reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Aug 2019

Proiect dedicat monitorizării tratamentelor cu neonicotinoide

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finanțat proiectul sectorial ADER 4.1.5 „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre”.

Echipa proiectului este formată din 5 parteneri, astfel: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (conducător de proiect), Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Pitești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură.

Proiectul vine în sprijinul fermierilor pentru asigurarea unor recolte superioare cantitativ şi calitativ şi, în același timp, pune la dispoziţia autorităţilor cercetări aprofundate referitoare la efectele tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță, precum şi influenţa acestor tratamente asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice zonelor din sudul țării, dealurile subcarpatice și centrul Moldovei, zone în care culturile menționate ocupă suprafețe importante.

Pe lângă stabilirea eficacităţii insecticidelor aplicate în tratamentul chimic al seminţei pentru combaterea dăunătorilor de sol (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp. și       Psilliodes sp.), în cadrul proiectului s-au efectuat și o serie de analize pentru determinarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam), atât în plante, cât și în produse ale stupului. Conform datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în vedere aplicarea legislației europene în materie, cu preocupare pentru protejarea în aceeași măsură a veniturilor apicultorilor și a fermierilor. Autoritatea Națională Fitosanitară este atentă la toate instrumentele existente la nivelul Uniunii Europene, iar prin acțiunile sale nu urmărește decât respectarea legislației, punând pe primul plan producătorii agricoli, beneficiarii serviciilor noastre.

Sursa: madr.ro

Despre proiectele IBNA: Proiectul „CAPRIPLUS“

„Realizarea de lapte materie primă și produse lactate de capră îmbogățite în acizi grași polinesaturați, folosind ingrediente locale“ (2016-2018)

Acest proiect este de tip PTE (transfer la agentul economic); conform condițiilor de finanțare, aceste proiecte sunt derulate de către un operator economic (care coordonează proiectul) împreună cu un institut de cercetare, care valorifică (prin transferul de soluții tehnice către mediul economic) rezultate ale unor cercetări anterioare. În cazul proiectului CAPRIPLUS, finanțat de către UEFISCDI, prin contractul 26PTE/2016, consorțiul este format din SC Conțești – Agricultură – Industrie – Comerț SRL din Conțești, județul Dâmbovița (http://agrivalahia.ro), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești (www.ibna.ro) și USAMV București, Facultatea de Zootehnie (http://www.zootehnie.ro/).

Înscris pe coordonatele politicii IBNA Balotești de a veni permanent în sprijinul fermierilor cu soluții la noile tendințe și provocări ale sectorului creșterii animalelor, proiectul CAPRIPLUS a fost generat de cercetări anterioare ale institutului, realizate prin proiecte naționale și internaționale (PUFA-RUM, FP7 SOLID, PN-II COFSOLID), pe care institutul le-a inițiat ca răspuns la solicitările de soluții tehnice îndreptate spre îmbunătățirea calității produselor animale, în acest caz – laptele de capră.

În multe părți ale lumii, inclusiv în România, unde sectorul creșterii caprinelor a fost relansat, laptele de capră și subprodusele derivate din acesta joacă un rol important pe plan economic și social. Proiectul CAPRIPLUS are ca punct de plecare conceptul potrivit căruia calitatea grăsimii din lapte, respectiv conținutul în acizi grași polinesaturați, în special CLA și raportul omega 6: omega 3, poate fi influențată prin furajare. În acest sens, proiectul vizează obținerea de lapte materie primă și produse lactate din lapte de capră cu valoare adăugată, respectiv realizarea de produse lactate premium, ce se încadrează într-un segment de piață care este încă în creștere. Etichetarea „îmbogățit natural în acizi grași polinesaturați“/„în CLA“ sau „în omega 3“ aduce evidente avantaje comerciale pe o piață a produselor lactate din ce în ce mai saturată.

