La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 237 de localități din 24 de județe, cu un număr de 626 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). Numărul focarelor active a scăzut cu 44 de la precedenta actualizare. În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 543.621 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.447 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Satu-Mare – 170 de cazuri la mistreți;
• Județul Bihor – 6 focare în gospodăriile populației și 222 de cazuri la mistreți;
• Județul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – 4 focare în gospodăriile populației și 178 de cazuri la mistreți;
• Județul Brăila – 17 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 24 de cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – 2 focare în gospodăria populației și 39 de cazuri la mistreți;
• Județul Ialomița – 17 focare în gospodăriile populației și 166 de cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 4 focare în gospodăriile populației și 43 de cazuri la mistreți;
• Județul Ilfov – 6 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 163 de cazuri la mistreți;
• Județul Călărași – 121 cazuri la mistreți;
• Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populației și 27 de cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 158 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și un focar în exploatație de tip A) și 302 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 195 de focare în gospodăriile populației și 537 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – 3 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 36 de cazuri la mistreți;
• Județul Olt – 62 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 5 cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A) și 50 de cazuri la mistreți;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Botoșani – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
• Județul Dolj – 63 de focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 5 focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
• Județul Prahova – 2 focare în gospodăriile și 13 cazuri la mistreți;
• Județul Iași – 2 cazuri la mistreți;
• Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 32 de cazuri la mistreți;
• Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;
• Județul Vaslui – 2 focare în gospodăria populației și 7 cazuri la mistreți;
• Județul Gorj – 39 de focare în gospodăria populației și 15 cazuri la mistreți;
• Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
• Județul Neamț - 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Sibiu - 5 focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
• Județul Covasna - 6 cazuri la mistreți;
• Județul Brașov – 8 cazuri la mistreți;
• Județul Alba - 4 cazuri la mistreți;
• Județul Mureș – 3 cazuri la mistreți;
• Județul Bacău – 4 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Mehedinți – un caz la mistreț;
• Județul Harghita – un caz la mistreț.

În total au fost stinse 2.257 de focare după cum urmează:

• 56 de focare în județul Satu Mare (dintre care unul într-o exploatație comercială);
• 43 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și unul într-o exploatație comercială);
• 88 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 3 focare în județul Maramureș;
• 190 de focare în județul Brăila (dintre care 15 în exploatații comerciale);
• 190 de focare în județul Dolj;
• 11 focare în județul Vrancea;
• 97 de focare în județul Bihor;
• 150 de focare în județul Ialomița;
• 24 de focare în județul Ilfov (dintre care unul într-o exploatație comercială);
• 115 focare în județul Giurgiu (dintre care 2 în exploatații de tip A);
• 27 de focare în județul Argeș (dintre care 2 în exploatații de tip A);
• 71 de focare în județul Olt;
• 54 de focare în județul Galați;
• 200 de focare în județul Teleorman;
• 95 de focare în județul Constanța;
• 122 de focare în județul Călărași (dintre care 5 focare în exploatații comerciale);
• 3 focare în județul Timiș;
• 10 focare în județul Sălaj;
• 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);
• 35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploatații de tip A);
• 3 focare în județul Covasna;
• 4 focare în județul Bacău;
• 18 focare în județul Botoșani;
• 2 focare în județul Vâlcea;
• 43 de focare în județul Prahova;
• un focar în județul Hunedoara;
• 2 focare în județul Mehedinți;
• 2 focare în județul Iași;
• 9 focare în județul Vaslui (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
• un focar în județul Sibiu;
• un focar în județul Brașov;
• Un focar în județul Alba.

Până la această data (31.12.2019) au fost despăgubiți 14.507 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403.270.160 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

Recomandări privind sacrificarea porcilor şi consumul cărnii de porc în gospodăriile populației

În perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, conform unui obicei tradițional specific poporului român, populația care locuiește la țară sau în zonele mărginașe ale orașelor, sacrifică porcul crescut în gospodărie, pentru a-și asigura carnea și preparatele din carne rezultate, necesare în familia respectivă.

Pentru a prevenii îmbolnăvirea populației consumatoare de carne și preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, proprietarul sau consumatorul are obligația să solicite medicului veterinar: examinarea clinică a cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor și vector al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuințelor umane: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice (câinele și pisica)  animale din zona silvatică (vulpe, jder) și porcii sau alte specii infestate.

Cum se îmbolnăvește omul?

Omul se îmbolnăvește consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreț, urs, neexaminată de medicul veterinar și insuficient friptă, fiartă, sau preparată crudă, sărată, sau  afumată.

Boala, la om se manifestă prin : febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoțite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.

Trichineloza la om poate fi tratată, reușita tratamentului fiind condiționată în primul rând de rapiditatea stabilirii diagnosticului.

Măsuri pentru prevenirea cazurilor de îmbolnăviri la om

• controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare şi în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum și al vânatului comestibil (mistreț, urs) prin examen trichineloscopic;
• achiziționarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ștampila);
• carnea proaspătă destinată comercializării în unitățile autorizate sanitar veterinar, trebuie să provină  numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, să fie marcată (ștampilată) și însoțită de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unității de origine care atestă salubritatea şi calitatea acesteia;
• carnea provenită de la porcii crescuți în gospodăriile individuale poate fi utilizată numai pentru consum familial, în exploatația de origine, după efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul circumscripțiilor sanitare veterinare care funcționează în municipiile, orașele și comunele județului, fiind interzisă comercializarea acesteia, inclusiv în unitățile autorizate sanitar veterinar;
• pentru efectuarea examenului se  prezintă o probă de cca. 100 - 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) mușchiuleți, mușchii limbii și mușchii intercostali.
• în cazul porcilor mistreți se recoltează eșantioane cântărind cel puțin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.
• proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însoțită în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.
• carnea rezultată în urma sacrificării să fie păstrată în congelator, sau în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau în mod tradițional, sărată, afumată, sau prăjită și conservată în recipiente cu untură;

Pentru prevenirea contaminării porcilor, dar și a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare următoarele acțiuni:

• reducerea numerică prin limitarea înmulțirii și a răspândirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea și igienizarea adăposturilor, a altor spații din gospodărie și vecinătăți, urmată de strângerea și distrugerea cadavrelor de rozătoare, acțiuni executate de persoane sau unități autorizate;
• menținerea condițiilor de igienă și biosecuritate în adăposturile și în incinta din gospodăriile populației;
• salubrizarea locurilor menajere;
• excluderea din hrana porcilor a deșeurilor de abator;

În cazul apariției unor situații deosebite se recomandă să fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se intervenii operativ și eficient.

Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Sacrificarea porcilor din gospodăriile populației este permisă doar pentru consum familial, cu obligația proprietarului de a efectua examenul pentru identificarea Trichinella spp. la medicii veterinari concesionari sau la medicii veterinari de liberă practică împuterniciți din localitatea unde sunt crescute și sacrificate animalele.

Carnea obținută de la porcii sacrificați în gospodăriile populației, nu trebuie consumată până la efectuarea examenului pentru identificarea Trichinella spp si comunicarea rezultatului.

Contaminarea se face exclusiv pe cale digestivă prin consumul de carne infestată cu Trichinella spp.

Pentru zona București

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București, asigură efectuarea examenului pentru identificarea Trichinella spp., prin metoda digestiei artificiale și prin metoda trichineloscopică prin Serviciul Laboratorului Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor, aflat în curtea instituției, la adresa str. Ilioara, nr.16Y, sector 3.

Începând cu data de 10.12.2018, programul de lucru al laboratorului unde se efectuează examenul pentru identificarea Trichinella spp., este:

• De luni până joi între orele 08.30 - 17.00
• Vineri între orele 08.30 - 16.30
• Sâmbătă între orele 08.30 - 16.30
• Duminică între orele 08.30 - 14.00

Tariful perceput pentru examenul de identificarea Trichinella spp., în carne de porc, prin metoda digestiei artificiale este de 55,93 lei iar prin metoda trichineloscopică este de 11,9 lei.

La această locație examenul pentru identificarea Trichinella spp., se efectuează exclusiv de la porcii sacrificați în gospodăriile populației din municipiul București, care sunt identificați și înregistrați în Baza Națională de Date, fiind necesară prezentarea crotaliei animalului pentru confruntarea cu baza de date a DSVSA București.

Examenul pentru identificarea Trichinella spp., se poate efectua și la sediul Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București din str. Câmpul Moșilor m. 5, sector 2, la sediul SC Farmacia Veterinară FMV SRL, din Splaiul Independenței, nr. 105, sector 5 și la sediul SC Salvavet Comimpex SVS SRL din Str. Ilioara nr. 16E, sector 3.

Pentru efectuarea examenului se prezintă o proba de circa 100 - 150 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (curelușă/baiera unturii) din partea musculară a diafragmei (iepurele), și mușchii intercostali (2 coaste alăturate cu musculatura dintre ele).

Conform prevederilor Deciziei Comisiei 2014/709/UE, cu modificările și completările ulterioare, este interzis transportul de porci vii, carne proaspătă sau preparate din carne de porc, destinate consumului propriu, provenite din gospodăriile populației situate în zonele aflate sub restricții ca urmare a evoluției unor focare de pestă porcina africană, incluse în Partea III a Anexei.

Următoarele regiuni din România sunt aflate sub restricții la data de 4 decembrie 2018:

• Municipiul București

județele

• Bacău
• Bihor
• Brăila
• Buzău
• Călărași
• Constanța
• Dâmbovița
• Dolj
• Galați
• Giurgiu
• Ialomița
• Ilfov
• Olt
• Prahova
• Satu Mare
• Sălaj
• Teleorman
• Tulcea
• Vaslui
• Vrancea

• județul Maramureș cu următoarele delimitări: Petrova, Bistra, Repedea, Poienile de sub Munte, Vișeu de Jos, Ruscova, Leordina, Rozavlea, Strâmtura, Bârsana, Rona de Sus, Rona de Jos, Bocoiu Mare, Sighetu Marmației, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânța, Remeți, Giulești, Ocna Șugatag, Desești, Budești, Băiuț, Cavnic, Lăpuș, Dragomirești, Ieud, Săliștea de Sus, Săcel, Călinești, Vadu Izei, Botiza, Bogdan Vodă, localitatea Groșii Țibleșului, Suciu de Sus, Vișeu de Mijloc, Vișeu de Sus.

• județul Mehedinți: Strehaia, Greci, Brejniţa Motru, Butoieşti, Stângăceaua, Grozești, Dumbrava de Jos, Băcles, Bălăciţa

• județul Argeș: Bârla, Miroși, Popești, Stefan cel Mare, Slobozia, Mozăceni, Negrași, Izvoru, Recea, Căldăraru, Ungheni, Hârsești, Stolnici, Vulpești, Rociu, Lunca Corbului, Costești, Mărășești, Poiana Lacului, Vedea, Uda, Cuca, Morărești, Cotmeana, Răchițele de Jos, Drăganu-Olteni, Băbana, Bascov, Moșoaia, municipiul Pitești, Albota, Oarja, Bradu, Suseni, Căteasca, Rătești, Teiu,

Pentru prevenirea și descurajarea comerțului și transportului ilicit de porci vii, carne și preparate din carne de porc, destinate consumului propriu, provenite din gospodăriile populației situate în zonele aflate sub restricții ca urmare a evoluției unor focare de pestă porcina africană, vor fi efectuate verificări în trafic, inclusiv a autovehiculelor proprietate personală.

Pentru evitarea apariției posibilelor toxiinfecții alimentare și a îmbolnăvirilor provocate de infectări parazitare cu Trichinella spp., atât carnea de porc, produsele sau preparatele obținute din acesta, precum și orice alt produs alimentar recomandăm să fie achiziționate numai din unități autorizate/înregistrate sanitar veterinar, care se găsesc sub control sanitar veterinar.

Sursa: Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București

Luni, 13.08.2018, au fost stinse primele focare de pestă porcină africană (PPA), diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, județul Satu – Mare. 

De la confirmarea acestor focare de PPA, autoritățile au intervenit prompt și au acționat, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislație, pentru lichidarea focarelor și prevenirea răspândirii virusului.

Un rol important în închiderea acestor focare l-au avut locuitorii din zonă, crescătorii de animale, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare și vor avea, în continuare, un rol important, prin respectarea măsurilor impuse, astfel încât boala să fie ținută sub control.

Actul oficial de stingere a bolii a fost semnat astăzi, 13 august și înregistrat la primăria din comuna Micula și la DSVSA Satu-Mare.

Prin acest act se consemnează că în comuna respectivă nu mai există animale bolnave,  sau animale ținute sub observație clinică pentru PPA, în urma realizării integrale a măsurilor de profilaxie și combatere.

Absența virusului bolii a fost demonstrată de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, prin rezultatele de laborator negative, efectuate pe cele 1.780 de probe recoltate de la porcii din zona de protecție și din zona de supraveghere (pe o rază de 10 km).

În zonele cu risc major, din proximitatea pădurii Noroieni au fost efectuate dezinfecții riguroase și a fost interzis accesul persoanelor în pădure.

Pe această cale, ANSVSA reia apelul către cetățeni de a sprijini autoritățile în aplicarea și respectarea măsurilor necesare pentru a preveni răspândirea virusului PPA și pentru a limita efectele bolii, având în vedere gravitatea acesteia şi consecinţele economice generate de evoluția acesteia.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar, DSVSA judeţeană sau oricărei autorități locale.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.

Sursa: ANSVSA

De la data confirmării prezenței Pestei Porcine Africane (PPA) în țara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în județul Satu-Mare, se constată că în zona de N-V a României boala evoluează lent, chiar staţionar, confirmându-se în 14 localităţi din judeţele Satu-Mare, Sălaj şi Bihor. Au fost afectaţi 13 porci mistreți și au fost uciși 175 de porci domestici.

În zona de S-E a României, evoluţia bolii este agresivă. Boala a fost confirmată în 84 de localităţi din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomița şi Galați. Au fost uciși 11.772 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 3 ferme comerciale, până în data de 02.08.2018, au fost uciși 49.647 de porci. Acțiunea de ucidere în două ferme comerciale a fost finalizată şi s-a efectuat prima dezinfecţie, iar în cea de-a treia s-a început uciderea porcilor. Au fost afectaţi 20 de porci mistreți.

Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:

Regiunea de N-V a României:

• Județul Satu Mare – 6 focare în gospodăriile populației și 9 cazuri la porci mistreți,
• Județul Bihor – 21 de focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț,
• Judeţul Sălaj – 2 cazuri la mistreţi.

Regiunea de S-E a României:

• Județul Tulcea – 471 de focare, din care 467 focare în gospodăriile populației, un focar în exploataţie comercială de tip A, 3 focare în exploatații comerciale industriale și 17 cazuri la porci mistreți,
• Județul Brăila – 14 focare în gopodăriile populației,
• Județul Constanța – 16 focare în gospodăriile populației,
• Judeţul Ialomiţa – 16 focare în gospodăriile populației,
• Judeţul Galaţi – un focar într-o gospodărie.

Prin focar de PPA se înțelege evoluția bolii într-o exploatație care numără unul sau mai mulți porci, la care s-a confirmat infecția cu virusul pestei porcine africane.

Evoluția bolii este în permanență monitorizată, prin examene clinice și de laborator, iar zilnic se analizează situația existentă, se aplică măsuri și se întreprind acțiuni în funcție de circumstanțe.  

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

La nivel național până la data de 02.08.2018 au fost plătite 56 dosare de despăgubire în valoare de 148.140 de lei, iar alte 428 de dosare în suma totală de 2.065.162 de lei urmează să fie date în plată. 

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire. Pentru oameni, acest virus are, însă, impact la nivel economic și social.

Pentru controlul Pestei Porcine Africane (PPA), Guvernul României a aplicat măsuri suplimentare de monitorizare, control și combatere a bolii, astfel încât să se împiedice răspândirea virusului și să se limiteze pierderile generate de evoluția focarelor.

Totodată, au fost adoptate acte normative care reglementează compensarea pagubelor crescătorilor de porci cauzate de pierderea animalelor în acțiunile pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, dar și acordarea de stimulente financiare pentru notificarea cazurilor de porci mistreţi morţi şi pentru participarea vânătorilor la vânătoarea selectivă.

Fondurile necesare sunt asigurate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinație și rambursate ulterior de Comisia Europeană, în conformitate cu deciziile Grant.

Despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale.

În cazul pestei porcine africane, este interzisă valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.

Despăgubirile se acordă în baza evaluărilor realizate de Comisia de evaluare** care analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalului/animalelor în funcţie de: valoarea genetică, valoarea zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, preţul pieţei, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală și valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii animalelor sau a produselor în cauză.

Plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate se face la valoarea de piaţă în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor conform art. 2 lit. a) din Regulamentul nr. 349/2005/CE al Comisiei.

Prin focar de PPA se înțelege evoluția bolii într-o exploatație care numără unul sau mai mulți porci, la care s-a confirmat infecția cu virusul pestei porcine africane.

Până la această dată au fost finalizate 51 de dosare de evaluare (aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populației), dintre care 34 au fost plătite, iar 16 urmează să fie plătite astăzi, 30 iulie. Suma alocată acestor despăgubiri este de 130.000 de lei (prețul acordat pe kg este cuprins între 8 și 12 lei, stabilit pe baza criteriilor mai sus menționate)

40 de dosare de evaluare sunt în curs de finalizare, urmând a fi transmise către ANSVSA în scurt timp, restul de 349 sunt în diferite stadii de analiză în cadrul Comisiilor de evaluare organizate la nivel județean.

Reluăm apelul către cetățeni să anunțe imediat medicul veterinar sau Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Județeană orice caz de îmbolnăvire a porcilor din gospodărie, pentru că vor fi despăgubiți la valoarea de piață a animalelor!

Prezintă un risc de răspândire a bolii carnea și produsele din carne provenite de la animalele bolnave, în condițiile în care virusul PPA rezistă până la 3-6 luni în produsele din carne de porc netratate termic și mai mulți ani in carnea de porc congelată.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

*Demersuri în acest sens au fost întreprinse de autoritățile române către Comisia Europeană pentru acordarea de fonduri suplimentare necesare pentru acordarea de compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator, precum și pentru suplimentarea fondurilor europene alocate Programului de control, supraveghere și eradicare a PPA, consecutiv extinderii aplicării acestuia, de la 8 județe inițial, la întreg teritoriul României.

** Convocarea comisiei de evaluare se face de către Prefect, la solicitarea scrisă a direcţiei sanitar –veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti și este constituită din:

a) reprezentantul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

b) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în stabilirea valorii genetice a animalelor – Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie;

c) reprezentantul Unităţii Locale de Decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor desemnat de Prefect;

d) reprezentantul Unităţii Locale de Sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta.

Informații detaliate pot fi consultate aici (pdf)

Sursa: ANSVSA

Creşterea porcinelor este o activitate de tradiţie importantă, românii fiind mari consumatori de carne de porc, fapt ce o defineşte ca o afacere rentabilă, porcul furnizând 47 - 48% din totalul producţiei de carne, precum şi alte produse care sunt foarte valoroase cum ar fi grăsimea, pielea, părul, gunoiul de grajd.

Carnea de porc în stare naturală este săracă în clorură de sodiu şi are un conţinut bogat de proteine. Aceasta reprezintă, de asemenea, o sursă bună de vitamine şi minerale, necesare unui organism sănătos: fier, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc, precum şi o serie de vitamine din grupa B, cum ar fi vitamina B6, B12, acid nicotinic, tiamina, riboflavina, De asemenea conţine grăsimi, esenţiale metabolismului, dintre care saturate circa 50%, nesaturate 45% şi polisaturate 5%.

 Calitatea cărnii de porc este influenţată de rasă, sistemul de creştere (industrial sau gospodăresc)  precocitate (ideal este porcul care la 180-200 de zile are o greutate de 110-120 kg) Carnea de la un animal mai tânăr este de culoare rozie, mult mai nutritivă şi mai fragedă decât de la cel mai în vârstă, iar raportul dintre grăsimile nesaturate (bune) şi cele saturate (rele) este mult mai bun.

În acest context, dar şi comform unui obicei tradiţional specific poporului român, în perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, populaţia care locuieşte la ţară sau în zonele mărginaşe ale oraşelor, sacrifică porcul crescut în gospodărie, sau achiziţionat de la alţi crescători, pentru a-şi asigura carnea şi preparatele din carne rezultate, necesare în familia respectivă.

Pentru ca această tradiţie să-şi continue cursul în cadrul legal şi pentru a prevenii apariţia unor situaţii neplăcute, atenţionăm crescătorii de porcine, comercianţii de carne de porc şi pe consumatorii de astfel de produse, că au obligaţia să respecte normele sanitare veterinare prevăzute în legislaţia U. E. implementată în legislaţia naţională, cu referire la această activitate.

Astfel, legislaţia privind protecţia animalelor în timpul sacrificării, (Directiva 93 / 113 C.E. şi  Ordinul A.N.S.V.S.A  nr. 180 / 2006)  stabileşte condiţiile de sacrificare a animalelor (inclusiv a porcinelor) numai în abatoare autorizate, cu respectarea normelor specifice pe timpul efectuării acestei operaţiuni. Actul normativ prevede că autoritatea veterinară poate acorda derogare pentru sacrificarea unor specii de animale (porcine, ovine, caprine) în afara abatoarelor de către proprietarii de animale. dar numai pentru consumul propriu, în gospodărie, cu recomandarea ca animalele respective să fie asomate în prealabil, adică să fie ferite de suferinţă sau durere în timpul contenţionării (prinderii) şi a înjungherii.

Asomarea, care la specia porcină se efectuiază cu un pistol cu glonţ captiv, este un procedeu care atunci când este aplicat unui animal cauzează acestuia pierderea cunoştinţei până în momentul înjungherii.      

Operaţiunea de asomare a animalelor înainte de sacrificare se practică obligatoriu în abatoarele autorizate şi se practică la cerere şi în gospodăriile individuale cu animale, majoritatea oamenilori fiind conştienţi că animalul nu trebuie să fie stresat şi să sufere în timpul înjungherii, 

Menţiunăm că operaţiunea de asomare nu afectează sub nici o formă  tăierea tradiţională a porcului de Crăciun, deoarece după asomare  urmează înjunghierea cu  cuţitul pentru sângerarea  animalului.

În virtutea respecării acestei cerinţe legislative, de protecţie a animalelor în timpul sacrificării, medicii veterinari cu liberă practică din cadrul circumscipţiilor sanitare veterinare din localităţiile judeţului Sibiu, au în dotare asomatoare  (pistol cu glonţ captiv şi capsele aferente) urmând să efectueze  această operaţiune la solicitarea proprietarilor de animale din localitatea respectivă.

Pentru a prevenii îmbolnăvirea populaţiei consumatoare de carne şi preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, sau de vânat sălbatic (mistreţ, urs) proprietarul sau consumatorul are obligaţia să solicite medicului veterinar:

• verificarea stării de sănătate a animalului înainte de sacrificare;
• asomarea porcului înaintea sacrificării, pentru a scuti animalul de suferinţă şi pentru a obţine o carne de calitate şi cu un gust mai bun;
• consultanţă privind prelevarea probelor după sacrificare şi analizele ce trebuie făcute pentru protejarea sănătăţii;
• examinarea clinică a cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor şi vector al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuinţelor umane: şobolanii, şoarecii, carnivorele domestice (câinele şi pisica)  animale din zona silvatică (vulpe, jder) şi porcii sau alte specii infestate.

Cum se imbolnaveste omul?

Omul se îmbolnăvesţe consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreţ, urs, neexaminată de medicul veterinar şi insuficient friptă, fiartă, sau preparată crudă, sărată, sau  afumată.

Boala, la om se manifestă prin : febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, greţuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoţite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.

Trichineloza la om poate fi tratată, reuşita tratamentului fiind condiţionată în primul rând de rapiditatea instituirii diagnosticului.

Ce masuri trebuie aplicate pentru prevenirea cazurilor de imbolnaviri la om?

Măsurile de prevenire cele mai eficiente sunt :

• controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare şi în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum şi al vânatului comestibil (mistreţ, urs) prin examen trichineloscopic;
• achiziţionarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ştampila);
• carnea proaspătă destinată comercializării în unităţile autorizate sanitar veterinar, trebuie să provină numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, să fie marcată (ştampilată) şi însoţită de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unităţii de origine care atestă salubritatea şi calitatea acesteia;
• carnea provenită de la porcii crescuţi în gospodăriile individuale poate fi utilizată numai pentru consum familial, în exploataţia de origine, după efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul circumscripţiilor sanitare veterinare care funcţionează în municipiile, oraşele şi comunele judeţului, fiind interzisă comercializarea acesteia, inclusiv în unităţile autorizate sanitar veterinar;
• pentru efectuarea examenului se prezintă o probă de cca. 100 - 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) muschiuleţi, muşchii limbii şi muşchii intercostali.
• în cazul porcilor mistreţi se recoltează eşantioane cântărind cel puţin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.
• proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însotiţă în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.
• carnea rezultată în urma sacrificării să fie păstrată în cogelator, sau în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau în mod tradiţional, sărată, afumată, sau prăjită şi conservată în recipiente cu untură;
• folosirea la prepararea produselor din carne numai a apei potabile, a ustensilelor (cuţite, blaturi de lemn, vase, etc) şi echipamente curate şi dezinfectate;

Pentru prevenirea contaminarii porcilor, dar şi a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare urmatoarele acţiuni:

• reducerea numerică prin limitarea înmulţirii şi a răspândirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea şi igienizarea adăposturilor, a altor spaţii din gospodărie şi vecinătăţi, urmată de strângerea şi distrugerea cadavrelor de rozătoare;
• menţinerea condiţiilor de igienă în gospodăriile populaţiei;
• salubrizarea locurilor menajere;
• excluderea din hrana porcilor a deşeurilor de abator;

În cazul apariţiei unor situaţii deosebite se recomandă să fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se întervenii operativ şi eficient.

Atenţie ! Nu consumaţi carnea şi nu o preparaţi, până nu obţineţi de la medicul veterinar confirmarea că a fost examinată pentru Trichinella Spiralis, cu rezultat negativ.

Recomandarea este valabilă şi pentru carnea obţinută de la porcii mistreţi.

 Dr.  Penţea Ioan - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul  Sibiu