reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Sep 2019

ANSVSA au depistat aproape 20 de tone de dovlecei contaminați cu reziduuri de pesticide

Săptămâna trecută, cu prilejul controalelor pentru depistarea reziduurilor de pesticide, inspectorii Autorității au prelevat probe din legume şi fructe provenite din țări terțe, dintr-un depozit din județul Ilfov.

Pentru probele prelevate dintr-un transport de dovlecei provenit din Turcia, analizele de laborator au pus în evidență o depășirea a limitei maxime admise pentru substanța Metalaxil-M*.

Conform procedurilor, întregul lot de 19.644 de kg de dovlecei a fost distrus prin incinerare (în data de 13.04.2018).

Nicio cantitate din acest produs nu a ajuns în consum.

Verificările cu această tematică se realizează în posturile de inspecţie la frontieră şi în punctele finale de import, vizează determinarea prezenţei şi a încadrării în limitele admise ale reziduurilor de pesticide din fructele şi legumele provenite din import.

Supravegherea şi controlul acestor substanţe se realizează prin prelevarea de probe şi analizarea acestora în cadrul laboratoarelor judeţene şi a Laboratorului Național de Referință din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor București.

* Metalaxilul este o substanță folosită ca fungicid, utilizată pentru combaterea manei la diferite tipuri de legume și fructe. Are, în general, o toxicitate acută scăzută, putând avea efect alergic pentru ochi și piele.

Sursa: ANSVSA

Valorificarea reziduurilor de la industria vinului în hrana animalelor de fermă

Borhotul de vin şi semințele de struguri, reziduuri ale industriei vinului, reprezintă o sursă importantă de compuşi bioactivi (polifenoli, acizi grași polinesaturaţi etc.) care sunt cercetaţi datorită proprietăților antioxidante. Extractele vegetale bogate în polifenoli şi alţi compuşi antioxidanţi în general şi extractele din borhotul de vin şi semințele de struguri în particular au activități terapeutice cu beneficii asupra sănătăţii, cum ar fi: atenuarea stresului oxidativ, protecție cardiovasculară, agent neuroprotector, activitate antitumorală, activitate antiinflamatorie şi acțiune antiîmbătrânire. Polifenolii şi acizii graşi polinesaturaţi sunt probabil cele mai investigate biomolecule de interes nutriţional. Numeroase studii, precum şi alte observaţii şi intervenţii interdisciplinare au demonstrat ştiinţific acțiunile benefice ale acestor clase de molecule asupra sănătăţii umane şi a animalelor de fermă. Reziduurile industriei vinului reprezintă o sursă de antioxidanți, făcând obiectul unui interes crescând în acest domeniu pe plan naţional şi internaţional.

În ultimii ani s-a observat o cerere crescândă pentru procese tehnologice de producție mai „curate“, astfel că reciclarea eficientă şi profitabilă a reziduurilor industriei agroalimentare a primit o atenție deosebită. Conform statisticilor FAO, în 2014 România a produs 783.690 tone de struguri şi 378.283 tone de vin. Având în vedere că la producerea vinului 20% din materia primă devine borhot, un calcul estimativ arată că, la producerea cantităţii de vin amintită, se obţin aproape 95.000 tone de reziduuri.

În vederea găsirii de soluţii viabile pentru valorificarea acestui reziduu în hrana animalelor de fermă, în cadrul IBNA s-au efectuat cercetări pentru includerea borhotului de vin uscat în diferite procente în hrana purceilor după înţărcare, a porcilor graşi, precum şi a vacilor de lapte. Rezultatele analizelor efectuate în urma acestor experimente de nutriţie au arătat faptul că sănătatea animalelor nu a fost afectată şi că statusul antioxidant la nivelul sângelui a crescut, iar statusul antiinflamator a scăzut.

Valorificarea reziduurilor vinicole în hrana animalelor de fermă este importantă nu numai din punct de vedere nutriţional, dar şi al protecţiei mediului. În primul rând se evită depozitarea acestora. Se ştie că polifenolii inhibă germinaţia; pe solul pe care se depozitează şi se păstrează reziduuri vinicole, germinaţia seminţelor este scăzută sau chiar zero din cauza conţinutului în polifenoli, în special taninuri. În al doilea rând, în cazul în care din aceste reziduuri se extrag polifenoli se generează alte reziduuri care apoi trebuie distruse. Utilizarea lor în hrana animalelor de fermă reprezintă o valorificare ecologică, „prietenoasă“ cu mediul înconjurător.

În concluzie, recomandăm includerea reziduului obţinut de la fabricarea vinului în dieta animală în procente testate care nu afectează sănătatea acestora şi ca o soluţie viabilă de utilizare şi eliminare ecologică a acestuia.

Dr. ing. MSc Veronica Sanda CHEDEA

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 39

Reziduurile de pesticide din legumele și fructele româneşti nu prezintă niciun risc pentru consumatori

Legumele şi fructele produse în România sunt controlate din punct de vedere al reziduurilor de pesticide în concordanţă cu prevederile europene. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare prelevează probe conform calendarului de prelevare şi le transmit laboratoarelor pentru a fi analizate. La prelevarea probelor se respectă cu strictețe prevederile Ordinului MADR nr. 1256/2005 pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide.

Analizele chimice sunt realizate în concordanţă cu sistemul de asigurare al calităţii ISO 17025/2005 şi metodele de analiză sunt validate. Pentru asigurarea calităţii analizelor, laboratoarele ACREDITATE RENAR participă anual la teste de competenţe europene organizate de laboratoarele europene de referinţa în domeniu.

România, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, dispune de laboratoare dotate cu echipamente performante care pot determina reziduuri de pesticide la nivel de “urme de pesticide”, iar rezultatele acestor controale sunt în parametrii ceruți de legislația în vigoare.

Conținutul de reziduuri de pesticide, în limitele prevăzute de legislația europeană nu trebuie să afecteze comercializarea produselor românești. Hipermarketurile şi supermarketurile solicită aceste buletine de analiză şi astfel se asigură că produsele sunt conforme.

Din rapoartele de monitorizare realizate anual de către Autoritatea Naţională Fitosanitară rezultă că procentele produselor cu reziduuri de pesticide sunt sub limita maximă admisă, deci nu prezintă nici un risc pentru consumatori. Rapoartele publicate prezintă în mod obiectiv rezultatele, dar interpretarea trebuie să fie una corectă. Nu orice conţinut de reziduu de pesticid înseamnă şi pericol pentru sănătatea umană. Periculoase sunt într-adevăr doar cele ale căror valori depășesc limita maximă admisă. Rezultatele obţinute la aceste controale se înscriu în media la nivel european. Fiind vorba de produse convenționale şi nu ecologice este evident că acestea conțin reziduuri de pesticide, dar care nu depăşesc limita maximă admisă de legislația în vigoare.

Sursa: madr.ro

99,6% dintre germani sunt contaminați cu reziduuri ale erbicidului glifosat. Dar noi?

Raportul Euractiv Germania, publicat în 7 martie a.c., citează cel mai recent studiu realizat în Germania cu privire la reziduurile din erbicidele care conțin glifosat, o substanță despre care se știe că este precursoare a cancerului la om și care este acceptată în continuare, din păcate, pentru folosință în agricultură. Glifosatul ajunge în organismul uman prin intermediul apei potabile și a hranei. Trei sferturi din populația germană a fost contaminată de controversatul erbicid, potrivit studiului realizat de Fundația Heinrich Böll. Raportul a analizat reziduurile de glifosat din urină și a ajuns la concluzia că 75% din grupul țintă a prezentat niveluri care au fost de cinci ori mai mari decât limita legală a reziduurilor acceptate în apa potabilă. La o treime din populație s-au găsit niveluri care au fost de 10 până la 42 de ori mai mari decât ceea ce este în mod normal admisibil.

Glifosatul a fost înregistrat în analizele de urină a 99,6% din eșantionul de 2.009 de persoane monitorizate în studiu. Cele mai semnificative valori au fost găsite la copii și adolescenți cu vârsta de la zero la 19 ani, în special la cei crescuți în ferme. Studiul mai arată că persoanele care consumă carne au dovedit niveluri mai ridicate de contaminare cu glifosat decât vegetarienii sau veganii.

„Studiul a confirmat constatările Agenției Federale de Mediu în ceea ce privește găsirea reziduului de gli­fosat în urina majorității populației“, a declarat medicul veterinar Monika Krüger, care a supervizat studiul. Ancheta a fost cea mai mare de acest gen realizată vreodată. Harald Ebner, inginer genetician și specialist în politici bioeconomice din partea Partidului Verzilor din Germania, a avertizat că „aproape fiecare dintre noi a fost contaminat cu otravă pentru plante; este clar că autorizații noi până în 2031 nu ar mai trebui emise“. Comisia Europeană a solicitat recent reînnoirea autorizațiilor până în anul 2031!!!

Cu toate acestea, analiza științifică a glifosatului este încă în curs de desfășurare, studiile fiind realizate de către Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), precum și – într-un studiu comun – de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Ebner a solicitat atât ministrului german al Agriculturii, Christian Schmidt, cât și ministrului Mediului, Barbara Hendricks, să se opună Comisiei.

Președintele Agenției Federale de Mediu (UBA), Maria Krautzberger, nu a fost surprinsă de concluziile studiului, subliniind că agenția a înregistrat constatări similare în propria anchetă, făcută însă la o scară mai mică. Prezența glifosatului în urină nu este surprinzătoare, având în vedere utilizarea pe scară largă a acestui compus. UBA a solicitat cercetări suplimentare care urmează să fie întreprinse, spunând că substanțele „probabil cancerigene“ nu ar trebui să fie autorizate ca „pesticide“ de legislația UE. Pe de altă parte, Institutul Federal pentru evaluarea riscurilor (BfR) nu a găsit niciun risc pentru sănătatea umană în concluziile studiului. Autoritatea a recunoscut că reziduuri de glifosat în concentrații scăzute sunt de așteptat a fi găsite, însă a susținut că acest compus este excretat rapid în urină și, ca urmare, nu prezintă niciun risc pentru sănătatea oamenilor.

La data scrierii acestui material, UE a amânat reautorizarea controversatei substanțe toxice, glifosatul, erbicidul cel mai utilizat în lume în acest moment. Amânarea se datorează revoltei Guvernelor Italiei, Franței, Suediei și Țărilor de Jos, care s-au opus unui nou permis de încă 15 ani la o reuniune în care Comisia Europeană a sperat să pună din nou ștampila pe decizia de reaprobare a utilizării glifosatului. Marea Britanie este absentă din lista guvernelor care fac opoziție reaprobării erbicidului, știut fiind că Guvernul Marii Britanii este un susținător al agrobusiness-ului corporate, fiind lider al mișcărilor care susțin reducerea standardelor care protejează sănătatea publică.

Oare când se va face un studiu asemănător cu cel al nemților și în România? Sănătatea noastră nu contează? Că doar și la noi se folosește, masiv, glifosatul.

Patrik Antonio Scoruș, student IMAPA, USAMV

Abonează-te la acest feed RSS