Pe lângă identificarea și testarea unei soluții tehnice (strategie de furajare) fezabile, problemele pe care proiectul își propune să le rezolve sunt multiple: costul de producție al produselor premium este mai ridicat (trebuind să fie identificat pragul de rentabilitate – inputuri versus rezultate); strategiile de furajare trebuie să fie aplicabile pe termen lung; produsele premium trebuie furnizate în ritm constant (pentru a putea dezvolta o strategie de produs); o proporție mai ridicată de grăsimi nesaturate poate induce scăderea timpului de raft (oxidare mai rapidă, ce trebuie contracarată); este obligatoriu ca furajarea specială să nu antreneze modificări organoleptice nefavorabile sau să afecteze caracteristici tehnice relevante pentru procesarea laptelui (randament etc.).

Pe lângă adaptarea rasei Murciano-Granadina din Spania la condițiile din țara noastră, acțiune inițiată acum 3 ani, beneficiarul proiectului, Contești Agricultura Industrie Comerț (AGRIVALAHIA), vizează și lansarea de noi produse lactate, precum și consolidarea capacității de inovare în domeniul său de activitate (agricultură/zootehnie). Obiectivele derulării proiectului sunt atât diversificarea producției, obținerea de valoare adăugată, cât și creșterea eficienței economice prin inovare etc.

În ceea ce privește obiectivele IBNA, tehnologiile de manipulare a profilului de acizi grași din lapte și implicit din produsele lactate, vor fi validate nu doar la nivel de laborator (etapă realizată deja de către IBNA Balotești), ci și în mediul industrial, mai precis în ferma zootehnică a firmei Contești Agricultura Industrie Comerț, în condiții de practică zootehnică.

Pentru informații tehnico-științifice puteți contacta pe dr. Cătălin Dragomir (IBNA, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.); pentru informații asupra proiectului puteți contacta pe ing. Constantina Cozmaciuc (CAIC, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.). De asemenea, puteți vizita pagina web a proiectului: http://agrivalahia.ro/?page_id=95

Mihaela Hăbeanu, Cătălin Dragomir, Smaranda Toma

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA)

Proiecte în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală - Balotești

Proiecte în cadrul IBNA, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Mazărea asociată cu uleiul de in în hrana puilor de carne – o soluție benefică pentru o calitate superioară a cărnii

Originară din Asia Mică şi Centrală, mazărea a fost cultivată în Antichitate de greci şi romani în sudul Europei, de unde s-a răspândit pe tot continentul. În ţara noastră a fost adusă în secolul al XVII-lea. Se cultivă pe suprafeţe mari pentru seminţele sale bogate în proteină (20-28%, cu o digestibilitate mai mare de 85%), hidraţi de carbon (46-50%), lecitină, vitamine şi săruri minerale de Ca, P, K. Complementar, balanţa aminoacizilor este excelentă şi este o bună fixatoare de N în sol. Această resursă vegetală se foloseşte ca aliment pentru oameni, dar şi ca furaj concentrat pentru animale. Mazărea furajeră (Pisum arvense) se cultivă aproape exclusiv pentru furaj şi este apreciată datorită productivităţii ridicate şi a cerinţelor reduse de substanţe fertilizante. Cunoscută din vechime pentru beneficiile medicinale datorate conţinutului în principii nutritivi şi fitonutrienţi, această materie primă poate constitui o alternativă valoroasă pentru şrotul de soia în hrana puilor de carne. În general, resursele furajere neconvenţionale utilizate pentru substituirea totală sau parţială a celor clasice afectează performanţele din cauza valorii nutritive inferioare şi a prezenţei factorilor antinutriţionali. Mazărea însă are un conţinut redus de factori tripsin inhibitori, iar valoarea nutritivă este intermediară între cereale şi şrotul de soia. La un nivel de includere de 20%, recomandat de specialiştii INCDBNA Baloteşti, performanţele obţinute la puii de carne sunt superioare celor obţinute prin utilizarea de resurse clasice în hrană. Luând în considerare interesul crescut privind modificarea calităţii nutriţionale a cărnii în scopul satisfacerii cerinţelor consumatorilor din prisma sănătăţii, o asociere în pondere de 3:1 până la 5:1 între boabele de mazăre şi uleiul de in aduce un plus de valoare hranei puilor. Unul dintre dezavantajele reţetelor clasice de nutrețuri combinate îl constituie faptul că, după sacrificare, carnea de pui conţine un raport între acizii graşi n-6: n-3 destul de ridicat, ceea ce nu favorizează starea de sănătate a consumatorilor şi totodată limitează consumatorii de carne de pui. Uleiul de in are un conţinut valoros în acizi graşi omega-3, de peste 50%, ceea ce se reflectă pozitiv în raportul n-6: n-3 care poate fi diminuat semnificativ până la un nivel apropiat de cel ideal pentru sănătate.

Tina Mazae furajera 1

În prezent, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernul României, INCDBNA Balotești susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite. Oferta de expertiză a INCDBNA Balotești și informații suplimentare referitoare la alimentele funcționale pot fi găsite pe pagina proiectului la adresa www.ibna.ro.

Mihaela Hăbeanu & Anca Gheorghe

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 37

„Nu vrem să facem business-uri în sate, ci doar să ajutăm gospodarii“

Regii Blestemați, o carte în care angoasele istoriei iau diferite chipuri, iar virtuțile și defectele sunt la limite opuse. Unul dintre personajele sale cele mai interesante este Spinello Tolomei, un bătrân bancher al secolului al XIV-lea. Este omul care are puterea de a umple sau de a sărăci vistieria regatului francez. În fața lui se pleacă oamenii de rând și coroanele. Însă totul se întâmplă în obscuritate. Ce s-a schimbat din secolul al XIV-lea și până acum? Bancherii și-au instituit forța dominantă, și-au legiferat statutul, iar banii și-au urmat circuitul. Afacerile au continuat, doar că în secolul XXI chipul instituțiilor bancare s-a schimbat. A început un regim al opresiunii mascate, iar mulți dintre cei care au făcut pact cu băncile au pierdut „și cămașa de pe ei“. Dar iată că astăzi „diavolul nu mai este așa negru“. Preocupările bancherilor privesc și satul românesc... din pură filantropie. Cel puțin asta au susținut Felix Daniliuc, director general Raiffeisen Leasing, Mihai Marcu, președinte MedLife și Romanian Business Leaders, și Alexandru Potor, președinte Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală la evenimentul de lansare a proiectului Antreprenorești – Adoptă un sat. Despre ce este vorba?

Romanian Business Leaders a fost înființată în 2011 ca o organizație apolitică, neguvernamentală și nonprofit, iar astăzi are peste 300 de antreprenori și șefi de companii care lucrează voluntar în proiecte concrete de antreprenoriat. Mihai Marcu: „Chintesența fundației RBL, dacă vreți, este că oamenii vin să lucreze, după orele de serviciu, pentru proiectele fundației. Practic, împărtășesc din experiența lor fără vreun avantaj personal. Vor să dea ceva înapoi societății în care s-au realizat. «Adoptă un sat» nu este departe de acest concept.“

Președintele RBL spune că acest proiect este o încercare de a apropia două Românii. România din interiorul Arcului-Carpatic, unde se fac aproape toate investițiile, și România de peste Arcul Carpaților (Botoșani, Călărași, Giurgiu, Dolj), unde se pare că nu vor fi făcute investiții prea curând. „În momentul de față aici au activitate Renault și Ford, dar aceste două companii au spus că se vor «plictisi» și vor pleca la un moment dat dacă nu vor avea autostradă. România rurală și România urbană sunt în opoziție. În prima dintre ele situația este tragică pentru că jumătate dintre aceste comunități sunt strict subvenționate de către orașe, iar sătenii nici măcar nu sunt încurajați să muncească. Există însă și niște gospodari ai satului pe care noi îi considerăm capabili să dezvolte aceste comunități, să le facă sustenabile.“ Inițiatorii acestui proiect susțin că, prin intermediul lui, vor fi sprijinite prin strategii de dezvoltare, în perioada 2017-2020, zece comune selectate prin concurs din aproape toate județele țării. În 2016 vor fi selectate patru comune care vor beneficia de planuri de dezvoltare susținute de RBL. Aceste planuri includ direcții de finanțare, consultanță juridică, de marketing și management, facilitarea schimbului de experiență între sate, organizarea piețelor de desfacere și programe de educație, conștientizare și valorificare a resurselor.

Criteriile selecției sunt proximitatea față de București, curba demografică (vor fi alese comune cu un număr mare de tineri), potențialul economic local, dar și interesul liderilor locali față de această iniţiativă.

„Proiectul acesta încearcă să stopeze exodul populației din mediul rural și să valorifice satul românesc. Vorbim despre o idee foarte pragmatică. Aceea de a merge în aceste comunități și de a identifica obiective care pot deveni sustenabile economic. Vom alege patru localități care ulterior să devină un exemplu replicat și de alte comune. Este foarte simplu să spui am adoptat un sat, am construit o școală mai curată, am trei fântâni în plus pe fonduri structurale. Ideea de bază este ca ei să perpetueze sustenabilitate peste generații, să nu mai părăsească satele. Este un proiect, finanțat integral de RBL, prin care vrem să identificăm și să ajutăm cu idei și modele gospodarii din aceste localități. Membrii RBL nu și-au propus să facă business-uri în aceste localități.“

Să fie oare așa?

Un proiect construit pe statistici

• Aproximativ 2,5 milioane de români lucrează în străinătate și 80.000 de români părăsesc țara anual. 80% din ei provin din mediul rural. Practic, cei 80.000 de oameni care pleacă sunt echivalentul a 24 de comune. Putem spune astfel că în fiecare an România se golește cu 24 de comune. Majoritatea oamenilor pleacă pentru că nu au perspective. O treime din forța de muncă a României muncește și produce în străinătate. Conform unei analize BNR, dacă cei 2,5 milioane de români emigranți ar fi lucrat în țară, impactul lor în PIB ar fi fost de 50 miliarde de lei.

• 73% dintre fermieri trăiesc în exploatații de subzistență, iar 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Național de Dezvoltare Rurală aprobat. Segmentul de ferme medii între 10 și 100 de ha are o pondere de doar 1,8% ca număr și 12,3% din totalul suprafeței agricole naționale.

• Cei mai mulți fermieri lucrează într-o economie de tip informal, fără asigurări medicale și doar 1% dintre ei sunt membri ai unei asociații (față de 50% media UE). Media suprafeței agricole a crescut în zece ani cu doar 0,35 ha.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 46-47

„Lumină pentru România“

Suntem „consumaţi“ de preocupările cotidianului, alergăm după merite trecătoare şi s-ar părea că nimeni nu mai are timp să se gândească la cel de lângă el. Funcţionăm după legile materialismului şi facem abstracţie de impactul pe care ignoranţa noastră îl are asupra societăţii. Există însă şi excepţii de la regulă. Omul de nota 10 pe care vi-l prezentăm în numărul acesta a înţeles că a fi puternic nu înseamnă să ai forţa de a-i doborî pe cei de lângă tine, ci să ai puterea de a-i ajuta să se ridice pe cei care nu pot să o facă singuri. Iulian Angheluţă este cunoscut acum drept „omul care aduce lumina.“ Lumină pentru o ţară a secolului 21 în care multe dintre satele ei arhaice sunt cufundate în beznă, lumină pentru casele în care copii încă citesc la făclia lumânărilor. Sperăm ca povestea lui să fie inspiraţională şi oamenii să înţeleagă că nu trebuie să ai un statut aparte, că nu trebuie să fii bogat, ci doar să ai dorinţa sinceră de face ceva pentru cei de lângă tine. Acesta a fost „motorul“ care a pus în funcţiune proiectul „Lumină pentru Ursici“, un sat aproape de nori, situat la 1.000 metri altitudine, risipit pe văile Munţilor Şureanu, luminat în urmă cu câţiva ani doar de flacăra lumânărilor. Iulian a ajuns acolo în 2008 alături de un grup de prieteni pasionaţi de off-road. Frumuseţea satului aproape rupt de civilizaţie şi oamenii de ispravă ce poartă în sufletul lor trăsături ale vechilor daci l-au cucerit. Le-a ascultat poveştile, le-a înţeles suferinţele şi a vrut să schimbe măcar într-o mică măsură destinul comunităţii de doar 50 locuitori. A făcut însă mult mai mult de atât. Aşa cum mărturiseşte, nu a fost singurul care s-a interesat de soarta satului Ursici, a fost însă singurul care şi-a ţinut promisiunile. A dovedit că proiectul privind realizarea reţelei de electrificare în acest sat, înaintat şi Parlamentului României, dar considerat mult prea costisitor de aleşii ţării pentru a deveni realitate, avea alternative. Energia verde a fost soluţia.

În primăvara anului 2013 a început o campanie de promovare a cauzei sale prin care spera să strângă bani, aproximativ 10.000 de euro, pentru dotarea celor 14 gospodării ale satului cu panouri fotovoltaice. A folosit reţelele de socializare pentru a răspândi povestea satului Ursici, a conceput materiale promoţionale pe care le-a vândut, însă ritmul de strângere a banilor nu a fost unul tocmai de cadenţă. Convertirea la cauza sa a unui blogger foarte influent în lumea virtuală a adus cu sine soluţia pentru strângerea fondurilor. În zilele imediat următoare a apărut prima reacţie pozitivă. UniCredit Ţiriac a fost compania care şi-a arătat dorinţa de a sprijini iniţiativa lui Iulian Angheluţă. În septembrie 2013, la doar câteva luni de la demararea proiectului „Lumină pentru Ursici“, s-a reîntors în sat alături de echipa sa.

„Încărcaţi cu peste o tonă de echipamente şi alimente, am ajuns sus la Ursici aproape de lăsarea întunericului. Au urmat zile şi nopţi teribile, dar frumoase. A fost minunat pentru că am fost înconjurat de oameni care au crezut în mine, care au crezut în idee şi au pus umărul la treabă. Au fost 24 de oameni care au muncit prin poduri prăfuite, pe un soare torid sau pe ploaie mocănească pentru a lumina vieţile unor oameni pe care nu i-au cunoscut niciodată până atunci.“

Ne ridicăm pălăria în faţa dvs., dle Iulian Angheluţă!

Proiectul „Lumină pentru Ursici“ a fost doar primul pas. Iulian Angheluţă a continuat să descopere satele care stau în beznă, iar proiectul său iniţial s-a transformat în „Lumină pentru România“. După Ursici au urmat patru şcoli din ţară care au acum lumină prin panouri fotovoltaice, pe care le-a dotat şi cu calculatoare pentru că, spune Iulian, lumina cunoaşterii este la fel de importantă. Acelaşi lucru l-a făcut şi pentru două gospodării din Maramureş şi Caraş-Severin. Un proiect de actualitate şi care poate primi sprijin este concentrat la nivelul judeţului Braşov. Este vorba despre cinci familii din Braşov care au nevoie de lumină.

Potrivit ultimului recensământ în România, sunt 284.434 mii de gospodării care stau în beznă, însă nu există o centralizare concretă a acestor date. De aceea, Iulian Angheluţă lucrează la un proiect care va fi făcut public la jumătatea lunii iunie a acestui an. Este vorba despre „Harta luminii“, pe care vor fi însemnate satele care au primit deja lumina în dar de la interlocutorul nostru şi satele care nu au încă lumină.

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS