reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Oct 2019

Semtest-BVN informează că anul acesta renunță la organizarea Paradei Taurilor

În contextul evoluției Pestei Porcine Africane în unele zone din România și efectele dezastruoase produse în zonele afectate, precum și a riscului de extindere în alte zone geografice, Semtest-BVN informează că anul acesta renunță la organizarea Paradei Taurilor.

Acest eveniment tradițional, organizat fără întrerupere, ar fi ajuns la a-17-a ediție.

Prin această decizie, echipa Semtest-BVN sprijină lupta dusă împotriva extinderii virusului, sprijină instituțiile statului, implicate direct în această acțiune și organizațiile profesionale de creștere a porcilor.

Tauri de top de la Semtest Craiova - II

Revenim în atenția dvs. prin continuarea materialului de prezentare a animalelor de top ale României. După cum vă spuneam în numărul trecut al revistei, prima oprire o facem la Semtest Craiova, unde vom aduce pe scena de prezentare cei mai de valoare tauri. Unitatea de la Craiova funcționează pe principiul „Vacile bune nu se cumpără! Vacile bune se obțin în ferme!“ de aceea materialul seminal comercializat provine de la taurii testaţi în Italia, Ungaria, Belgia, Cehia și România. Anual, vânzările de material seminal congelat de taur sunt de 250.000 doze.

Taurul CANDY, rasa ABERDEEN ANGUS

tauri candy ab

Originea ceho-irlandeză a acestui taur îl recomandă pentru însămânțări în populația de vaci atât în rasă pură, cât și pentru încrucișarea cu rasele locale și metiși ai acestora. Candy a înregistrat rezultate notabile în perioada de testare, având un SMZ=1875 g, atingând greutatea de 569 kg la 365 de zile. Un caracter deosebit este ușurința la fătare și, nu în ultimul rând, punctajul final de 116. Produșii obținuți păstrează atât roba, cât și aptitudinile unei rase de carne, la sacrificare – la o greutate mai mare de 300 kg – regăsindu-se marmorarea specifică rasei Angus.

Taurul TAMPON, rasa ALB ALBASTRU BELGIAN

tauri tampon alb

La Semtest Craiova sunt recoltați tauri din rasa Blanc Bleu Belgique, testați în Belgia, Austria. Tampon este recoltat la Craiova și difuzat cu precădere în gospodăriile populației în vederea obținerii de metiși care prezintă efectul genetic de heterozis, efect ce transmite vițeilor caractere specifice de carne apreciate de crescătorii de viței pentru sacrificare. Taurul transmite roba, crupa culard caracteristică acestei rase și o musculatură puternic dezvoltată în restul corpului, fiind dominant genetic pentru culoarea alb înspicat.

Taurul CLOSS, rasa CHAROLAISE

tauri closs

CHAROLAISE este o rasă originară din Franța, taurul provine dintr-un centru de selecție din Cehia și s-a evidențiat pe perioada testării printr-un SMZ de 1.658 g și o greutate la 365 de zile de 638 kg. În urma testelor, pentru acest taur s-a stabilit o ușurință la fătare de 109 și un punctaj final de 105. Materialul seminal de la acest taur se poate folosi fără rezerve pe vaci (exclus primiparele) bine hrănite din gospodăriile micilor crescători.

Taurul imprimă din prima generație caracteristicile rasei, vitele obținute putând fi păstrate pentru a fi însămânțate în vederea constituirii unei ferme de carne din nucleu Charolaise. Taurul imprimă descendenților un spor foarte bun de creștere, iar ușurința la fătare este condiționată de respectarea furajării în ultima lună de gestație a mamelor însămânțate cu acest taur.

Laura ZMARANDA

Tauri de top de la Semtest Craiova

În zootehnia modernă performanța nu poate fi disociată de existența unor animale cu o genetică de excepție. Pornind de la această idee, ne-am propus să vă prezentăm câteva dintre animalele de top ale României. Prima oprire o facem la Semtest Craiova, un centru genetic ce funcționează din 1977 și care produce material seminal congelat de taur din rase autohtone și din tauri testați în centre genetice din Europa precum Italia, Germania, Austria, Belgia, Ungaria, Cehia.

În prezent, principala preocupare a centrului genetic este de a produce material seminal pentru bovine care să corespundă programelor de ameliorare ale diferitelor rase autohtone în vederea asigurării progresului genetic.

Având în vedere diversitatea raselor de bovine crescute în România, centrul genetic de la Craiova a produs material seminal atât din rase de lapte și mixte, cât și din rase specializate pentru producția de carne. În anul 2003 Semtest Craiova a fost primul centru genetic care a introdus în țară tauri de carne. Taurul Jimm din rasa Charolais a fost utilizat la însămânțări artificiale pe vaci autohtone și s-au obținut metiși cu aptitudini foarte bune de abatorizare. De asemenea, în anul 2006 Ivan a fost primul taur din rasa Alb Albastru Belgian al cărui material seminal a fost folosit la însămânțări pe populația de vaci din micile exploatații. Rezultatul a fost peste așteptări, obținându-se produși cu forme și randament mare la sacrificare, fiind foarte apreciați în țările cu tradiție în consumul de carne de vită. Cu acest taur s-a deschis drumul încrucișărilor rasei Alb Albastru Belgian cu rasele autohtone.

tauri tampon alb

Ținând cont de principiile legilor ameliorării care stipulează faptul că procesul de ameliorare se face în condiții de producție și că taurii de reproducție trebuie testați în condițiile de exploatare, valoarea de ameliorare este dată de Genotip + Mediu.

Semtest Craiova a înțeles rolul testării reproducătorilor și a realizat că, aducând mereu tauri testați în afara exploatațiilor din România, se va pierde identitatea raselor românești. Tot legile ameliorării susțin că migrația de gene din exteriorul exploatației nu trebuie să depășească 20%. În acest context, împreună cu asociațiile deținătoare de Registru Genealogic acreditate pentru controlul oficial al producției, AGCTR și ACVBR-SIM, au fost introduși tăurași în testare din ferme aparținând celor două asociații. De la acești tăurași s-au recoltat doze care au fost deja difuzate în fermele de producție pentru continuarea procesului de testare după descendență, proces absolut necesar pentru creșterea preciziei valorii de ameliorare a taurului și alcătuirea bazei de referință, la care se vor raporta amelioratorii de mâine. Prin continuarea acestui proces vom avea garanția asigurării bazei genetice naționale.

Taurul MILNE, rasa HOLSTEIN

tauri milne

Taurul are o origine foarte bună, având VAG 139, VAL 135,+2.308 kg producție lapte față de media contemporanelor, +56 kg de grăsime și +51 kg de proteină, Kcas AB. Se evidențiază caracterele de exterior, în special conformația ugerului. Acest taur imprimă descendenților o longevitate funcțională foarte bună, fertilitate și ușurință la fătare a fiicelor bune.

Taurul VILLMAN, rasa SIMMENTAL

tauri villman

Villman îndeplinește calitățile unui taur GREEN BULL, o clasificare nouă în Europa, care evidențiază echilibrul dintre producția de lapte și carne, profitabilitatea și impactul cât mai mic asupra mediului înconjurător.

Taurul are IDA 1212 (Indicele Dublei Atitudini), valoare genetică generală care reprezintă aptitudinile pentru producția de lapte și carne. Cu +21 kg de grăsime și +28 kg de proteină, ameliorează foarte bine ugerul; de asemenea, prezintă o longevitate funcțională în descendență foarte bună.

Taurul HAGEN, rasa BRUNĂ

tauri hagen

Taurul provine pe linia tatălui din HURAI, un taur foarte valoros din Austria. Hagen are o valoare de ameliorare bună pentru o rasă mixtă, având un vârf de lactație a mamei de 8.842 kg la lactația a treia. De asemenea, valoarea de ameliorare a producției de lapte este de 117%, cu +25 kg de grăsime și +24 kg de proteină, caracteristicile de exterior sunt foarte bune, excelând printr-o talie deosebită pentru această rasă. De asemenea, prezintă caracteristici bune la descendenți. Viteza de muls și ușurința la fătare sunt două caractere importante pe care taurul le poate ameliora la viitoarele fiice.

Laura ZMARANDA

Aspecte privind ameliorarea taurinelor de lapte

Din cercetarea și practica de ameliorare la taurinele de lapte în etapa genomică și efectuată în țările cu zootehnie avansată s-au desprins următoarele aspecte:

În ameliorarea tradițională animalele sunt evaluate prin observațiile și măsurătorile fizice, iar pe baza acestora se determină valoarea de ameliorare a lor. În fiecare generație taurii și vacile sunt apreciate fenotipic, utilizând criterii cantitative sau calitative, cu ponderi diferite pentru fiecare caracter în generarea valorii de ameliorare care este utilizată în ierarhizarea animalelor pe baza meritului genetic. Taurii și vacile cu cea mai mare valoare de ameliorare sunt folosiți (selectați) pentru reproducție.

Descendenții rezultați din aceste împerecheri sunt evaluați în concordanță cu scopul ameliorării, iar cei cu cea mai mare valoare de ameliorare sunt utilizați ca nucleu în producerea generației următoare.

Aceste procese sunt adesea inexacte, ineficiente și consumatoare de timp pentru cele mai multe caractere (de exemplu, calitatea cărnii, producția de lapte s.a.) și se obțin numai după ce animalele ajung la maturitate, când se poate face și o verificare a ameliorării (Tehnical Note: Agrigenomics-Illumina).

Chiar și cele mai bune determinări fenotipice nu pot garanta că, împerechind două animale cu mare valoare de ameliorare, vor da descendenți cu înaltă valoare. Acest proces este limitat de mai multe variabile, dintre care se pot aminti:

- limitări în înțelegerea complexului de ereditate la nivel biologic la cele mai multe caractere (de exemplu, aprecierea se face ca simplă ereditate mendeliană);

- limitarea numărului de caractere care pot fi introduse în obiectivul ameliorării;

- descreșterea eficienței selecției pentru caracterele care sunt dificil de măsurat (de exemplu, calitatea cărnii, rezistența la boli s.a.) sau cu o heritabilitate scăzută (de exemplu, performanțele reproductive);

- restricții pentru caractere care pot fi măsurate, fără să fie scumpe și pe un număr mare de animale;

- progresul genetic scăzut, iar o mare presiune de selecție pe caracterele de producție cheie poate duce la o deteriorare a efectului pe alte caractere importante care nu sunt măsurate.

Din practica ameliorării la taurine în România în anul 2002 la AGCTR se preciza:

La testarea după descendenți pentru producția de lapte în anul 2002 au încheiat lucrările 9 tauri din rasa BNR.

Cea mai mare parte din acești tauri au ieșit din efectiv înainte de apariția rezultatelor testării. La toate rasele taurii cu valoare de ameliorare estimată la o precizie de peste 60% au fost de numai 5, ceea ce ilustrează de fapt declinul și ineficiența în ansamblu a lucrărilor de selecție și testare înregistrate în ultima perioadă de timp. Pentru anul 2003 se propun pentru utilizare 9 tauri de origine germană (broșura Creșterea și ameliorarea taurinelor în România).

Se poate afirma că situația de astăzi este asemănătoare în ceea ce privește legislația și practica cu cea specificată mai sus.

Pe plan internațional s-a trecut la selecția genomică care a devenit un ajutor major în evaluarea taurilor și a vacilor de lapte prin estimarea valorii de ameliorare genomică (GEBV) bazată pe genotiparea a sute de milioane de nucleotide (SNP) distribuite în genom. Eficiența selecției genomice în comparație cu programele tradiționale a fost comunicată în diferitele studii, astfel s-a sugerat o creștere cu până la 50% a progresului genetic anual prin utilizarea selecției genomice.

În plus, costurile au scăzut cu aproximativ 92% față de testul pe descendenți.

Selecția genomică se aplică la vacile de lapte în multe țări, dintre care se pot enumera: USA, Canada, Australia, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Germania, Danemarca, Irlanda, Cehia s.a.

Baza genetică a selecției genomice la taurine

În toate celulele somatice din corpul animalului materialul genetic este concentrat în nucleu, unde se află cromozomii în număr diferit de la o specie la alta. La taurine numărul cromozomilor este de 30 perechi.

În compoziția cromozomilor este acidul dezoxiribonucleic (ADN), o polinucleotidă în structura căreia se repetă un set de macromolecule numite nucleotide (Figura nr. 1).

ameliorarea taurinelor lapte 1

Nucleotida reprezintă unitatea de bază a ADN-ului, fiind o macromoleculă organică compusă din:

– un carbonat de tip pentoză;

– o bază azotată heterociclică de tip pirimidinei sau purinei;

– un rest de acid fosforic.

Bazele purinice sunt adenina (A) și guanina (G), iar cele pirimidinice sunt citozina (C) și timina (T).

Gena este o secvență distinctă din ADN care conține toate informațiile despre un caracter, ea determină apariția unui anumit caracter și prin ea caracterul este trimis de la o generație la alta. Genele care ocupă același locus pe cromozomii omologi, determinând un caracter, se numesc allele.

Există posibilitatea ca la un locus să se găsească gene diferite la diferiți indivizi, având ca rezultat exprimarea deosebită a unor performanțe la același caracter.

Cercetările au identificat regiuni din ADN care influențează caracterele de producție la animale. Pentru aceasta s-au utilizat tehnici de biologie moleculară și de genetică cantitativă prin care s-au găsit diferențe în secvențele de ADN în regiunile identificate. Aceste forme diferite sunt denumite markeri genetici. Un tip de markeri sunt cei care se referă la single nucleotide polimorfism (SNP), unde allelele diferă printr-o singură nucleotidă. Testele SNP detectează precis diferențele dintre nucleotidele pereche din cele trei bilioane de nucleotide de bază existente în genomul bovinelor. De precizat că, din cele trei bilioane, 99,8% nucleotide din ADN sunt identice între vaci în interiorul rasei și numai 0,2% sunt diferite, iar această parte determină diferențele genetice, astfel spus în jur de șase milioane de baze perechi SNP (0,2%) cau­zează diferențele dintre tauri și vaci.

Determinarea acestor SNP-uri se face astăzi cu aparate de tipul „Genome Analyzer ll“ care utilizează un chip specializat pentru taurinele de lapte numit „Bovine SNP50“. Aceste chipuri sunt pentru densități diferite de determinare a SNP-urilor, iar cu ajutorul unor programe statistice se determină efectul SNP-urilor care apoi, corelate cu anumite caractere, vor da valorile genomice ale caracterelor.

Modul de implementare și aplicare a selecției genomice

Primul pas în aplicarea (implementarea) selecției genomice îl constituie realizarea populației de referință. Pentru aceasta toate animalele nominalizate să formeze populația de referință sunt genotipate pentru un mare număr de SNP.

Selecția genomică este bazată pe estimarea detaliată a asocierii (corelării) dintre markerul genetic (SNP) și fenotipul animalelor din grupul selecționat ca populație de referință.

Mărimea populației de referință este importantă pentru că ea trebuie să reflecte caracteristicile populației principale, iar influența mărimii va putea da precizia selecției genomice.

O sinteză a mărimii populației de referință în principalele țări pe plan mondial este prezentată în tabelul nr. 1. (După INTERBULL – 2009)

ameliorarea taurinelor lapte 2

În România, Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România a testat genomic șase tăurași din rasa BNR-Holstein, iar doi sunt declarați amelioratori și vor fi utilizați în fermele AGCTR. Testele au fost realizate de firma GENTEST România.

Determinarea valorii de ameliorare genomică (GEBVs)

Metodele pentru determinarea valorii de ameliorare în selecția genomică pot fi: metode directe și indirecte.

Metodele indirecte estimează efectele markerilor în populația de referință și apoi calculează GEBVs al indivizilor genotipați candidați, prin însumarea efectelor tuturor markerilor de interes (relevanți).

Metodele directe calculează valorile de ameliorare genomică (GEBVs) direct, utilizând ecuațiile modelului mixt (MME) într-un model tradițional BLUP.

Sunt utilizate informațiile fenotipice din populația de referință și informațiile genetice pentru toți markerii atât de la candidații de selecție cât și de la populația de referință.

Selecția genomică și progresul genetic

Cunoaștem că există trei căi practice pentru creșterea progresului genetic:

  1. creșterea preciziei (acurateței) selecției;
  2. creșterea intensității de selecție;
  3. descreșterea intervalului între generații.

Selecția genomică este una dintre puținele proceduri care influențează toate aceste trei căi. Precizia (acuratețea) este crescută cu selecția genomică prin utilizarea markerilor genetici (SNP).

Intervalul între generații poate descrește ușor pentru că SNP evaluează animalele tinere și reține candidate numai pe cele corespunzătoare scopului, crescând astfel și intensitatea de selecție.

Combinarea acestor avantaje cu cele oferite de pedigree și informațiile fenotipice pe fiecare individ devine un factor puternic pentru selecția bazată pe markeri genetici.

Cunoscând că progresul genetic animal ∆G exprimat în deviații standard este dat de relația prezen­tată de Schaffer 2006 și Goddard 2009 după cum urmează:

∆G = (im * rm + if*rf)/ (Lm + Lf)

atunci:

1) În selecția pe descendenți

∆G = (2 x 0,8 + 0) / (6 + 2) = 0,20 sd pe an.

2) În selecția genomică

∆G = (2 x 0,6 + 0,8 x0,6) / (2 + 2) = 0,42 sd pe an unde:

i = intensitatea de selecție;

r = precizia selecției;

L = intervalul între generații;

M = masculi;

f = femele.

Se constată o dublare a sporului genetic anual prin selecția genomică aplicată la taurinele de lapte.

Un avantaj deosebit al selecției genomice este și faptul că se precazează la fiecare determinare bolile ereditare care sunt prezente la individul testat.

Rezultate ale selecției genomice pe plan Mondial

Rezultatele obținute în Canada pe rasa Holstein sunt prezentate în figura nr. 2 și în tabelul nr. 2.

unde:   LPI = Index de performanțe pe viață productivă;

           Pro$ = Index de profit pe viață productivă.

Figura nr. 2

ameliorarea taurinelor lapte 3

Se constată o îmbunătățire vizibilă a sporului genetic după aplicarea selecției genomice.

Pe fiecare caracter sporul realizat se observă în datele din tabelul nr. 2

Tabelul nr. 2

Sporul genetic realizat înainte și după introducerea selecției genomice la rasa Holstein Canadian.

Caracterul                                                                      Spor                                Spor

                                                                                 (2004-2009)                 (2011-2016)

Producția de lapte (Milk Yield) (kg)                                    355                                  603

Cantitatea de grăsime (Fat Yield) (kg)                                14.0                                 29.8

Cantitatea de proteină (Protein Yield) (kg)                           11.8                                 24.0

Deviația grăsimii (Fat Deviation) (%)                                    0.01                                 0.07

Deviația proteinei (Protein Deviation) (%)                             0.00                                 0.04

Conformația (Conformation)                                               3.20                                 5.06

Sistemul mamar (Mammary System)                                 3.19                                 4.94

Picioare (Feet & Legs)                                                      1.86                                 3.99

Ansamblul general (Dairy Strength)                                    1.78                                 2.63

Crupa (Rump)                                                                  1.34                                 1.05

Viața productivă (Herd Life)                                                1.12                                 3.36

Celulele somatice (Somatic Cell Score)                              0.04                                 0.12

Rezistența la mastită (Mastitis Resistance)                        0.92                                 2.46

Boli metabolice (Metabolic Disease)                                  0.10                                 1.42

Persistența lactației (Persistency)                                     -0.22                                 1.41

Fertilitatea ficelor (Daughter Fertility)                                 -0.72                                 1.06

Viteza de muls (Milking Speed)                                         0.06                                 0.51

Temperamentul la muls (Milking Temperament)                  -0.09                                 1.89

Ușurința la fătare a fiicelor (Daughter Calving Ability)            0.23                                 2.29

În concluzie, se poate afirma că direcția de urmat în ameliorarea producției de lapte la taurine în viitor este cea bazată pe selecția genomică, dar fără a neglija metodele tradiționale în această perioadă.

Dr. ing. N. ZENECI

Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România

Utilizarea markerilor genetici în evaluarea genetică a taurinelor

Crescătorii de taurine sunt interesați să aibă în ferme vaci care să producă lapte cu eficiență crescută și de calitate superioară. Genele care determină o calitate superioară a laptelui se găsesc doar la unele animale din populație, de aceea apare necesitatea selecției animalelor care au aceste gene.

În prezent, la INCDBNA-Balotești se studiază polimorfismul proteinelor din lapte la efectivele de vaci din rasele Holstein-Friză și Montbeliarde și se realizează evaluarea genetică a efectivelor proprii utilizând datele de producție, informațiile genealogice, precum și informațiile furnizate de markerii moleculari.

Pentru obținerea unor cantități crescute de brânzeturi de calitate superioară este nevoie de lapte de bună calitate și cu proprietăți de prelucrare superioare. În cadrul programelor de ameliorare a producției de lapte a vacilor sunt prevăzute ca obiective obținerea de lapte cu conținut mare de proteină totală (cazeina fiind proteina importantă în producția de brânză și produse lactate), grăsime și creșterea producției cantitative de lapte.

Proteinele din laptele de vacă variază între 2,8-3,7%. În laptele vacilor există șase tipuri de proteine majore codificate de șase gene: alfa S1-cazeina, alfa S2-cazeina, beta-cazeina și k-cazeina, beta-lactoglobulina și alfa-lactoalbumina. Unele gene sunt asociate cu producția de lapte: genele ce determină sinteza cazeinelor și a lacto­globulinelor. Proteinele se împart în două mari grupe în funcție de comportamentul lor la pH acid 4,6. Fracțiunea solubilă la acest pH reprezentată de proteinele din zer este alcătuită din beta-lactoglobulina și alfa-lactoalbu­mina, precum și din alte proteine minore. În procesul de producere a brânzeturilor prin adaus de cheag, această fracțiune rămâne în zer și nu intră în constituția lor. Frac­țiunea insolubilă la acest pH, cazeina totală, este formată din 4 tipuri de cazeine: alfa S1-cazeina, alfa S2-cazeina, beta-cazeina și k-cazeina. Din totalul proteinelor, fracțiunea cazeinică reprezintă 80%, iar proteinele din zer 20%. De proporția fracțiunii cazeinice și mărimea miceliilor depind proprietățile de prelucrare a laptelui, cantitatea și calitatea brânzei obținute.

Studiile efectuate până în prezent au arătat că anumite variante genetice ale genelor care determină sinteza cazeinelor și a lactoglobulinelor sunt asociate cu o producție mai mare de lapte, iar alte variante genetice sunt asociate cu o cantitate mai mare de proteină.

Estimarea valorii de ameliorare a animalelor bazată pe utilizarea datelor de producție, a informațiilor genealogice, precum și a informațiilor furnizate de markerii moleculari determină creșterea preciziei în procesul de clasificare a indivizilor după meritul lor genetic. Acest lucru se concretizează printr-un progres genetic suplimentar pentru producția de lapte. Utilizarea markerilor genetici în selecția animalelor duce la creșterea productivității, a calității pro­duselor și a beneficiilor obținute în creșterea animalelor.

Posibilitatea utilizării informațiilor furnizate de markerii genetici în schemele de ameliorare a raselor/speciilor de ferma autohtone reprezintă o mare oportunitate, care vine în sprijinul schemelor clasice de ameliorare. Selecția asistată de markeri prezintă o serie de avantaje: ea poate fi aplicată la ambele sexe pentru caracterele limitate de sex, este mult mai eficientă în cazul caracterelor pentru care costul testării este prohibitiv sau se face cu dificultate, poate fi aplicată de timpuriu. Selecția asistată de markeri influențează favorabil toți factorii progresului genetic: crește intensitatea selecției, scade intervalul de generație, îmbunătățește considerabil tehnicile clasice de selecție datorită informațiilor suplimentare furnizate de markeri.

Rodica Ștefania PELMUȘ

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 37

Subvenții pentru zootehnie, sprijinul cuplat pentru taurine

Pentru a putea să beneficieze de sprijinul cuplat pentru creșterea taurinelor din rase de carne și a metișilor acestora, prevăzut în Ordinul nr. 619/2015 al MADR, solicitanții trebuie să îndeplinească, simultan, mai multe condiții.

Un sprijin pentru fermierii activi

Prima dintre condiții este ca solicitanții să fie fermieri activi, adică ferma să fie înscrisă în Registrul Național al Exploatațiilor și să desfășoare o activitate constantă și de durată în acest sector.

Ajutorul se acordă pentru un efectiv de minimum zece animale și maximum 250, cu următoarea componență:

– vaci din rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori şi/sau

– vaci metise cu rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori şi/sau

– tineret mascul şi/sau femel din rase de carne care nu a beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori şi/sau

– tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne, obținut din tauri din rase de carne și vaci pentru care nu se solicită schema sprijin cuplat – categoria vaci de lapte şi care nu au beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori şi/sau

– tauri din rase de carne.

Solicitanţii cu un efectiv de animale mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de sprijinul cuplat calculat la nivelul a maximum 250 de capete.

Tineretul mascul pentru care se solicită subvenția trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 8 - 25 de luni la data ieşirii din exploataţia cu cod ANSVSA sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Pentru tineretul femel se solicită sprijinul până la prima fătare, cu vârsta animalului cuprinsă între 8 - 32 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz.

Vacile din rase de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne pentru care se solicită sprijinul cuplat pentru zootehnie nu trebuie să depășească vârsta de 12 ani la termenul-limită de depunere a cererilor unice de plată, iar taurii de reproducţie trebuie să aibă vârsta de maximum 6 ani la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz.

Efectivul de animale pentru care se solicită SCZ, categoria vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată (dacă cererea este depusă în perioada fără penalizări), dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere (dacă cererea este depusă în perioada cu penalizări). Solicitantul să deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

SCZ doar pentru tineretul crescut minimum opt luni în fermă

Animalele din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute în exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii sau până la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Momentul ieşirii animalelor din categoriile menţionate anterior, pentru anul 2017, trebuie să fie cuprins între 11.06.2016 și 15.05.2017.

Animalele din categoria vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne trebuie menţinute de solicitant pe o perioadă de reținere de 6 luni în exploatațiile din cerere și/sau în exploatațiile deținute de solicitant ori în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat de la data-limită de depunere a cererii unice de plată. Vacile de carne, vacile metise cu rase de carne şi taurii de reproducţie din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei.

Animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

– o singură dată pentru categoria tineretul mascul şi/sau femel din rase de carne sau metis cu rase de carne;

– anual pentru categoriile tauri din rase de carne, vaci din rase de carne sau metise cu rase de carne care nu au beneficiat de schema pentru vacile de lapte în anii anteriori.

Lista cu rasele de taurine de carne este prevăzută în anexa nr. 6 a OMADR nr. 619/2015 cu modificările şi completările ulterioare şi cuprinde următoarele rase de carne: Aberden-Angus, Limousine, Charolaise, Galloway, Highland, Aubrac, Wagyu, Romagnola, Bălţată Românească – direcţia de exploatare carne, Hereford, Blonde d’Aquitaine, Salers, Sura de Stepă.

SCZ pentru vaci de lapte

Același ordin, 619/2015, al MADR prevede și acordarea sprijinului cuplat pentru zootehnie fermierilor activi care se ocupă de creșterea vacilor de lapte. Pentru a beneficia de această subvenție, ei trebuie să îndeplinească mai multe condiții. Prima dintre ele este, ca și în cazul celor care cresc vite de carne, să fie fermieri activi, cu tot ce implică aceasta.

Sprijinul se acordă pentru un efectiv de minimum zece și maximum 250 de capete de vite, cu excepția zonelor montane, unde minimul este redus la cinci. Animalele pentru care se solicită subvenția trebuie să nu fi beneficiat de schemele acordate pentru creșterea taurinelor din rase de carne sau a metișilor acestora.

În plus, vacile de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să mai îndeplinească, simultan, următoarele condiții:

– să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată;

– să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei;

– să respecte perioada de reținere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată în exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant ori în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

Efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere.

Solicitantul trebuie să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un prim-cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură fiscală care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate.

În plus, fermierii trebuie să mai deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat.

Pentru anul 2017, cererile se depun la APIA în perioada 1 martie-15 mai.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 38-39

Centru de Excelență pentru Cercetare în Domeniul Taurinelor, în valoare de 14 milioane lei, inaugurat la Dancu

Un Centru de Excelență pentru Cercetare în Domeniul Taurinelor a fost inaugurat la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, acesta fiind construit cu bani alocați din Fondul European de Dezvoltare Regională /FEDR/, în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice - POSCCE, Axa prioritară 2, Operațiunea 2.2.1.

Valoarea proiectului se ridică la peste 14 milioane de lei și vizează construcția unui spațiu nou și independent pentru activitatea de cercetare, dar și achiziția de echipamente de cercetare-dezvoltare noi și performante, care să asigure condițiile unei cercetări științifice de nivel european.

'Obiectivele proiectului proiectului vizează dezvoltarea infrastructurii, resurselor umane, cercetării științifice fundamentale, aplicative și inovare la nivel de excelență în domeniul creșterii și exploatării taurinelor, promovarea, stimularea, asistarea și încurajarea dezvoltării capacităților științifice și tehnologice la nivel regional și național, funcționarea ca punct regional de contact și diseminare de informații și know-how, crearea și diseminarea tehnologiilor moderne de creștere și exploatare, în concordanță cu normele europene', a explicat prof. univ. dr. Șteofil Creangă, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu.

Acesta a adăugat că, din acest an, activitatea de cercetare se va derula în incinta a șase laboratoare: genetică-ameliorare, biotehnologii de reproducție, patologie bovină, nutriție, tehnologii de exploatare și controlul produselor animaliere. În acest mod, se urmărește, printre altele, creșterea competenței profesionale prin crearea unui mediu de cercetare atractiv și stimulativ pentru tinerii cercetători.

În cadrul acestui proiect vor fi angajați 15 specialiști și vor fi dezvoltate parteneriate cu mediul universitar și academic pentru realizarea de proiecte cercetare-dezvoltare, programe educaționale teoretice și practice la toate nivelele și, respectiv, servicii de consultanță oferite către întreprinderi, instituții publice.

AGERPRES

 

Să asigurăm o bună hrănire a taurinelor în sezonul rece!

Regimul stabulaţiei de iarnă se caracterizează prin întreţinerea animalelor la adăpost şi asigurarea hranei prin furaje conservate. Introducerea furajelor în alimentaţia taurinelor trebuie să ţină seama, în primul rând, de specificul digestiei speciei.

Asigurarea energiei din raţiile furajere!

Particularităţile constau în aceea că în rumen (cel mai voluminos compartiment prestomacal), în condiţii fiziologice normale, trăiesc şi se dezvoltă un număr imens de bacterii (ruminale), al căror suport de înmulţire îl constituie celuloza din nutreţurile fibroase şi grosiere. Cantitatea mare a acestor bacterii care mor, digerate în procesul digestiei, reprezintă sursa de proteine pentru rumegătoare.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ing. Bogdan MACOVSCHI

Blanc - Blue - Belge, un uriaş fragil

Dacă v-aţi hotărât să mizaţi pe rasele de carne, aflaţi că taurii din rasa Alb-Albastru-Belgian pot fi o opţiune, însă cântăriţi bine atât avantajele cât şi riscurile prezente la această rasă, pe cât de masivă, pe atât de sensibilă la capitolul reproductiv. Despre caracteristicile acesteia ne vorbeşte domnul Mircea Bara, directorul executiv al Semtest Craiova, important furnizor de material seminal în România pentru această rasă şi nu numai.

Caracteristicile rasei

 .... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS