cemrom iulie 2018
update 12 Dec 2018

Evaluarea potențialului nutrițional al triticalelor în hrana puilor de carne

Triticale (genusXTriticosecale) reprezintă un hibrid între grâu dur și secară, o cereală care a atras atenția în ultimii ani datorită adaptabilității în zonele secetoase și rezistenței la dăunători. Cultura de triticale a luat amploare și în România, conform statisticilor FAO, suprafața cultivată și producțiile înregistrate în perioada 2010-2014 având o evoluție ascendentă (Fig. nr. 1).

figura1 IBNA Balotesti

Fig. nr. 1. Suprafața cultivată (ha) și producția de triticale (t); Sursa: FAOSTAT

Valoarea nutritivă este similară cu cea a grâului, diferențiindu-se însă printr-un conținut mai mare în lizină și balanță minerală echilibrată. Digestibilitatea ridicată a proteinei și profilul echilibrat în aminoacizi esențiali recomandă utilizarea triticalelor în hrana păsărilor. Însă, includerea triticalelor este limitată de prezența factorilor antinutriționali polizaharide fără amidon (NSP), în special xilani și arabinoxilani, ce reduc digestia și absorbția nutrienților la nivel intestinal.

Evaluarea compoziției chimice detaliate a materiilor prime furajere utilizate în structura nutrețurilor combinate este deosebit de importantă întrucât pot exista variații în funcție de soi/hibrid, de cultură, sezon, tipul de sol etc., fapt pentru care este nece­sară reevaluarea permanentă a valorii nutritive a acestora. 

Din analiza chimică detaliată efectuată în cadrul INCDBNA – Balotești reiese că  triticalele au un conținut proteic ridicat (11,61%), valoare energetică de 2.986 EM kcal/kg și un profil echilibrat în aminoacizi esențiali: lizină (0,451%), aminoacizi cu sulf (0,250% metionină și 0,322% cistină), treonină (0,505%), arginină (0,776%).

Cercetările recente efectuate au demonstrat că utilizarea triticalelor în hrana puilor de carne, în proporție de 28-34%, în funcție de faza de creștere, substituind parțial porumbul, nu afectează performanțele zootehnice, indicii de calitate ai carcasei sau valoarea nutritivă a cărnii (compoziția chimică, conținutul în aminoacizi). În plus, includerea triticalelor în hrana puilor de carne nu are efecte negative asupra stării de sănătate (profil biochimic sanguin în limite normale, dezvoltare gastrointestinală corespunzătoare) sau asupra microflorei intestinale, numărul populațiilor patogene fiind semnificativ redus.

Rezultatele obţinute confirmă faptul că triticalele pot reprezenta o sursă cerealieră alternativă viabilă de înlocuire parțială a porumbului, cereala de bază utilizată uzual în hrana puilor de carne, în special în contextul actual al schimbărilor climatice.

Anca Gheorghe

Soiul de triticale Tulnic

Anul înregistrării: 2017

Soiul de triticale Tulnic a fost creat prin selecție individuală repetată anual din combinația hibridă POLONIA7/HAIDUC în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Caracteristici morfologice

Soiul Tulnic are paiul elastic și gâtul spicului prezintă o perozitate pronunțată pe o porțiune de cca 3-3,5 cm. Înălțimea medie a plantei, în condiții normale de cultură, este de 110-118, fiind în medie cu 5-8 cm mai mică decât talia soiului Stil. În faza de înfrățire, tufa plantei este semiprostată. Frunza steag are portul semierect, cu lungimea și lățimea de dimensiuni medii și prezintă o cerozirare puternică după înflorit. Spicul este mare, de culoare albă mată, aristat, semidens, de formă piramidală, cu cerozitate pronunțată și cu poziția nutantă la maturitate. Aristele sunt lungi, fiind distribuite uniform pe toată lungimea spicului. Boabele sunt mari, de formă alungită, având culoarea roșie deschisă și realizează, în condiții optime de cultură, o masă a 1.000 de boabe de 45-58 g și o masă hectolitrică de 73-75 kg/hl.

Utilizarea producției

Acest soi are caracteristici bune de calitate pentru a fi folosit în nutriția animalelor ca furaj concentrat, siloz sau masă verde. De asemenea, se poate utiliza și în nutriția umană sub formă de pâine (numai în amestec de 1:1 cu făină de grâu), fulgi, diferite produse de patiserie, dar și în extragerea alcoolului de calitate utilizat în prepararea băuturilor spirtoase sau a bioetanolului.

Caracteristici fiziologice

Soiul Tulnic are aceeași precocitate la înspicat ca a soiului martor datorită unei mai bune înrădăcinări și paiului mai elastic. Are o capacitate bună de înfrățire, iar frații sunt egali ca talie și dezvoltare. Soiul Tulnic este rezistent la rugina brună și făinare și mijlociu rezistent la rugina galbenă. Totodată, are nivel superior de rezistență la încolțirea în spic, comparativ cu actualele soiuri înregistrate în România, rezistență bună la fuzarioza spicului, septorioză și la virusul piticirii și îngălbenirii orzului, este tolerant la toxicitatea ionilor de aluminiu.

Capacitatea de producție

Testările multianuale, efectuate în rețeaua de stațiuni a INCDA Fundulea, precum și testările oficiale din rețeaua ISTIS au evidențiat că soiul Tulnic are un potențial și o stabilitate ridicate ale producției. Producția medie a acestui soi în perioada 2014-2016, în 27 de experiențe din 11 localități, a fost de 6.600 kg/ha, depășind soiul martor Stil cu un spor mediu de 500 kg/ha. Producțiile maxime realizate în experiențe au fost de peste 9t/ha, fiind înregistrate la Fundulea și Turda.

Zona de cultură

Este recomandat a se cultiva în toate zonele de cultură destinate speciei triticale, pe solurile podzolice cu fertilitate scăzută din zona colinară subcarpatică din Transilvania, nord-vestul țării, nordul Munteniei, Olteniei și Moldovei și, de asemenea, datorită rezistenței bune la cădere, se poate cultiva cu succes și pe solurile fertile din câmpia din sudul și vestul țării.

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 16

Abonează-te la acest feed RSS