update 3 Feb 2023

2023 - an crucial pentru crescătorii de bovine de lapte

Stadiul în care se află crescătorii de vaci de lapte din Satu Mare este unul critic, urmând ca anul acesta fermierii să ia decizii radicale, din păcate, în privința afacerilor lor. Despre mai multe aspecte privind creșterea vacilor de lapte am discutat cu Daniel Frei, preşedintele Cooperativei Samus Lact.

La sfârșitul anului trecut, acesta a fost principalul organizator al unui protest la care au participat zeci de fermieri din municipiul Satu Mare, nemulţumiţi de modul în care se acordă subvenţiile, de creşterea preţurilor şi de faptul că pe rafturile magazinelor sunt produse neconforme.

Fără îndoială, și războiul din Ucraina a însemnat aducerea în țară a cerealelor de la vecini, la prețuri mult mai mici și de o calitate mai slabă, concurând cu cele românești. Aceste aspecte, combinate și cu seceta, se pare că au „întins coarda“ pentru fermierii români deoarece unii dintre ei s-au găsit în situația de a nu avea de unde achiziționa furaje și și-au lichidat fermele, ducând vacile la abator.  

Să ai o afacere de tip fermă vaci de lapte este o activitate foarte grea, iar Daniel Frei o compară cu mineritul: „Este o muncă murdară, stai în fermă toată ziua, suporți mirosuri neplăcute pentru că trebuie să scoți gunoiul de grajd zilnic, trebuie să pui furajele, nu este un sector atractiv și nici veniturile nu sunt așa de mari încât să-i tenteze pe tineri sau pe investitori. Și ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă acută. Cineva ar trebui să crească 500-1.000 de bovine pentru ca afacerea să renteze la nivelul celor din străinătate. Se poate numi o fermă de bovine o gospodărie de la 20 de animale la muls în sus. Sub acest număr se poate considera că fermierul mai are încă un venit, ca să trăiască, pe lângă salariu. Noi câștigăm foarte puțin, 5-10 bani per litru de lapte“, a declarat Daniel Frei, îngrijorat că sectorul zootehnic riscă să dispară în câțiva ani, dacă acesta nu va fi sprijinit și ajutat.

Acesta ne-a menționat și principalele probleme cu care crescătorii de vaci de lapte încep anul 2023:

1. Lipsa de încredere între fermieri și a asocierii. Singuri, fermierii nu pot negocia prețurile la imputuri și la produse.

2. Concurența neloială a produselor de la raft. Acum 2 ani a apărut un regulament european prin care se interzice comercialiarea produselor cu conținut de ulei vegetal hidrogenat peste 2 grame la suta de grame. „Dacă ne uităm acum pe etichetă nu mai scrie ulei vegetal hidrogenat, ci doar ulei vegetal, dar specialiștii își dau seama că acizii grași saturați de pe etichetă nu sunt din grăsimi naturale, sunt hidrogenate“, spune Daniel Frei.

În acest sens, imediat după Anul Nou, Ministerul Agriculturii a elaborat normele de aplicare a Legii laptelui și a produselor lactate, adoptate în toamna anului trecut, și ghidul de definiții și termeni folosiți în industria laptelui. Va exista „Observatorul Laptelui și al Produselor Lactate“, care va colecta și centraliza date și informații referitoare la piața laptelui și a produselor lactate, dar și cu privire la exploatațiile de animale de lapte, efective, cantități, produse și prețurile de la cel al laptelui crud, ca materie primă de comercializare, și costuri de producție. Legea prevede și ca laptele și produsele din lapte să fie clar delimitate pe rafturile magazinelor, iar cele cu adaosuri de grăsimi vegetale să fie expuse în spații separate.

3. Contractele deficitare între fermier și procesator. Fermierii au ieșit în dezavantaj, fiind neasociați și neavând puterea să-și angajeze un avocat, când au semnat tot felul de contracte care au fost păguboase pentru ei. „S-au întâlnit clauze în care se specifica un preț unic pe anul 2022, 1,80 lei/ litru. Dacă se dorea rezilierea contractului sau să mărescă prețul, o puteau face doar cu condiția să mai livreze lapte încă 6 luni. O altă clauză considerată de fermieri abuzivă a fost graficul de la început de an, pe care îl face procesatorul, în care se specifica plus-minus 5%. Or vaca nu e dozator. Și în aceste condiții se impun niște penalități pentru laptele livrat într-o cantitate mai mare, peste 5%. Nu merită, mai bine îl dai la porci decât să îl vinzi fiindcă te penalizeză pe toată cantitatea de lapte. Dacă livrezi mai puțin, să zicem 900 litri în loc de 1.000 litri, pentru diferența aceea iar te penalizează pe toată cantitatea și tu pierzi“, ne-a povestit, revoltat, președintele Samus Lact.

4. În final, dar nu și în cele din urmă, subvențiile care s-au dovedit neputincioase în anul 2022. „Aici, ca noutate, apare partea de bunăstare pentru bovina de lapte. O speranță și un ajutor, dar nu e salvarea“, a conchis Daniel Frei.

Anca LĂPUȘNEANU

Propagandă pentru eliminarea bovinelor?

Mihai Petcu: „În aproape 60 de ani, niciunul nu a fost așa dificil ca 2022“

Dură prin realitatea pe care o prezintă, dar foarte bine ancorată în situația zilelor noastre. Asta este definiția pentru declarația pe care Mihai Petcu, medic veterinar și manager de fermă de vaci de lapte de 60 de ani, un fel de Dalai Lama al crescătorilor de bovine, ne-a dat-o. Agroindustriala Pantelimon nu are nevoie de prezentare. Vorbesc pentru ea toți anii aceștia în care a rămas în picioare, în vreme ce toate celelalte, cca 40 de ferme din jurul Capitalei, constituite în „centura laptelui“, au dispărut. Nu poți face o retrospectivă a ultimilor ani zootehnici fără să discuți cu Mihai Petcu.

A fost o lipsă totală de respect a conducătorilor față de acest sector

„Nu a plouat, porumbul s-a dezvoltat foarte puțin, nu a legat și atunci am făcut un siloz fără valoare nutritivă. A trebuit să cumpărăm cereale ca să îl completăm și să fie bun pentru consum și să avem niște producții corespunzătoare. A trebuit să cheltuim mulți bani, dar am reușit să ne asigurăm necesarul de furaje și vom trece cu bine peste această iarnă.

Dacă prezinți simplist costurile de producție, pot să vă spun așa: înainte de Revoluție, cu un litru de lapte luam trei litri de motorină, acum cu trei litri de lapte luăm unul de motorină. Asta arată că în fermele zootehnice costurile de producție au crescut cu 30-40% până acum. Carburanții sunt scumpi, prețul inputurilor a crescut extraordinar de mult, iar prețul laptelui s-a mărit poate doar cu 2-3% față de prețurile anterioare. Viitorul este foarte dur, în sensul că va trebui să depunem niște eforturi foarte mari ca să putem supraviețui, nu să prosperăm.

Vacile au fost defavorizate față de toate celelalte categorii care au primit ajutor economic, în sensul că numai un procent din numărul de vaci a primit subvenție. O altă greșeală este că, dacă acum 5-6 ani aveai 3.000 de tăurași la îngrășat și luai subvenție, tăurașii erau în Arabia vânduți ca friptură. La vaci de lapte nu se dă subvenție pentru toate capetele. Efectivele au scăzut îngrijorător, de la 7 milioane de vaci de lapte, cât aveam la Revoluție, a mai rămas doar 1 milion, și acesta în scădere.

Fără vacile de lapte nu putem trăi. Agroindustriala Pantelimon este singura unitate din 42 de ferme care au fost în jurul Capitalei, aparținând IAS-urilor și CAP-urilor. Restul erau vaci ale țăranilor. Noi am reușit atâția ani de la Revoluție să supraviețuim și sperăm să o ducem înainte.

Cel mai dur adevăr legat de anul 2022 este că a fost o lipsă totală de respect a conducătorilor față de acest sector. Lipsă de respect pentru că nu am văzut nimic care să arate că existăm. Dacă vom continua să disprețuim vaca, această specie fantastică pentru omenire, vom suferi o pierdere uriașă. Gândiți-vă că scrisorile celor de acasă către fiecare român de pe front începeau cu „a fătat vaca“. Așa cei care luptau în război aveau certitudinea că cei de acasă aveau ce mânca. Nu știu dacă o să înceapă vreun război sau dacă în acest caz o să scrie cineva de pe front «ați prins gândacii sau râmele?»“

Efectivele de bovine şi efectivul matcă existente la 1 iunie 2022, față de 1 iunie 2021

propaganda eliminare bovine 1


„Cred deviem extraordinar de mult și schimbarea este opusă, nu parțială, nu doar cu câteva grade. Asta nu va duce la nimic bun“.


„Au fost cheltuieli suplimentare pentru fermieri, iar cel mai grav este faptul că mulți au trebuit să renunțe la această activitate. Acest lucru se întâmplă și într-o conjunctură psihologică proastă, aceea de a face propagandă pentru a elimina vaca sub pretextul că este ființa care poluează cel mai mult“.


  • La 1 iunie 2015, față de aceeaşi dată a anului 2014, efectivele de bovine au crescut atât pe total, cât şi ca efectiv matcă, cu 0,4%, respectiv cu 0,6%. La 1 iunie 2016, faţă de aceeaşi dată a anului 2015, efectivele de bovine au crescut cu 0,2% atât pe total, cât şi la efectivul matcă.
  • Până în momentul de față au fost singurii ani în care s-a înregistrat o creștere a efectivelor. Începând cu 2017, efectivele de bovine au înregistrat o scădere constantă.
  • La 1 iunie 2017, faţă de aceeaşi dată a anului 2016, efectivele de bovine au scăzut cu 3,3% pe total şi cu 2,5% la efectivul matcă.
  • Efectivele de bovine la 1 iunie 2018, faţă de aceeaşi dată a anului 2017, au scăzut cu 0,5% pe total, iar efectivul matcă cu 0,2%.
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2019 au scăzut faţă de aceeaşi dată a anului 2018, cu 2,0% pe total şi cu 1,6% la efectivul matcă
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2020 au scăzut cu 2,4% pe total şi cu 1,7% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2019.
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2021 au scăzut cu 2,6% pe total şi cu 0,7% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2020.
  • Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2022 au scăzut cu 0,7% pe total şi cu 0,9% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2021.

propaganda eliminare bovine 2

Analizând distribuţia pe regiuni de dezvoltare, se constată că ponderea efectivelor de bovine existente la 1 iunie 2022, față de aceeași dată a anului 2021, a crescut în regiunile Centru (+0,3 puncte procentuale), Nord-Est, Vest şi Nord-Vest (+0,1 pp.), a scăzut în regiunile Sud-Vest Oltenia (-0,3 pp.), Sud Muntenia (-0,2 pp.) şi Sud-Est (-0,1 pp.), iar în regiunea București-Ilfov a rămas constantă.

Laura ZMARANDA

DN AGRAR Group anunță finalizarea lucrărilor de modernizare la ferma Apold

DN Agrar Group (BVB: DN), cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală, a finalizat lucrările de modernizare a sălilor de muls la Ferma Apold. Investiția a constat în construcția unei noi săli de muls, la standarde internaționale, care a fost finalizată în luna iunie și a fost finanțată printr-un împrumut bancar, precum și în renovarea sălii de muls curente, a cărei valoare de renovare s-a ridicat la suma de 100.000 euro și a fost finanțată integral prin surse proprii, inclusiv construcția și punerea în funcțiune.

Operarea celor două săli la capacitate maximă, în 3 ture, ar permite o creștere a capacității operaționale cu 50% pentru Ferma Apold, de la 1.000 de vaci. Totodată, pentru aceeași fermă au fost achiziționate 400 de vaci de muls, care vor acoperi până la 40% din noua capacitate.

„Investițiile în sălile de muls realizate la ferma Apold contribuie la obiectivul grupului de a creşte producţia de lapte, după ce în prima jumătate a anului am investit în noi adăposturi pentru animale, creşterea efectivului de animale, precum şi o hală suplimentară de stocare a furajelor. În linie cu strategia anunțată, am investit în achiziționarea a 400 vaci, rasa Holstein din Germania, pentru ferma Apold, restul efectivului fiind completat cu tineret bovin crescut în fermele noastre“, a declarat Jan Gijsbertus de Boer, președinte al Consiliului de Administrație DN Agrar Group SA.

Cele două săli de muls sunt de tipul „Swing over“ și au integrate câte 60 de posturi pentru muls, fiecare, împreună, având o capacitate de muls de 480 bovine/oră, însumând o producție curentă de 45.000 de litri de lapte zilnic.

În primul semestru din 2022, DN Agrar și-a consolidat poziţia de lider de piaţă în producția de lapte de vacă, cu operaţiuni integrate, cu peste 10.000 de capete de vaci de lapte și tineret bovin şi o suprafață lucrată de aproape 7.000 de ha de teren.

DN Agrar Group este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală. Grupul activează în centrul Transilvaniei, în județele Alba, Sibiu și Hunedoara.

Compania a fost înființată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer și este listată la Bursa de Valori București, în piața AeRO din februarie 2021. Începând cu data de 19 septembrie 2022, acțiunile DN Agrar sunt incluse în indicele BETAeRO al celor mai tranzacționate companii din Sistemul Multilateral de Tranzacţionare SMT.

Principalele domenii de activitate ale companiei sunt zootehnie, producție agricolă vegetală, prestări servicii în agricultură, logistică, transport, turism și servicii de consultanță pentru afaceri și management.

(I.B.)

Vaca de lapte, lozul câștigător din ferma de la Corlăteni

Sectorul zootehnic nu poate exista fără sectorul vegetal. Acest lucru ni-l confirmă tânărul fermier de 23 de ani, Ionuț-Dumitru Sînculei din satul Vlădeni, comuna Corlăteni, județul Botoșani. Acesta are o fermă de bovine cu exemplare de Bălțată Românească, Holstein, Black Angus, ovine din rasa Karakul și cca 180 ha de culturi vegetale.

„Încă de mic am fost înconjurat de utilaje și animale, însă acest lucru era doar un hobby pentru familia mea. În 2016 a luat naștere mica noastră fermă de familie. Pe partea de zootehnie deținem un efectiv de 25 de bovine și 200 de ovine. Bovinele în mare parte sunt din rasa Bălțată Românească, dar deținem și vaci din rasa Holstein, Black Angus și metiș. Ovinele sunt predominante din rasa Karakul, dar avem exemplare și din alte rase populare la noi în țară. Materia primă și produsele obținute de la animale pleacă direct din curtea noastră, laptele de la vaci îl colectăm pentru altă firmă producătoare de lactate, brânza de la ovine o vindem doar de acasă“, spune tânărul botoșănean.

În cadrul fermei, deține 180 de hectare, dintre care 150 ha arendate și 30 ha proprietate. Pe această suprafață are, în mare parte, cultură mare și furaje pentru animale. Gama de utilaje pe care o deține este una diversificată și de ultimă generație, de aceea face față cu brio cerințelor fermei.

„Investițiile în fermă au fost treptate deoarece nu am putut accesa fonduri europene până în momentul de față. Pe viitor, după terminarea studiilor de licență din cadrul Facultății de Agricultură din Iași, doresc să mă extind și să accesez cât mai multe fonduri. Viața la țară este frumoasă, dar este și grea. Dacă nu ai bunăvoință și răbdare, nu ai cum să ajungi acolo unde îți dorești“, mai spune tânărul.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Raiul șvaițerului“ de la ferma familiei Crucianu

Haideți în Țara Dornelor, locul unde se produce cel mai bun șvaițer! Gazdele noastre, Adrian și Adriana Crucianu (tată și fiică), se ocupă cu creșterea bovinelor de lapte și carne, iar activitatea zootehnică a fost începută de către tatăl dumnealui, Vasile Crucianu, încă din anul 2005. Antreprenorul sucevean este tehnician veterinar de profesie, dar și inginer economic și își dorește să dezvolte afacerea familiei. Un rol important în acest sens speră să îl aibă fiica sa, Adriana, proaspăt inginer în industria alimentară, absolventă a USAMV Cluj-Napoca.

Pentru o fermă profitabilă trebuie minimum 20 de vaci

Familia Crucianu conduce o afacere prosperă, începută cu o fermă de vaci și dezvoltată ulterior cu o secție de procesare a laptelui. Pentru ca business-ul să devină cu adevărat generator de profit, în luna iulie 2011 Adrian Crucianu preia societatea și accesează Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. În anul 2016 accesează Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, în valoare de 150.000 euro, bani folosiți pentru a-și dota ferma cu o serie de utilaje și echipamente performante.

„Am avut animale de când mă știu și la bunici și la părinți. Am început să producem brânză la o văcărie din Munții Călimani, unde am lucrat vreo 15 ani. Din lipsa forței de muncă am renunțat și am început să fac brânză la fermă. Nu aveam însă suficient loc pentru dezvoltarea activității, așa că, atunci când am găsit un spațiu adecvat, l-am renovat și am făcut o secție de procesare a laptelui. Aici, în Neagra Șarului, procesăm în acest moment în jur de 2.000-2.500 de litri lapte/zi din fermă și de la producătorii locali din zonă“, ne povestește antreprenorul sucevean.

Familia Crucianu deține aproape 60 de animale, dintre care 32 vaci de lapte, tineret bovin și un nucleu de Black Angus, cca 20 de capete. Deține această rasă de doi ani și jumătate și a început cu 10 juninci gestante aduse de la Huedin și pe care le-a înmulțit.

„Ideea cu Angusul a venit ca urmare a lipsei personalului care să mulgă vacile. Pe acestea le comercializăm pentru carne. Cealaltă rasă pe care o avem este Bruna de Austria. Acestea sunt vaci producătoare de lapte, la fătare au un randament de 25 litri de lapte, o medie pe lactație de 10-12 litri, pe 305 zile de lactație. Pentru o fermă profitabilă, din veniturile căreia să poată trăi doi tineri, trebuie minimum 20 de vaci cu lapte. În viitorul apropiat avem un proiect prin care ne dorim să reînnoim linia de procesare a laptelui și o cameră de maturare a brânzeturilor, să facem brânzeturi maturate pe o durată mai lungă“, ne specifică Adrian Crucianu.“

Țara Dornelor, singurul loc unde se poate produce șvaițerul

Familia a hotărât să urmeze o rețetă veche pentru a face această brânză pretențioasă și rar întâlnită pe la noi, șvaițerul. Adrian Crucianu știe cum se produce cel mai bun șvaițer, iar rețeta a fost transmisă din generație în generație în Țara Dornelor de 200 de ani încoace.

În urma unui schimb de experiență în Germania – Hanovra, realizat la mai multe ferme de creștere a vacilor de lapte, și-a dorit să copieze modelul german. Adică să renunțe la vânzarea laptelui către procesatori și să înființeze propria secție de procesare a laptelui în comuna Șaru Dornei, sat Neagra Șarului, județul Suceava. Aici este singurul loc din România unde, datorită florei montane, se poate produce șvaițerul, o specialitate fină de brânză.

„Într-una dintre camerele secției de procesare a laptelui sunt puse produsele la maturare. Avem în prim-plan șvaițerul natural 100% care este numai în bazinul Dornelor, cu laptele de la văcuțele hrănite pe pajiștile noastre alpine, cu o multitudine de plante medicinale. Este căutat de consumatori pentru că aici este singurul loc unde se mai găsește șvaițer făcut 100% natural, fără să intervenim cu culturi lactice. Deci, fermentarea și găurile acelea frumoase se obțin datorită faptului că văcuțele asimilează toate calitățile plantelor de pe pășunile alpine. Laptele lor este extraordinar datorită hranei de pe pășuni, a florei montane de la noi și a bacteriilor propionice.“

Fluxul tehnologic e foarte complicat, adaugă suceveanul. „În cazul producerii șvaițerului, colectarea laptelui se face bidon cu bidon. Nu se poate aduce laptele cu cisterna, alegem laptele de cea mai bună calitate, iar pe cel cu aciditate mai mare îl folosim la producerea cașului, cașcavalului sau a altor sortimente de brânzeturi. În primul rând, trebuie un lapte de foarte bună calitate. O parte din el va fi pasteurizat, o altă parte va rămâne lapte crud, ca să nu omorâm enzimele din el. Are loc o prematurare de trei zile, timp în care ținem șvaițerul în niște bazine cu saramură, iar întreținerea lui în camera de maturare durează 3 luni. O dată la 2 zile este spălat și «întreținut» cu sare“, ne spune Adrian Crucianu, producător local din destinația de ecoturism Țara Dornelor.


Șvaițerul Călimani, împreună cu alte patru brânzeturi produse sub brandul Călimani (cașcaval, cașcaval afumat, brânză frământată și telemea), a obținut în anul 2019 dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „produs montan“. Au fost primele produse montane atestate și certificate la nivel județean.


Beatrice Alexandra MODIGA

Prețul laptelui la raft crește, în ferme nu

Familia Mihalache din comuna Unirea, județul Brăila, nu s-a lăsat bătută, a mers înainte și și-a îndeplinit visul de a avea o fermă cu ovine. Chiar dacă în drumul lor s-au lovit de multe obstacole, cu multă muncă și perseverență au reușit într-un final să facă o treabă bună, iar la ora actuală ferma de bovine le aduce un profit rezonabil.

Fermierul Aurel Mihalache ne-a declarat: „Am început să activez în acest domeniu atât eu, cât și toată familia mea, respectiv soția și cei doi copii. Iubim animalele și, totodată, am dorit să avem și un profit pentru familie. Avem în jur de 60 de capete atât juninci, cât și 36 de vaci lactante. În fermă mai avem și câteva oițe pentru familie, poate în viitor vom achiziționa mai multe.“

Fermierul ne-a povestit că afacerea cu bovine a realizat-o chiar din banii proprii. „Tot ce a fost făcut în fermă până la ora actuală sunt din investițiile proprii. Activăm în acest domeniu al agriculturii de 12 ani. La început am avut un efectiv de 10 văcuțe și treptat ne-am extins. Totodată, ne-am ocupat și cu grădinăritul,“ a declarat Aurel Mihalache.

Chiar dacă în ultima perioadă am observat toți o creștere a prețurilor lactatelor pe rafturile din magazine, producția care pleacă din fermă și-a păstrat prețul vechi. „În ferma noastră avem zilnic o producție de cca. 480-520 litri obținuți de la un efectiv de 29 de vaci. Noi nu procesăm laptele în fermă, ci îl vindem procesatorilor din zona Brăilei. De la noi de pe poartă laptele pleacă cu 1,70 lei litru, un preț foarte redus luând în calcul că au crescut prețurile în toate ramurile. Însă la raft găsim litrul de lapte cu 5-7 lei. Chiar și așa noi suntem mulțumiți, avem profit. Baza furajeră pentru animale este produsă de noi. Da, este multă muncă, însă, dacă iubești animalele cu siguranță poți ține piept obstacolelor. Noi nu vom renunța la visul de a ne extinde mai mult ferma și sperăm să ajungem la un efectiv de 70-80 capete.“

Totodată, acesta ne-a mărturisit că beneficiile de a avea o fermă cu bovine nu constau doar în profitul obținut de pe urma acesteia. „Ferma de bovine îți poate aduce o serie de beneficii. Desigur, este multă muncă, dar trebuie luat în calcul și faptul că acum agricultura s-a dezoltat foarte mult. Există o serie de utilaje performante care îți pot ușura treaba în fermă. Totodată, profitul din lapte îl poți obține prin mai multe forme. Poți vinde laptele ca atare sau îl poți procesa. De asemenea, poți crește bovinele și pentru producția de carne. Carnea de bovine are un preț destul de ridicat acum în piață, aproximativ 19-20 lei kg“, a mărturisit fermierul.

Liliana POSTICA

Fermele românești de vaci de lapte, pe marginea prăpastiei

Ilie Iulian Merticariu este un cunoscut fermier botoșănean care exploatează o suprafață de peste 3.000 de hectare de teren agricol și deține o fermă zootehnică cu sute de capete de bovine, rasa Holstein, dar și cca 1.000 de capre, rasele Alpină Franceză și Carpatină, în comuna Ripiceni. „Prețul laptelui nu acoperă cheltuielile. Stăm la mila lui Dumnezeu dacă nu plouă! Tot ce facem aici este o muncă aproape colosală, nu avem zile libere, sărbători!“

Laptele se vinde ieftin

„Am început această activitate în urmă cu 28 de ani și am evoluat ușor-ușor“, ne spune crescătorul botoșănean. „Avem în jur de 490 de capete de bovine, dintre care vreo 216 la muls, iar restul este tineret, de la o lună până la 2 ani. Sunt bovine din rasa Holstein, marea majoritate fiind aduse din Germania, Austria și de pe la Alba Iulia, o serie. Prima dată am început cu 10 juninci de la Stațiunea Dancu pe care le-am înmulțit, dar nu am reușit să fac un efectiv mare pentru că la vaca de lapte e greu de ținut efective mari.“

Fermele românești de vaci de lapte sunt pe marginea prăpastiei din cauza prețului mic cu care pleacă laptele din fermă. Cea mai grea muncă este în ferma de vaci de lapte, însă, din păcate, beneficiile nu sunt pe măsură și asta pentru că laptele se vinde ieftin.

„Obținem în jur de 32,5 litri / cap de animal. Laptele ajunge la Five Continents, dau zilnic în jur de 6 tone de lapte; 1,9 lei / litru iau în momentul de față, un preț care nu acoperă cheltuielile. Statul român ar trebui să vină cu mai multe subvenții, așa cum se întâmplă în Germania, Austria, chiar și în Ungaria. În aceste state sunt mult mai mari subvențiile decât la noi ca să nu se ducă mai sus prețul laptelui; dacă în Germania e 0,28 eurocenți / litru, la noi e mai puțin de 50 cenți“, adaugă crescătorul botoșănean.

Creșterea caprelor, afacere de nișă

În acest moment, creșterea caprelor pentru producția de lapte este o afacere de nișă, iar cheia succesului stă în alegerea atentă a geneticii animalelor, la care se adaugă un plan bun în ceea ce privește comercializarea și procesarea laptelui. Acest aspect ni-l mărturisește Iulian Merticariu, care, pe lângă efectivul numeros de bovine, are un efectiv destul de mare și de capre.

„Am în jur de 1.100 de capre, rasa Carpatină și Alpină Franceză, producția zilnică de lapte pe cap de animal fiind de 2 litri. Momentan, nu pot să apreciez exact cantitatea pentru că marea majoritate a caprelor au și câte o ieduță și mănâncă lapte. Am luat 100 de exemplare din rasa Alpină Franceză, dar au rămas puține pentru că s-au acomodat greu“, specifică Ilie Iulian Merticariu.

Zootehnia nu se poate face fără cultură mare

Zootehnia este o activitate care nu se poate practica fără cultură mare proprie, ne mai spune fermierul botoșănean. „Lucrez 3.150 ha înființate cu lucernă, siloz, porumb boabe, soia, floarea-soarelui; fără cultură mare nu reziști pentru că nu obții un profit, doar te menții pe linia de plutire, să nu zicem că mergem doar pe pierdere. Este o muncă aproape colosală, nu este sărbătoare, nu este duminică, trebuie să fim non-stop aici. Ca să reziști în zootehnie trebuie să-ți placă acest domeniu, altfel nu ai șanse! Tot ce este făcut aici a fost realizat din bani proprii sau prin leasinguri, n-am accesat niciun proiect european pentru că este foarte greu. Acest lucru îl pot confirma toți fermierii care au accesat fonduri europene. Se pare că totul va fi mult mai scump, o să fie dublu pentru că s-a dublat prețul îngrășămintelor, erbicidelor, motorina, inclusiv șrotul de floarea-soarelui pe care îl pun în rația animalelor. Mai suntem și la mila lui Dumnezeu pentru că, dacă nu plouă, nu știm ce o să fie având în vedere că de la începutul anului nu a plouat deloc.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Alimentația vacilor de lapte

România deține un șeptel de cca 2 milioane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (faostat 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și a valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/ cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv. Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm.), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Gheorghe Burlacu. Necesarul vacilor este de cca. 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

alimentatia vacilor de lapte tabel 1

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului exprimat în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

alimentatia vacilor de lapte tabel 2

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi) deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca
  • Producție: 20 l lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca
  • Total: 87,5 g Ca
  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P
  • Producție: 20 l lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P
  • Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 l lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

  • se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
  • producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele caracteristici și structură:

  • 25 kg siloz de porumb
  • 8 kg fân de lucernă
  • 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare vă stăm la dispoziție!

IBNA Balotești, Serviciu MCTE

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Ferma familiei Nan

După muncă, și răsplată...

Ovidiu Nan este un fermier din satul Bod, aflat în apropierea Brașovului. La ferma sa există în jur de 200 de vaci, dintre care 90 sunt vaci tinere și 110 sunt vaci de lapte, care produc aproximativ 1.200 litri zilnic. De 18 ani, toată producția este vândută unei companii de produse lactate, iar mașinile de colectare preiau producția zilnic.

Instalațiile de muls sunt esențiale

În anii ’90, fermierul lucra la CAP alături de părinții săi. Pe atunci închiriase locul pe care acum se află actuala fermă de familie. În momentul în care a devenit proprietar, au fost necesare investiții. A fost pentru prima dată când Ovidiu a apelat la credite pentru a cumpăra terenuri și cele 20 de vaci care au stat la baza afacerii. În timp, profitul a fost reinvestit în utilaje de lucrat pământul și astăzi ferma lui Ovidiu Nan este în plină dezvoltare și există așteptări de creștere a producției de lapte. Lipsește însă forța de muncă. „Nu putem face față procesării și distribuției. Sunt doar eu cu familia, fiicele sunt toate trei la școală. Am avut și oi, dar le-am vândut pentru că nu am găsit oameni cu care să lucrăm.“

Dacă pentru noi laptele este un produs pe care îl cumpărăm din orice magazin alimentar, pentru fermieri laptele se traduce în ore de muncă.

E problema pe care o întâlnesc mulți proprietari de animale. Ovidiu Nan a găsit o rezolvare, și anume investiția în instalații de muls.

Astfel se câștigă timp, iar munca angajaților este făcută de un aparat. „Mulgem 100 de vaci în 2 ore și jumătate. Procedura la 10 vaci durează între 10-15 min“, ne explică doamna Cristina, soția fermierului.

Baltata Romaneasca

Fluxul tehnologic al laptelui

Ovidiu Nan a investit alte câteva mii de lei în generator, în două aparate de muls automate, dar și în aparatură de răcire a laptelui.

De regulă, procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum începe imediat după muls, când este supus unor operații de condiționare, urmate de prelucrarea propriu-zisă.

„În momentul în care s-au colectat 20 de litri de lapte, printr-o pompă se transportă în camera de răcire, în tanc“, spune doamna Nan. Păstrarea calității inițiale a laptelui este foarte importantă. Sunt necesare anumite operații care se aplică din momentul mulsului și până la prelucrare, aici fiind incluse filtrarea, răcirea, păstrarea la temperaturi scăzute și transportul în vase izoterme.

Filtrarea laptelui este și ea obligatorie. Pentru că, în funcție de condițiile de igienă în care se realizează mulsul, pot pătrunde impurități în laptele proaspăt, cu consecințe asupra calității sale. Strecurătorile folosite în mod uzual la filtrarea laptelui sunt site metalice cu 3-4 straturi de tifon, rondele de vată sau materiale filtrante.

O atenție deosebită se acordă și răcirii laptelui. Temperatura acestuia are la mulgere valori cuprinse între 32-35 grade C, iar compoziția sa chimică constituie un mediu extrem de favorabil dezvoltării microorganismelor. Răcirea imediată după muls are ca scop oprirea dezvoltării microorganismelor până la anumite limite considerate acceptabile. Păstrarea laptelui e făcută în tanc izoterm la temperatură scăzută, optim între 4-6 grade C.

Trendul culturilor în „Țara cartofului“

Chiar dacă județul Brașov s-a remarcat în trecut la culturile de cartofi și sfeclă, trendul este acela de a se cultiva grâu și porumb. Obiceiul marilor producători din Brașov este acela de a se baza pe culturi principale: cartof, porumb, grâu, care înlocuiesc tot mai des sfecla de zahăr. „Porumb am în jur de 100 ha, jumătate îl folosesc pentru furaje în fermă, iar restul este direcționat spre vânzare. Grâu, în jur de 20 de ha, iar la cultura sfeclei de zahăr am mai scăzut din suprafață. Când aveam Fabrica de Zahăr la Bod, și mergea bine, am avut și 40 ha cultivate cu sfeclă. Acum am renunțat, am undeva la 15 ha. În ceea ce privește producția de porumb, în primăvară a fost foarte rece, s-a semănat porumbul mai târziu și cultura a staționat. Cu toate acestea, sunt producții bune. Eu am colectat 10 tone la hectar“, spune domnul Nan.

Datele Institutului Național de Statistică spun că România, comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020, la porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; la floarea-soarelui pe primul loc atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată; la grâu pe locul patru la suprafața cultivată după Franța, Germania și Polonia și pe locul șase la producția realizată după Franța, Germania, Polonia, Spania și Italia; la cartofi s-a situat pe locul patru la suprafața cultivată după Polonia, Germania, Franța și pe locul șase la producția realizată după Germania, Franța, Olanda, Polonia și Belgia.

Anca LĂPUȘNEANU

Profit în ferma de vaci de lapte: Roboți versus mașini de muls

Deși poate părea de domeniul științei și imaginației pentru mulți, robotizarea în agricultură este mult mai aproape decât credem. De altfel, este și o soluție pentru lipsa forței de muncă, și chiar una eficientă.

De ceva timp, asistăm la o adevărată revoluție a roboților în agricultură la nivel mondial, România făcând pași destul de mari în acest sens. De altfel, primii pași în domeniul roboților agricoli din România, care s-au finalizat cu rezultate vizibile, prin apariția robotului „Banat“, au fost făcuți de o echipă formată din studenți de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Universitatea Politehnica din Timișoara. Iar estimările sunt destul de optimiste: în aproximativ cinci decenii, fiecare gospodărie din domeniul rural va fi sprijinită și de roboți agricoli. Sau, altfel spus, fiecare țăran va avea roboți agricoli.


Părțile componente ce intră în alcătuirea robotului fac parte din toate industriile importante: mecanică, electrică, electronică, IT. În figura de mai jos este prezentată structura de bază a unui robot autonom. Structura unui robot are ca și componentă principală cadrul robotului (1) de care sunt atașate toate celelalte componente. Pentru deplasare este nevoie de un sistem de propulsie (4), a cărui mișcare se transmite la sol prin sistemul de rulare (2), prin intermediul unei transmisii (3), direcția fiind asigurată de sistemul de direcție (5). Interacțiunea robotului cu mediul înconjurător, ceea ce ține de detectarea și cartografierea obstacolelor din jurul acestuia, se datorează senzorilor (6), iar interpretarea acestora, precum și deciziile de direcționare și deplasare a ansamblului sunt îndeplinite de către sistemul de control al robotului (7), potrivit prezentării conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (USAMVBT), realizate la Lozenec, Bulgaria.

ROBOT STRUCTURA 1 Schema


Igiena reprezintă unul dintre avantajele importante

Despre eficiența roboților agricoli atestă studiile concrete. Iată care sunt datele studiului de caz pentru ferma Pădureni, din Chișineu Criș. Potrivit conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu, ferma Pădureni este dotată din anul 2015 cu un robot de muls marca Lely, care are capacitatea maximă pentru 70 de bovine. După muls, laptele este transportat automat printr-o conductă direct în tancul de răcire, acolo unde este răcit până la temperatura de 2-4°C, până când acesta este preluat de către cisterna de lapte care îl duce la fabrică. Este foarte important de menționat faptul că laptele nu intră în contact cu aerul nici măcar o secundă, ceea ce înseamnă o igienă foarte bună a laptelui. Într-o zi sunt bovine care se mulg cu robotul de muls de 2, 3, 4 sau chiar 5 ori. „Este foarte rar, să se mulgă vaci doar o dată sau deloc într-o zi“, explică conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.

De asemenea, funcțiile de curățare și de spălare a sfârcurilor ugerului și de punere a paharelor de muls pe sfârcuri se efectuează cu ajutorul unui braț robotic automatizat și acționat hidraulic prin intermediul unor cilindri hidraulici. Curățarea sfârcurilor se face cu ajutorul a două perii robotizat-automatizat și cu ajutorul unei duze care stropește în permanență pe perii o soluție pentru curățarea acestora. După cum spuneam, toate acestea duc la o igienă corespunzătoare la muls.

Cum funcționează concret un robot de muls

Acest robot de muls ales de ferma Pădureni a înlocuit 2 mașini de muls mobile cu 2 bidoane. Modul de funcționare este unul simplu, care nu înseamnă bătăi de cap pentru fermieri, dar nici o sursă de stres pentru animale. Dimpotrivă, acestea învață ușor unde trebuie să meargă și se duc pentru a se mulge singure. Cum intră bovina în robotul de muls? Ei bine, aceasta merge la muls atunci când simte că trebuie să fie mulsă. „Ea știe că, după ce intră în robotul de muls, i se dă o cuvă cu mâncare, astfel încât se hrănește cât timp este mulsă. Bovina are montat la gât un cip cu care ea este recunoscută de către robotul de muls, iar când ajunge în dreptul porții de la rotul de muls bovina este recunoscută și poarta se deschide. După intrarea acesteia în boxa robotului poarta se închide la loc“, mai explică conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.

Ce putem monitoriza datorită computerului

Robotul de muls este dotat în interior cu un calculator care ne dă, printre altele: recunoașterea bovinei și numărul acesteia, timpul de muls pentru fiecare cap de bovină, cantitatea de lapte pentru fiecare bovină și pentru fiecare mulsoare, cantitatea de lapte pentru fiecare sfârc în parte etc. De exemplu, pentru bovina cu numărul 77, timpul total de muls a fost de 5 min. și 23 secunde, cantitatea de lapte la o mulsoare a fost de 15,1 litri, cantitatea pe fiecare sfârc în parte a fost de: LF – 2,35 min.; RF – 2,44 min.; LR – 3,15 min și RR – 2,11 min. Cantitatea de furaje consumată de bovina analizată până în acel moment a fost de 3 kg.

În prezentarea efectuată în Bulgaria, conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu mai arată că robotul de muls este dotat și cu un soft care este montat pe un computer în fermă în camera în care stă fermierul. Acest soft poate arăta în fiecare secundă cantitatea de lapte pentru fiecare vacă în parte/zi, cantitatea totală de lapte obținută pe zile, celulele somatice, grăsimea, cantitatea de furaje concentrate, câte concentrate se dau la 100 litri de lapte, de câte ori s-a muls fiecare bovină pe zi și alte date relevante pentru fermieri. 

Cu ajutorul acestui soft fermierul este atenționat în legătură cu probabilitatea perioadei de împerechere pentru bovina cu numărul „X“. De asemenea, se prezintă și pragul probabilității perioadei de împerechere și totalul minutelor de rumegare.

Ce arată calculele economice ale fermei analizate

Până în anul 2015, la Societatea Agricolă Pădureni s-au muls bovinele cu ajutorul unor mașini de muls, iar pentru acest lucru erau angajați 2 muncitori. Timpul de muls era destul de mare, iar laptele nu ajungea direct în tancul de răcire, acesta intrând și în contact cu aerul. Anul 2015 a fost un an în care proprietarul fermei,  domnul ing. Szabo Zoltan, a hotărât achiziționarea unui robot de muls de la firma olandeză Lely, cei care au făcut pionierat în acest domeniu, se mai arată în lucrarea științifică prezentată de conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu. Fermierul avea de ales între o instalație de muls performantă și un robot de muls. „Deoarece acesta a fost în Olanda și a văzut pe viu performanțele robotului de muls, domnul ing. Szabo Zoltan a decis să treacă peste instalația de muls și să achiziționeze un robot de muls. Investiția s-a făcut cu ajutorul băncii, nu printr-un proiect de investiți. Astfel, fermierul a luat un credit pe 7 ani pentru robotul care a costat 120.000 de euro. Dacă facem un calcul simplu, în fiecare zi domnul Szabo trebuie să plătească la bancă o sumă echivalent cu prețul la 130 litri de lapte“, a mai detaliat Conf. Dr. Ing. Bungescu. Este deci rentabil sau nu? Ei bine, robotul a costat 120.000 de euro. În anul 2015, pe vremea când se mulgeau bovinele cu mașinile de muls, cantitatea de lapte zilnică medie pe cap de bovină era 21-22 litri/zi la 65 de bovine mulse, iar în anul 2018 cantitatea medie de lapte pe cap de bovină a ajuns la 29-30 litri/zi la 65 de bovine mulse. În urma acestor cifre, reiese clar că a crescut cantitatea de lapte mulsă pe zi/cap de bovină cu 8 litri. Mai precis, la 65 de vaci mulse, o cantitate suplimentară de 520 litri de lapte/zi/65 de bovine. Din 520 de litri care se obțin suplimentar în anul 2018 față de 2015, 160 de litri merg zilnic în bani către bancă. Asta înseamnă că ferma are un câștig de 360 de litri lapte pe zi/65 bovine mulse.

„Pe litrul de lapte, domnul Szabo primește de la fabrică 1,5 lei indiferent de luna din an. Adică, pe zi, trebuie să dea la bancă 160 litri lapte 1,5 lei = 240 lei. La 365 de zile pe an: 87.600 lei. În 7 ani: 613.200 lei. Astăzi 1 euro = 4,66 lei. Deci în 7 ani avem de plătit: 131.587,98 de euro*

În concluzie, achiziționarea robotului de muls la Societatea Agricolă Pădureni Chișineu Criș a fost rentabilă deoarece domnul Szabo poate plăti fără probleme în fiecare zi la bancă banii care corespund cantității de 160 litri de lapte și mai rămâne și în câștig față de 2015 cu 360 litri de lapte/zi“, mai spune conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.


Din studiile efectuate la Societatea Agricolă Pădureni Chișineu Criș s-au obținut următoarele date:

  • bovine la muls – 62;
  • niciuna din cele 62 de vaci nu era bolnavă de mamită;
  • vacile sunt mulse cu un robot de muls Lely, care are capacitatea maximă de 70 de capete;
  • cantitatea de lapte în ziua respectivă pentru cele 62 de vaci a fost de 1.762 l/24 h, vizualizată pe calculator la ora 24;
  • cantitatea de lapte medie pe zi, luând în calcul 7 zile, este de 1.802 l/24h;
  • numărul pulsațiilor la muls a fost fixat la pulsator la 55 pulsații/min.;
  • cantitatea de lipide în laptele muls este de 3,70%;
  • cantitatea de proteine în laptele muls este de 3,25%;
  • numărul de rumegări în ziua respectivă a fost de 445;
  • numărul de rumegări, media pe 7 zile, este de 430;
  • cantitatea de furaje, kg concentrate/100 litri lapte, este de 17,3/24 h
  • cantitatea medie de furaje pe 7 zile, kg concentrate/100 litri de lapte, este de 17,2/24 h;
  • furajarea/zi este de 4,87 kg/zi/cap de vacă, deci aproximativ 5 kg/zi/cap de vacă;
  • furajarea/cap de vacă, la 7 zile, este de 301,94 kg/cap de vacă;
  • furajarea medie, cap de vacă, la 7 zile, este de 302,8 kg/cap de vacă;
  • cantitatea totală de furaj pe zi pentru cele 62 de capete de vacă este de aproximativ 310 kg/zi;
  • de mulsori pe zi a fost de 2,5 în ziua respectivă;
  • media de mulsori pe 7 zile a fost de 2,6;
  • laptele, după ce este muls, este transportat automat în tancul de răcire,
  • laptele este răcit la temperatura de 2-4°C, până când acesta este preluat de către cisterna care să-l transporte la fabrică.

* Atenție: calculele realizate la prețul laptelui și la cotația euro la momentul respectiv.


Simona-Nicole DAVID

Fermă zootehnică de 3 milioane de euro cu soft de monitorizare a perioadei de însămânțare

Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași, este un fermier tânăr care a mizat pe zootehnie și agricultură, într-o combinație în care cele două domenii se completează. În ferma de bovine de la Pașcani care are o tradiție de 15 ani și în care s-au investit cca 3 milioane de euro este exploatată rasa Holstein, iar efectivul actual este de aproximativ 1.000 de capete. Tânărul fermier crede în potențialul acestui sector, iar în interviul acordat ne-a vorbit despre producția de lapte, accesarea fondurilor europene, prețul laptelui, dar și despre diversele probleme ale sectorului de creștere a vacii de lapte din România.

10.000 de litri de lapte livrați zilnic

„Rasa de bovine din ferma noastră este Holstein, anual avem în jur de 900-950 de capete, strict pentru vaca de lapte. Pot spune că avem un istoric îndelungat cu această rasă; am avut și Bălțată cu negru românească, care la origine este tot Holstein. În momentul de față și la nivel global, aceasta este rasa de lapte cea mai productivă. Obținem în medie 30 litri/cap de animal, cu premise de a crește această pro­ducție; practic, noi putem obține un volum mai mare de lapte dacă mai reformăm pentru că avem un efectiv de animale care ne trage în jos, pe medie. În momentul în care va intra în pro­ducție efectivul de tineret și vom reforma, ținta noastră va fi undeva la 35 litri/cap de animal. În total, realizăm în jur de 10.000 de litri de lapte livrați zilnic către un procesator român cu care noi colaborăm de 15 ani și suntem mândri de acest lucru. Prețul laptelui în momentul de față nu este mulțumitor, având în vedere prețurile în creștere ale inputurilor. Sperăm să obținem în viitor un preț mai bun. Problema este pe tot lanțul, de la supermarketuri înapoi până la producător. Acesta din urmă este cel mai defa­vorizat“, a specificat Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani.

cresterea rasei Holstein

Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigurează a fi și mai grei

La rasa Holstein reproducerea se face artificial, ne spune crescătorul ieșean. „Lucrăm foarte mult cu material sexat, iar fătările gemelare sunt rare, este foarte important intervalul între fătări care trebuie să fie cât mai mic. În sensul acesta am investit foarte mult în ultimii 2-3 ani și avem inclusiv un soft de monitorizare a perioadei optime de însămânțare a animalului. În ultimii 15 ani am investit în ferma de vaci aproape 3 milioane de euro, o sumă mare, acoperită și de fonduri europene. Singurul pro­gram pe care am reușit să-l accesăm a fost Sapard 2007-2008. Din păcate, la toate celelalte programe implementate ulterior intrării României în UE nu am reușit să ne încadrăm din varii motive. Din punctul meu de vedere, în loc să se simplifice lucrurile s-au com­plicat“, a punctat ieșeanul. Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigu­rează ca următorii doi sau trei ani să fie și mai grei“, mai specifică tânărul fermier. „Pentru cine nu are integrată producția vegetală cu producția zootehnică va fi foarte complicat, este aproape imposibil ca o fermă zootehnică care nu-și pro­duce furajele în ferma vegetală proprie să reziste în contextul actualelor prețuri la furaje și inputuri; este o scumpire generală pentru tot ceea ce înseamnă inputuri, medicamente și material seminal.“

Fondurile europene sunt greu de accesat în sectorul zootehnic

Bogdan Pantazi ne-a vorbit și despre pro­gramele de investiții. „Programele europene devin din ce în ce mai stufoase și tot mai greu accesibile, mai ales pentru fermele care au ajuns la un anumit nivel, așa cum suntem și noi. Trebuie foarte multă implicare pentru a negocia acele condiții la Uniunea Europeană; vorbim de Planul Național Strategic în care vaca de lapte în momentul de față nu prea este menționată. De fapt, nu avem un draft după care să putem lucra, să ne spunem și noi, cei din sectorul zootehnic, punctele de vedere. În special pentru vaca de lapte avem nevoie de mai multă susținere, avem nevoie de o coagulare a tuturor factorilor de decizie pentru a realiza un Plan Național Strategic cât mai avantajos pentru fermieri, plan care să fie acceptat la Bruxelles și pe care să-l putem implementa. Vaca de lapte, din tot sectorul zootehnic, este cea mai lovită în mo­mentul de față, din toate părțile. Inclusiv la nivel de percepție, pentru că se promovează tot mai mult în ultimul timp ideea că vaca de lapte este un mare poluator, deși în acest sens sunt niște studii foarte ambigue și foarte puțin elaborate“, mai menționează crescătorul.

Faptul că fermele mari sunt considerate mari poluatoare este o problemă, mai specifică ieșeanul. „Fermele mari sunt obligate să monitorizeze nivelul de poluare pe care îl produc, să aibă acele platforme de dejecție. Din punctul acesta de vedere, dacă s-ar dori într-adevăr reducerea acestor gaze, ar trebui făcut un plan național de finanțare pentru stații de biogaz pentru tot sectorul zootehnic și în special pentru vaca de lapte. Astfel s-ar crea într-adevăr un efect de reducere a gazelor, cu producere de energie și toată lumea ar avea de câștigat. Noi, fermierii, prin toate formele asociative trebuie să avem un grad mai mare de implicare pentru că, din păcate, trebuie să luăm problema în mâinile proprii și nu văd să se miște lucrurile“, a încheiat Bogdan Pantazi, Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

În ferma unui botoșănean din Lișna - zootehnia nu poate exista fără sectorul vegetal

Sectorul zootehnic nu poate exista fără sectorul vegetal! Acest lucru ni-l confirmă fermierul Ionel Tataru din localitatea Lișna, comuna Suharău, județul Botoșani. Acesta are o fermă de bovine Holstein, mai exact un efectiv de peste 100 capete și cca 360 ha de culturi vegetale.

Contract cu o fabrică de procesare a laptelui din Dorohoi

Societatea familiei Tataru a fost înființată în anul 2008, dar aceasta face agricultură din 2003. Inițial afacerea a funcționat pe bază de PFA, apoi a fost înființată societatea și familia a luat teren în arendă. Deși de meserie Ionel Tataru nu este fermier, ci lăcătuș mecanic, acesta spune: „Ne-am adaptat, am studiat, am mai și greșit. Avem o fermă vegetală de 360 ha, sectorul vegetal fiind combinat cu cel zootehnie. Avem 55 de vaci de lapte, iar restul, până la 110, sunt exemplare din categoria tineret, viței sugari. Suntem axați pe rasa de lapte Holstein, dar avem câteva exemplare de Bălțată românească. Am ales Holstein pentru că este o rasă de lapte și așa avem un flux de bani lunar. În fiecare lună predăm laptele către o fabrică de procesare din Dorohoi care colectează laptele la două zile, în jur de 1.300-1.400 litri. Prețul este de 1,55 lei/litru, cumva suntem remunerați binișor“, adaugă fermierul botoșănean.

Lisna Botosani

Crescătorul de animale este descurajat

„Producem singuri furajele (fân, lucernă, siloz de porumb, orz), în afară de premixuri pe care le cumpărăm de la diferite firme, și asta este legătura dintre vegetal și zootehnic. Pajiștile comunale nu le folosim, nu avem așa ceva în exploatația fermei. O fermă de bovine, cu 40-50 de capete sau mai mult, bine administrată și manageriată poate fi rentabilă. Viitorul crescătorilor de animale din România este imprevizibil pentru că mulți încep să le vândă și pentru că nu este încurajat crescătorul de animale“, mai specifică Ionel Tataru.

2021, un an productiv pentru cultura mare

Anul acesta la ferma din Lișna s-a tras linie. „La cerealele păioase am avut rezultate foarte bune, la rapiță am obținut 4 tone/ha, iar la grâu și la orz, peste 6 tone/ha. 2021 a fost un an foarte bun, cine nu recunoaște acest lucru înseamnă că nu e fermier. În fermele mixte, vegetale-zootehnice, în anii în care producția vegetală nu este mulțumitoare rezultatele din sectorul zootehnic compensează acest lucru și invers. Personal, cu laptele obținut și cu ce am produs în sectorul vegetal ne-am putut achiziționa inputurile, leasingul, am achitat bugetul de stat și ne-am plătit cei cinci salariați. Despre utilajele pe care le avem în dotare pot spune că sunt suficiente pentru a lucra cele 500-600 de hectare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

ALIMENTAȚIA VACILOR DE LAPTE

România deține un șeptel de cca 2 milioane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aprox. 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (FAOSTAT, 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și a valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în codiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

Substanța uscată

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie să aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

Energia

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de dr. Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

ibna 2

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

Proteina

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului exprimat în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

ibna 3

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

Macromineralele

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi) deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca
  • Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca
  • Total: 87,5 g Ca
  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P
  • Producție: 20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P
  • Total: 67,5 g P

Vitaminele

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premixuri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

Rația zilnică

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc.). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

– se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;

– producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarea structură și caracteristici:

– 25 kg siloz de porumb

– 8 kg fân de lucernă

– 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare vă stăm la dispoziție!

IBNA Balotești

Șef Serviciu MCTE

Ing. Alexandru KELEMEN

0764.909.219; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Mica fermă de vaci de lapte din comuna Dumitra

Fermierul Vasile Tofeni, în vârstă de 46 de ani, din Dumitra, o comună din județul Bistrița-Năsăud, crede în ideea de fermă familială. Chiar el a înființat în anul 2000, o mică fermă de vaci din rasele Bălțată românească și Holstein, aduse din Olanda.

„De mic copil am lucrat la o fermă de vaci în comuna Dumitra și așa am ajuns să îndrăgesc animalele, în special vacile de lapte. În anul 2000 mi-am cumpărat primele două vaci, le-am înmulțit până am ajuns la un efectiv de 15 vaci. În anul 2017, prin intermediul programului Ajutor de minimis pentru achiziția de vițele/juninci, am mai achiziționat încă 10 juninci gestante din Olanda. Iar de atunci le-am tot înmulțit și în prezent am un efectiv de 60 de capete, respectiv 40 de mame și 20 de juninci. Rasa Holstein cu origine din Olanda este sensibilă și greu de adaptat în România, dar am reușit cu eforturi mari să îngrășăm vacile într-un mediu nou. Printre ele mai avem 5 capete din rasa Bălțată românească, o rasă ușor adaptabilă mediului nostru.“

Crescătorul spune că este mulțumit de rezultate, iar cheltuielile sunt recuperabile. „Le furajăm cu siloz de porumb, lucernă verde, făină de mălai, făină de grâu, premixuri și cu o gamă variată de șroturi (șrot de floarea-soarelui, rapiță și soia). O rație are cu aproximație 50 kg de siloz porumb, 8-10 kg de șroturi/ cap de animal, și mă costă în jur de 28 lei/cap de animal/zi. Producem doar lapte pe care îl predăm la un procesator, la prețul de 1,5 lei/litru. Această afacere este profitabilă, dar cere multă investiție și muncă. Pe viitor vreau să ajung la un efectiv mai mare de animale“, mai spune Vasile Tofeni.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermă de vaci de lapte, de la 5 la 137 de capete

Ghidim Marian din Satul Mărgineni, sat vechi de la poalele Munţilor Făgăraş, are o întreprindere familială cu domeniu de activitate creșterea vacilor de lapte.

O afacere mică ce ia amploare

Ideea unei fermei de vaci „a încolțit“ în mintea domnului Ghidim după o discuție mai amplă avută cu un prieten care se pregătea să plece în Irlanda și își pusese spre vânzare grajdul. Atunci, Marian Ghidim, deja convins că este timpul să înceapă o afacere, a discutat cu familia și au hotărât împreună să-l cumpere. „Fostul proprietar m-a înțeles foarte bine, am făcut niște rate lunare la bancă și suma s-a achitat în 5 ani. Văzând că la bancă mi se puneau mai mult piedici, cereau fel și fel de garanții, omul a zis: «Uite care e treaba. Mai bine dobânda aia mi-o dai mie și socotim cât trebuie să mai plătești...» Și așa am pornit afacerea,“ după cum povestește fermierul.

Baza afacerii s-a pus cu primele 5 vaci. Apoi, pe proprietatea lui a construit încă două grajduri și a ajuns undeva la 30 de vite. În acele condiții, fermierul a considerat că la numărul respectiv de capete de animal nu poate face chiar „o afacere“. Așadar, ușor s-a extins. Pentru realizarea procesului de reproducție trebuie în primul rând alcătuit un plan al montelor și fătărilor și trebuie organizată urmărirea îndeplinirii acestuia în cursul anului. Planificarea montei vacilor și vițeilor se poate face numai cunoscând termenul optim pentru montă sau însămânțare, precum și sistemul de programare a montelor pe parcursul anului. În timp, vacile au fătat, iar Ghidim Marian a păstrat din vițelele proprii care au fost montate chiar de fiul lui, Sebastian Ioan, un montator de renume în zonă. „El se ocupă de montare și de furajare, de multe ori și de tratamente. Lucrează în colaborare cu dr. Gheorghe Rebedeu care este doctor de fermă. Avându-l și pe Sebi alături, treaba merge mai ușor“, spune fermierul, care își continuă povestea afacerii... „Între timp noi produceam, dădeam laptele la fabrica de lapte. Atunci te puteai folosi de valoarea prețului: era 1,20 lei litrul de lapte. Acum e 1,15 lei, altă valoare“, punctează domnul Ghidim.

Momentan ferma numără 137 de animale, cu tineret cu tot, iar ca rase sunt Bălțată Românească, Brune de Maramureș și Holstein pe negru. Media producției de lapte este undeva între 22-23 litri pe cap de animal. Acesta se vinde la cele 3 dozatoare de lapte din Piața Făgăraș, deținute de Ferma Mărgineni. Fermierul preferă brunele de Maramureș pentru calitatea laptelui și grăsimea aparte. „Dacă aceste animale sunt furajate și furajul este administrat așa cum se prescrie de medic, ajungem la o grăsime extraordinară. Procentul de grăsime la vacile brune este cuprins între 4,08% și 3,60% proteină, iar la cele din rasa Bălțată alb cu roșu ajungem la un procentaj de 4% grăsime și proteină, undeva la 3,60-3,69%. În special vacile din rasa Holstein alb cu negru sunt foarte bune pentru că au foarte mult lapte, față de celelalte, dar nu ajung la nivelul și calitatea grăsimii și proteinii brunelor“, explică fermierul.

De asemenea, acesta acordă o mare atenție hranei, mai ales pentru animalele care sunt în lactație. 70% din furaje le are deja în ferma proprie pe care le procesează și le dă spre consum animalelor, iar restul necesar cumpără.

Problemele pe care le întâmpină

De la înființarea afacerii și până în prezent, Ghidim Marian a întâmpinat dificultăți în găsirea forței de muncă optimă. „Oamenii se limitează la ajutorul social. Alții mai au doi-trei copii, alocația este mare, așa că preferă să stea la soare decât să vină să muncească la o fermă, cu toate că majoritatea fermierilor le oferă salarii destul de bune. Aproape că sunt plătiți la fel ca în străinătate. Știu ce vorbesc pentru că am fost în Germania, în Italia și în Elveția“, declară fermierul.

5 lactații pe cap

În ferma sa domnul Ghidim se bazează ca o vacă să aibă cel puțin 5 lactații pentru că abia atunci se observă dacă are randament bun la lapte; în caz contrar, vaca este eliminată din proces, fiind transferată la abator. Din spate, spune fermierul, „vine tineretul care, pe an ce trece, este tot mai bun atât ca producție de lapte, cât și de carne“.

Un alt domeniu de activitate în fermă este ocupat, într-un procent mai mic, de sectorul vegetal: siloz de porumb, porumb de boabe, soia, grâu și, de multe ori, borceag – ovăz cu măzăriche. Acestea se folosesc pentru furaje pentru animale. „Precizez că dăm la dozatoare tot laptele, ceea ce e foarte bine pentru noi... Din ce rămâne, diferența de lapte, facem brânză“, conchide fermierul.

Anca LĂPUȘNEANU

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Beneficiile utilizării drojdiei de bere proaspete în hrana vacilor de lapte

Drojdiile folosite în hrana animalelor de fermă au fost selectate pentru abilitatea lor de a produce fermentaţie intensă în condiţii de anaerobioză şi dioxid de carbon, similar cu condiţiile de la nivelul tractului gastrointestinal al vacilor de lapte.

În prezent, drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) reprezintă sursă importantă de proteină (peste 40%), cu valoare biologică ridicată, aminoacizi, vitamine (complexul B) şi minerale, fiind folosită pe scară largă ca aditiv proteic şi mineral cu scopul de a optimiza raţiile furajere şi performanțele productive ale vacilor de lapte.

Pe lângă efectele pozitive asupra performanțelor productive, drojdia de bere reprezintă o materie primă ieftină, contribuind la scăderea costurilor de furajare în fermele de vaci de lapte.

Efectele utilizării drojdiei de bere în hrana vacilor de lapte:

  • îmbunătățește activitatea microbiană prin creșterea numărului de bacterii benefice în rumenul animalelor;
  • scade incidenţa bolilor metabolice datorită schimbării favorabile a conţinutului în acizi graşi volatili la nivelul rumenului;
  • reduce cantitatea de amoniac produs la nivelul rumenului;
  • crește palatabilitatea furajelor şi implicit consumul de substanţă uscată;
  • îmbunătăţeşte rata de conversie a furajelor prin creşterea digestibilităţii și a gradului de absorbție a mineralelor (fosfor, magneziu, calciu, cupru, potasiu, zinc, mangan);
  • reduce efectele stresului termic asupra producţiei de lapte în sezonul de vară, prin reglarea florei ruminale şi menţinerea echilibrului electrolitic;
  • reduce necesarul de antibiotice utilizate în tratarea animalelor deoarece blochează ataşarea de peretele intestinal a bacteriilor patogene precum Escherichia coli entero-hemoragică şi Salmonella typhimurium;
  • are rol de agent antimicotoxine, fiind capabilă să lege diferite micotoxine de peretele său celular.

Mod de administrare:

  • Se utilizează ca supliment proteino-vitamino-mineral în furajarea vacilor de lapte în cantitate de 80-120 g/cap/zi în amestec cu nutreţul concentrat;
  • Se recomandă administrarea drojdiei de bere în tainul de dimineaţă al vacilor;
  • Se recomandă să nu fie depăşită doza maximă recomandată deoarece consumul ridicat de drojdii, prin depunerea uraţilor la nivelul articulaţiilor poate determina apariţia gutei.

Avantajele utilizării drojdiei de bere proaspete în hrana vacilor de lapte:

  • creşterea gradului de asimilare a raţiei şi eficientizarea acesteia;
  • creşterea producţiei de lapte şi îmbunătăţirea unor componenţi chimici ai laptelui (grăsime şi proteină);
  • îmbunătăţirea stării generale de sănătate a animalelor prin optimizarea parametrilor hematologici şi biochimici serici.

Având în vedere că drojdia de bere este un organism viu, pentru a nu-şi pierde proprietăţile organoleptice, nutriţionale, microbiologice şi enzimatice se recomandă păstrarea acesteia la temperaturi cuprinse între 0°C şi +6°C, timp de maximum 2-4 săptămâni, ferită de surse de lumină sau păstrată în congelator, ea rămânând activă până la 6 luni.


Marinela ENCULESCU, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti

Reproducţia în fermele de vaci de lapte. Asistenţa vacilor la fătare

În condiții normale, cca 20% din vacile multipare şi cca 50% dintre juninci necesită asistență la fătare, medicul veterinar fiind nevoit să intervină prin efectuarea operației de cezariană la cca 2-5% din cazuri.

Se consideră o fătare normală (eutocică) atunci când viţelul se naște la termen şi fără intervenția îngrijitorului sau a medicului veterinar. Durata unei fătări eutocice este cuprinsă între 30 de minute și 4 ore. Dacă se depășește acest interval este recomandată intervenția personalului calificat din fermă.

Semnele premergătoare (prodromale) ale fătării:

  • apariţia mucusului cervical, dopul mucos care obturează lumenul cervical se fluidifică și se elimină din vagin sub forma unor cordoane subțiri, gălbui, transparente. Această fluiditate începe să se observe cu 1-2 zile înainte de fătare;
  • instalarea cu 12-48 de ore înainte de fătare a unei ușoare hipotermii, temperatura scăzând cu 0,4 până la 1,2°C sub limitele normale (38-38,5° Celsius);
  • mărirea în volum a ugerului şi prezenţa secreției colostrale, acestea declanșându-se cu 24-48 ore înainte de fătare. Există însă și cazuri în care secreția colostrală se declanșează cu 4-5 zile înainte de fătare, fapt ce reduce semnificativ calitatea colostrului în momentul naşterii viţelului, acesta fiind impropriu din cauza conţinutului redus în imunoglobuline;
  • starea de agitație a vacii, culcări și ridicări repetate, micțiuni frecvente, întreruperea și reluarea bruscă a furajării sau rumegării.

Travaliul

  • vacile cu semne clinice trebuie supravegheate din oră în oră, inclusiv pe parcursul nopţii;
  • un semn evident de debut al fătării este reprezentat de apariţia contracţiilor uterine. La început acestea au o intensitate redusă și pot fi observate la intervale de 20-30 de minute, ajungând la un interval de 1-2 minute, cu intensitate crescută în momentul fătării.

Fătarea

Fătarea propriu-zisă are loc în momentul când vaca are cervixul complet dilatat, iar vițelul traverseză canalul de fătare. În mod normal, în faza de debut se pot observa perioade de contracţii de lungă durată (3-5 minute) şi membranele fetale, urmate de apariția membrelor anterioare ale vițelului, în cazul poziţionării corecte a acestuia. Comportamentul femelei devine evident, este extrem de neliniștită, priveşte des înspre trenul posterior, arcuieşte spatele, vezicula amniotică este ruptă din cauza presiunii exercitate în vagin, fetusul fiind expulzat în exterior.

În cazul fătărilor anormale (distocice), când viţeii sunt prea mari (peste 45 kg) sau contracţiile nu sunt suficient de puternice, se recomandă utilizarea extractorului de viţei. În cazul în care expulzarea fătului nu poate avea loc, se solicită intervenţia medicului veterinar pentru efectuarea operaţiei de cezariană cu scopul salvării viţelului şi a vacii.

În cazul în care fătarea are loc prin cezariană este recomandată utilizarea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), alfa-2agoniști (de exemplu xylazină) sau a anesteziei locale (de exemplu procaină, lidocaină). Antiinflamatoarele pot fi administrate şi în cazul fătărilor eutocice, reducând durerea postpartum, facilitând revenirea mai rapidă a femelei şi crescând fertilitatea ulterioară.

Se recomandă ca imediat după fătare vacile să fie lăsate să își lingă viţeii, acest comportament fiind benefic în primul rând viţelului, asigurându-se activarea circulaţiei periferice, dar şi vacii, lichidul amniotic conţinând substanţe cu efect analgezic şi lactogen.


În mod normal, eliminarea placentei și a membranelor fetale are loc la 6-12 ore după fătare. Întârzierea cu mai mult 24 de ore a eliminării acestora se consideră a fi retenţie placentară, aceasta având o frecvenţă de 10-15% la vacile de lapte. Factorii care predispun la retenţie placentară sunt fătările distocice, gestaţiile gemelare, hipocalcemia, lipsa mişcării active a vacilor.


Andra ŞIPOŞ,

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti

Reproducția în fermele de vaci de lapte: Monitorizarea gestației și pregătirea vacilor pentru fătare

Diagnosticul timpuriu al gestației este extrem de important din punct de vedere economic şi tehnologic, la nivel de fermă utilizându-se în mod uzual diagnosticul clinic (examenul transrectal) după 45 de zile de la însămânțare şi/sau diagnosticul ecografic, după 28 de zile de la însămânțare. Ambele metode au o precizie ridicată, de 95-100%, recomandându-se utilizarea lor complementară.

Durata gestaţiei la taurine este în medie de 280-283 zile, în funcţie de rasă, paritate, tipul gestaţiei, sexul produsului şi factorii de mediu. La vacile de lapte primele luni de gestaţie reprezintă o perioadă critică întrucât rata avorturilor embrionare poate ajunge până la 15%.

Durata repausului mamar şi momentul înțărcării vacilor se stabilesc în funcţie de paritate, nivelul productiv şi starea de întreținere a acestora. Perioada de repaus mamar are o influenţă semnificativă asupra creșterii și dezvoltării normale a fătului, dar și asupra producției de lapte din lactația următoare.

Durata optimă a repausului mamar este de 60 zile, cu limite între 35 şi 70 zile. Prin nealocarea unei perioade minime de repaus mamar, producţia de lapte a vacilor se reduce cu 25-30% în lactația următoare. Durata repausului mamar la vacile primipare se recomandă să fie cu cca 10 zile mai mare, având în vedere că la acestea procesul de creştere nu este încheiat, fapt ce permite refacerea rezervelor corporale.

Recomandări privind înțărcarea vacilor:

  • eliminarea concentratelor din rație și administrarea exclusiv de nutrețuri fibroase şi suculente cu o săptămână înainte de înțărcare;
  • la vacile cu producție de lapte sub 5 litri/zi, mulsul se poate întrerupe brusc, caz în care se recomandă ca sferturile să fie tratate cu produse care stimulează încetarea secreţiei lactate (de exemplu Noroseal 4 g, Keraseal 4 g). De asemenea, se recomandă ca dezinfecţia mameloanelor să fie efectuată cu o soluție pe bază de acid lactic, iod sau clorhexidină, în vederea scăderii încărcăturii bacteriene;
  • la vacile cu producție de lapte mai mare de 10 litri/zi, cu 7-10 zile înainte de data programată a înţărcării, se reduce valoare energetică a raţiei astfel încât aceasta să acopere doar necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale. La vacile cu producţii mari de lapte înţărcarea se poate face şi prin reducerea numărului de mulsori la o dată pe zi;
  • sistarea sintezei laptelui se poate face prin administrarea de cabergolină, după 4 ore de la ultima mulsoare, administrându-se 5 ml în doză unică. În acest caz, durata repausului mamar trebuie să fie de minimum 35 de zile, având în vedere timpul de aşteptare pentru eliminarea substanţei active din organismul vacii.

Recomandări privind furajarea vacilor în repaus mamar:

  • în primele 6 luni de gestaţie fătul are un ritm de dezvoltare redus, rația vacii trebuind să acopere doar necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru susţinerea producţiei de lapte;
  • în raţia vacilor în gestaţie avansată se recomandă utilizarea furajelor de calitate, cu un grad de digestibilitate ridicat, cu acţiune uşor laxativă, corespunzătoare din punct de vedere igienic şi organoleptic;
  • raţia zilnică trebuie să acopere necesarul pentru păstrarea funcţiilor vitale, iar pentru dezvoltarea fătului şi a refacerii rezervelor corporale, echivalentul pentru producerea a 7-9 litri de lapte. Subalimentaţia în această fază generează o creştere a procentului de fătări distocice şi avorturi, conducând la scăderea producţiei de lapte în lactaţia următoare şi la tulburări de reproducţie;
  • raţia vacilor să fie constituită în principal din fânuri de leguminoase (lucernă, trifoi roşu) şi graminee, asigurând un nivel de proteină de 12% la vacile adulte şi de 14% la vacile primipare. Este recomandat fânul de lucernă de foarte bună calitate deoarece asigură necesarul vacii de Ca şi K şi un nivel optim de celuloză al raţiei;
  • silozul de porumb să nu depăşească 30-35% din ingesta totală de substanţă uscată a vacilor în gestaţie avansată, fiind recomandată utilizarea amestecului furajer unic;
  • furajele concentrate se administrează în cantitate foarte mică (1-2 kg/zi), astfel se menține microbismul ruminal și se reduc problemele digestive după fătare;
  • adăparea vacilor se face ad libitum (la discreţie), cu apă la temperatura de 12-19° C, asigurând un minimum de 40 litri/cap/zi;
  • în ultimele 3 săptămâni de gestaţie se suplimentează raţia cu vitamine şi minerale, în special seleniu şi vitamina E, pentru a reduce semnificativ procentul de retenţii placentare şi pentru a asigura vigoarea viţelului şi calitatea colostrului;
  • în ultimele zile ale gestației apar frecvent constipații, motiv pentru care se recomandă administrarea unor barbotaje care conţin: 2 kg de tărâţe, 0,5 kg de melasă şi 5 litri de apă. În cazul apariţiei edemului mamar antepartum trebuie scoasă sarea din raţie.

Recomandări privind întreţinerea vacilor în repaus mamar:

  • adăpostul vacilor în repaus mamar trebuie să asigure 10-12 m2/cap, fiind de dorit întreţinerea nelegată a vacilor în această perioadă;
  • deoarece în primele 14 zile după înţărcare ugerul vacilor este susceptibil la o serie de infecţii bacteriene, pentru evitarea contaminării ugerului cu diverși patogeni așternutul trebuie menținut curat și uscat;
  • asigurarea regimului de mișcare a vacilor gestante este foarte important deoarece mărește apetitul vacilor, intensifică circulația sangvină la nivelul membrelor, ușurează fătarea și reduce incidența prolapsului vaginal şi al retențiilor placentare;
  • vacile în gestaţie avansată vor fi întreţinute în loturi de maximum 15-20 de capete pentru a preîntâmpina avorturi de natură mecanică ca urmare a interacţiunilor agresive dintre animale;
  • mutarea vacilor în boxe de fătare individuale cu 4-6 zile înainte de data programată a fătării, asigurând 8-10 m2/cap.

Recomandări privind tratamentele sanitar-veterinare la vacile în gestaţie avansată:

  • efectuarea vaccinului de imunizare cu producere de anticorpi împotriva E. coli, rotavirus și coronavirus, cu 30 de zile înainte de fătare;
  • imunizarea prin vaccinare împotriva rinotraheitei infecțioase bovine, diareei virale bovine, tricofiției, bolilor respiratorii produse de virusul parainfluenței, virusului sinciţial bovin respirator și pasteurelozei, în momentul scoaterii la pășune;
  • profilaxia infecțiile bacteriene la taurine prin vaccinarea împotriva pasteurelozei și a complexului bolilor respiratorii;
  • pentru prevenirea zoonozelor, Direcțiile Sanitar Veterinare judeţene stabilesc vaccinurile auxiliare în funcţie de specificul zonei şi la intervale de 2-3 ani se recomandă efectuarea vaccinurilor clostridiale împotriva enterotoxiemiei şi tetanosului, imunizarea fiind transmisă prin colostru la vițel.

Andra ŞIPOŞ, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti

Reproducţia în fermele de vaci de lapte: admiterea la montă a vacilor şi viţelelor

Activitatea de reproducţie influenţează semnificativ productivitatea şi eficienţa economică a fermelor de vaci de lapte. Lactaţia vacilor este condiţionată de fătare, iar intervalul între fătări (calving interval) influenţează cantitatea de lapte obţinută per lactaţie, fiind totodată cel mai utilizat indicator în evaluarea eficienţei reproductive.

La nivel european se estimează pierderi de cca 4-6 euro/zi/vacă pentru fiecare zi suplimentară de repaus uterin, înregistrată după 60 de zile de la fătare. Mai mult, costurile ridicate pentru achiziţionarea materialului seminal congelat, în special cel provenit de la tauri cu valoare de ameliorare ridicată şi/sau sexat, precum şi costurile cu operatorul însămânţător impun o evaluare periodică a activităţii de reproducţie la nivelul fermei.

Condiții de admitere

Pentru a putea monitoriza în mod eficient activitatea de reproducţie din fermă, în vederea luării unor măsuri corective atunci când acestea se impun, o serie de factori-cheie trebuie cunoscuţi şi respectaţi, precum:

Admiterea la montă a viţelelor să se facă la greutăţi reprezentând minimum 65% din greutatea de adult a vacilor. Având în vedere variabilitatea mare în cadrul fermelor cu privire la dezvoltarea corporală a adultelor, se recomandă ca fermierii să cântărească un lot de 20-30 vaci multipare din ferma proprie, vaci aflate în lactaţiile IV-V, care şi-au încheiat procesul de creştere, stabilind astfel greutatea medie a vacilor din fermă.

Junincile trebuie să atingă o greutate corporală de minimum 90% din greutatea vacilor adulte în momentul fătării. Pentru fiecare 50 kg greutate corporală suplimentară a junincilor în momentul fătării se înregistrează o creştere a producţiei de lapte cu 300 kg în prima lactaţie. Sporul mediu zilnic de creştere a junincilor este recomandat să fie cuprins între 700 g şi 850 g, cu evitarea îngrăşării acestora, existând riscul depunerilor excesive a depozitelor de grăsime la nivelul aparatului genital şi al glandei mamare, cu repercusiuni negative asupra uşurinţei la fătare, fertilităţii şi producţiei de lapte.

Condiţia corporală a animalelor (BCS-Body Condition Scoring) la admiterea la montă să fie de minimum 2,5-3, iar la trecerea în repaus mamar se recomandă o condiţie corporală de 3-3,5. Condiţia corporală a vacilor (BCS) este o metodă de apreciere subiectivă a rezervelor corporale, acordându-se gradual note între 1 şi 5, nota 1 fiind acordată animalelor emaciate (foarte slabe), iar nota 5 animalelor foarte grase (obeze). La vacile din rasa Holstein, pierderea/ câştigul în greutate corporală a cca 30 kg corespund modificării unei unităţi BCS.

Pe lângă greutatea şi condiţia corporală a vacilor şi viţelelor, la admiterea acestora la montă se evaluează şi lărgimea crupei (distanţa dintre cele două puncte ale ischiilor), care pentru o fătare uşoară se recomandă să fie de minimum 20-22 cm (o palmă întinsă). Vacile care au crupe înguste, cu o distanţă între punctele ischiilor mai mică de 19 cm, pe cât posibil, nu se reţin pentru reproducţie din cauza riscului ridicat de distocii.

Pentru evitarea distociilor se recomandă alegerea taurilor amelioratori pentru uşurinţa la fătare. Această însuşire în ameliorare se numește „uşurinţă la fătare paternă“, fiind reprezentată de influenţa directă a taurului asupra frecvenţei distociilor. Uşurinţa la fătare paternă este o însuşire cu o heritabilitate modestă, cu valori cuprinse între 0,10 şi 0,12, iar uşurinţa la fătare a fiicelor taurului are o heritabilitate de 0,04-0,05. Deşi cele două însuşiri au un determinism genetic aditiv redus, având în vedere efectul cumulativ, se recomandă ca în alegerea taurilor (potrivirea perechilor) să fie urmărit acest criteriu, în special în fermele în care peste 20% din vaci au nevoie de asistenţă la fătare.

În cazul primiparelor, pentru a favoriza procesul de creştere se recomandă ca durata repausului uterin să fie prelungit cu un ciclu de călduri (20-21 zile), comparativ cu vacile multipare din fermă. Pentru susţinerea dezvoltării corporale pe parcursul primei lactaţii, raţia zilnică să fie suplimentată cu 1-2 kg furaje concentrate peste necesarul de întreţinere a funcţiilor vitale şi producţiei de lapte;

Durata repausului uterin la vacile de lapte este extrem de variabilă, fiind de regulă cuprinsă între 60 şi 140 zile. Pentru a obţine un interval între fătări de 12-13 luni, data montei fecunde nu trebuie să aibă loc mai târziu de 110 zile de la ultima fătare. Chiar dacă unele vaci manifestă călduri la 40-45 zile de la fătare, acestea nu se vor însămânţa mai repede de 60 de zile deoarece involuţia uterină nu este completă. La vacile cu producţii mari de lapte (peste 10.000 kg/lactaţie) intervalul între fătări este de regulă mai mare, fiind cuprins între 13-15 luni.

Ţintele privind numărul de însămânţări artificiale pentru obţinerea unei gestaţii sunt de 1,5 pentru viţele şi 1,8 pentru vacile multipare, valori mai mari de 2,5 IA/gestaţie indicând probleme de reproducţie în fermă. Dacă în fermă se folosește material seminal sexat, din cauza costurilor semnificativ mai mari de achiziție, se recomandă ca acesta să fie utilizat pentru însămânțarea vițelelor cu dezvoltare corporală armonioasă și fără patologii de reproduție.

Recomandări privind admiterea la montă a vițelelor în funcţie de gradul de dezvoltare corporală

(vezi tabel în revistă)

Andra ŞIPOŞ,

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti

Odihna și rumegarea - indicatori de bunăstare și confort la vacile de lapte

Vacile de lapte au un ritm circadian specific, iar activitățile principale de odihnă, hrănire și rumegare se desfășoară conform unui tipar conservator. Comportamentul vacilor este influențat de o serie de factori precum sistemul de întreținere, tipul de furajare, starea de sănătate, factorii climatici și nivelul productiv.

Modificări de comportament

Modificările de comportament în ceea ce privește timpul alocat odihnei și rumegării pot fi folosite ca un indicator de bunăstare şi confort al animalelor şi au implicaţii directe asupra stării de sănătate şi a producţiilor obţinute.

Astfel, atunci când taurinele stau culcate se reduce presiunea exercitată de greutatea corporală asupra membrelor, reducându-se incidenţa şchiopăturilor, iar la nivelul glandei mamare are loc o intensificare a circulaţiei sângelui cu 20-25%, comparativ cu poziţia ortostatică şi ca urmare creşte producţia de lapte. Vacile de lapte alocă odihnei în medie 10-14 ore. Vacile aflate în lactație se odihnesc în 15-20 reprize pe zi, fiecare având o durată de la 0,5 la 3 ore. Atunci când durata odihnei și a furajării sunt afectate simultan, vacile aleg să se odihnească și neglijează furajarea. Pentru fiecare oră de reducere a odihnei se înregistrează o reducere a consumului de furaje cu 45 de minute. Având în vedere efectele ierarhiei sociale la vacile întreţinute în sistem liber şi influenţa acesteia asupra odihnei, se recomandă ca în fermele cu efective mari să fie constituite grupe tehnologice de maximum 40-50 de capete.

La întreţinerea vacilor în cuşete, durata odihnei este semnificativ influenţată de tipul despărțitorului de stand şi dimensiunile cuşetelor, precum şi de tipul de aşternut. Astfel, se recomandă ca pentru taurinele din rasa Jersey, cu o dezvoltare corporală mai mică (400-450 kg), dimensiunile minime să fie de 2,4/1,05 m, în timp ce la rasele cu dezvoltare corporală mare precum Holstein (600-650 kg), dimensiunile recomandate sunt de 2,5/1,14 m. La întreţinerea liberă, vacile preferă odihna pe aşternut de nisip, comparativ cu utilizarea saltelelor de cauciuc, alocând odihnei cu cca 10-15% mai mult. Pentru vacile întreținute legat, dimensiunile recomandate ale standului de odihnă sunt de 1,7-1,8/1,2 m. În acest caz așternutul de paie este cel mai des folosit recomandându-se utilizarea a 2-3 kg de aşternut pe vacă şi împrospătarea zilnică a acestuia cu 0,5 kg.

4 litri de salivație

Având în vedere că principala activitate a vacilor culcate este rumegarea, odihna influenţează direct durata zilnică a rumegării. Aceasta are loc de regulă la scurt timp după încetarea consumului de furaje şi în timpul nopţii. De regulă, vacile rumegă între 6-9 ore pe zi în 12-17 perioade, efectuând în medie 25.000-29.000 de mişcări masticatorii pe parcursul a 24 de ore. În timpul rumegării se produc cca 200-300 ml de salivă/min., fapt ce concură la menţinerea unui pH adecvat în rumen. Cantitatea de salivă este influenţată de structura raţiei, astfel consumul unui kg de fibroase determină o salivaţie de 4 litri, în timp ce consumul de furaje suculente determină producerea a 0,5 litri de salivă. Lipsa sau reducerea rumegării la vacile aflate în lactaţie pot fi semne clinice de debut al unor boli metabolice şi/sau afecţiuni digestive. Cercetările recente au arătat implicaţiile practice ale comportamentului, vacile care alocă odihnei şi rumegării 10-11 ore pe zi produc cu 2,5-3 kg mai mult lapte comparativ cu vacile care se odihnesc şi rumegă 6-7 ore, în condiţii identice de furajare şi întreţinere.


Având în vedere importanţa odihnei şi rumegării la vacile de lapte, se recomandă:

  • Respectarea programului zilnic de activităţi din fermă;
  • Utilizarea unei cantităţi suficiente de aşternut de calitate;
  • Respectarea dimensiunilor cuşetelor de odihnă în funcţie de dezvoltarea corporală a animalelor;
  • Vacile în lactație să nu petreacă mai mult de 1-1,5 ore la o mulsoare, inclusiv staționarea în sala de așteptare;
  • Evitarea lotizărilor frecvente şi constituirea unor grupe de producţie omogene (conform nivelului productiv, vârstei animalelor şi a stării fiziologice);
  • Raţiile administrate să fie echilibrate şi să respecte cerinţele nutriționale ale vacilor;

Conţinutul în celuloză al raţiei să fie cuprins între 23-25%, minimum 17%. Acest lucru se poate realiza prin introducerea în raţie a unei cantităţi de 2,5-3 kg fân de lucernă de calitate.


Mădălina MINCU,

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti