La Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, a avut loc dezbaterea „Vaca de lapte, o prioritate pentru zootehniști“, ediția a II-a, care a avut loc marți, 23 aprilie, în comuna Holboca, județul Iași. Reprezentanții stațiunii au prezentat și activitatea, performanțele, producțiile și planurile de viitor ale unității de cercetare. Aflat în vizită cu această ocazie, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“ (ASAS), Valeriu Tabără, a rămas impresionat de liniștea și curățenia din adăposturile de bovine, ceea ce este un semn că stațiunea funcționează la standarde înalte.

A fost prezentată și o expoziție cu peste 100 capete de animale de rasă Holstein și Sura de stepă.

Stațiunea Dancu, „pepinieră“ de vaci campioane

La stațiunea Dancu există un efectiv numeros de bovine de rasă. Vacile de elită sunt rezultatul reproducerii cu material seminal de la cei mai faimoși tauri din lume.

„S-a lucrat numai cu material seminal importat de la tauri foarte valoroși din rasa Holstein-Friza. Când vorbesc de Holstein vorbesc de tipul de peste Ocean și despre Friza europeană. La stațiunea Dancu, în decursul timpului, am activat linii foarte valoroase de tauri, chiar celebrități mondiale, cum ar fi RORA ELEVATION-3, P.F.ARLINDA CHIEF-8 și PACLAMAR BOOTMAKER-5“, a precizat Vasile Vintilă, director adj. tehnic la SCDCB Dancu.

Stațiunea Dancu „acoperă“, ca influență, o bună parte din zona de nord-est a Moldovei și are în efectiv următoarele rase:

Rasa Bălțată cu Negru Românească: la finalul lunii martie, erau înregistrate 628 de capete, din care 323 vaci (263 în lactație), 70 juninci, 37 vițele montate, 30 capete tineret mascul sub 6 luni etc. Această rasă are cea mai bună producție de lapte din stațiune, vacile producând, în total, 10.104 kg de lapte pe sezon de lactație (305 zile). În medie, o vacă în lactație produce 33,13 kg lapte/zi.

Rasa Bălțată Românească/Fleckvieh: numărul total de bovine din această rasă înregistrat la finalul lunii martie a fost de 105 exemplare, din care 48 vaci (34 în lactație, 14 în repaus mamar), 9 juninci, 4 vițele montate, 3 capete tineret mascul de peste 6 luni etc.

Rasa Sură de Stepă: pur românească, rasa Sură de Stepă face parte din „patrimoniul cultural“ al țării noastre, datorită istoriei lungi în agricultură. În prezent, SCDCB Dancu are în grijă 52 de exemplare, din care 33 de vaci, 3 juninci, 4 vițele montate, 3 capete tineret mascul de peste 6 luni etc.

Producția de lapte, ulterior vândut, contribuie la acoperirea cheltuielilor stațiunii care dispune de camere și aparate de muls. În medie, de la o vacă se obțin 28 de litri/zi.

„Noi mulgem 300 de animale pe zi și obținem 28 de litri pe cap de vacă“, a spus directorul SCSDC Dancu – Iași.

Litrul de lapte se vinde aici cu 2,2 lei

Directorul SCDCB Dancu, Ciprian Radu, a vorbit despre costurile și veniturile stațiunii. În 2023, cea mai mare parte a veniturilor (61%) au fost obținute din vânzarea laptelui/activități economice, 30% din subvenții de la Ministerul Agriculturii, 5% subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), 4% alte venituri operaționale.

Una dintre principalele probleme, prezentă nu doar la crescătorii de vaci de lapte, ci și la stațiuni, este prețul redus al laptelui. Potrivit reprezentanților SCDCB Dancu, laptele produs în stațiune se vinde cu 2,2 lei/litru. În condițiile în care mai mult de jumătate din venituri provin din vânzarea laptelui, iar pentru producerea acestuia costurile pe litru ajung la 2,1 lei, banii obținuți ajung abia pentru ca stațiunea să se mențină pe o linie de plutire, nu și pentru dezvoltare. O mare parte din cheltuieli sunt reprezentate de furaje. Fiind animale de rasă pură, de elită, cu cele mai înalte calități, vacile de la stațiunea Dancu necesită o dietă specială care este, însă, destul de costisitoare.

Conducerea stațiunii plănuiește, pentru a vinde mai scump laptele, parteneriate cu persoane juridice. „Vrem să ajungem să vindem litrul de lapte cu cel puțin patru lei“, a spus Ciprian Radu, directorul SCDCB Dancu.

În România, producția zootehnică are o pondere de 22% din valoarea totală a producției agro-alimentare, în condițiile în care respectiva pondere ar trebui să fie între 50-60%.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cu ce probleme se confruntă acest sector? Aflăm de la Iulian Siminic, fermier din satul Horia, comuna Mitoc, județul Botoșani, care se ocupă de zootehnie de aproximativ 20 de ani și deține o fermă mixtă de familie, un efectiv de 50 de vaci mulgătoare Bălțată cu Negru, Bălțată Românească și Holstein, pentru care depune foarte mult suflet. Fermierul deține și o fermă vegetală de cca 130 ha.

Scad efectivele de vaci de la un an la altul

„Fac parte din Asociația Crescătorilor de Taurine Botoșani. Am început de la o singură vacă și am ajuns la un efectiv de 50 de vaci mulgătoare, plus 20 de juninci. Dețin și o fermă vegetală, undeva la 130 ha. Nu știu dacă vaca de lapte va avea viitor în România, pentru că, efectivele scad pe zi ce trece, iar lipsa forței de muncă și actualii guvernanți nu ajută acest sector și nu se implică, având în vedere că sunt atâtea statistici în care vaca de lapte scade efectivul pe zi ce trece. La noi la asociație, în ultimii doi ani, din 12.000 de vaci am ajuns să avem undeva la 9.000 de vaci. Încă sunt fermieri care au plăcerea să crească acest animal, având în vedere că munca este foarte grea, iar laptele pe care-l dau la procesator este foarte prost plătit“, mai adaugă fermierul din Botoșani.

Nici subvenția nu ajută prea mult

Botoșăneanul predă laptele către procesator cu 1,8 lei/litru, în condițiile în care în supermarket ajunge chiar la 6 lei/litru.

„Se importă peste 60% lapte din străinătate, dar vreau să aduc la cunoștință că laptele producătorilor români este mult mai de bună calitate. Este o fermă de familie în care pun mult suflet, iar pe noi laptele nu ne ajută să ne ridicăm prea mult, decât doar să supraviețuim. Măcar din subvenția pe care o avem să obținem ceva profit. În ultimii ani, nici din subvenția pe care o avem nu reușim să facem profit. Având ferma, am cumpărat vaci Bălțată cu negru de la mai mulți oameni. La ora actuală sunt într-un registru genealogic și facem COP“, specifică crescătorul.

„Fără genetică nu vom avea lapte!“

Iulian Siminic, fermierul din satul Horia, a ajuns la ora actuală să aibă o producție de lapte bună, având genetică.

„De la an la an mă axez pe genetică, deoarece, dacă nu avem genetică, nu vom avea lapte. Asta este o rasă Holstein, care este cea mai bună pentru lapte. În schimb, sunt foarte pretențioase la unele boli. Spre deosebire, Bălțata românească este o vacă foarte bună, nefiind așa de pretențioasă. Referitor la vaca de carne, nu am optat pentru aceasta pentru că aduce beneficii doar o singură dată la doi ani, iar atunci trebuie să vinzi produsul. În schimb, la vaca de lapte, azi mulg, mâine am banii de la procesator. Chiar dacă sunt puțini, banii rulează în fermă și ne ajută și pe partea de vegetal. Recomand ca toți fermierii din vegetal să aibă și vacă de lapte pentru că, dacă nu au bani de acolo, măcar rulează banii din lapte și știți bine că în momentele acestea grele din agricultură ajută cât de cât măcar să supraviețuiască, să nu dea faliment.“

În zootehnie, partea de vegetal salvează

În ultimii doi ani a fost o secetă cruntă, declară Iulian Siminic, fermier din județul Botoșani:

„Am reușit să vindem cât mai puțin din vegetal și să investim cât mai mult în ferma zootehnică. Avem bani măcar pentru supraviețuit, pentru că de investiții nici nu este vorba. Avem și o fermă vegetală de 130 ha teren arabil, majoritatea fiind proprietate, cu sacrificii mari. Terenul arabil este foarte scump la noi în zonă; am încercat să cumpărăm cât mai mult, să fie o fermă cât mai profitabilă, să nu plătim o arendă foarte mare, având în vedere că arenda la momentul actual este mare față de costurile care există în sectorul vegetal. Noi, fermierii, muncim acum mai mult degeaba, nu câștigăm nimic. Pentru a produce 5-6 tone de grâu la un hectar trebuie să investim în jur de 4.000 de lei, iar prețul la grâu este 0,60 de bani/kg. Subvenția de la stat vine foarte greu și e foarte mică, 200 euro/ha, eu zic că e egală cu zero, la câtă investiție avem, dar și banii aceia trebuie dați la timp, ca unii dintre fermieri să nu dea faliment. Vreau să fie cât mai mulți fermieri români.“

Cheia succesului în agricultură presupune multă muncă și sacrificii

Iulian Siminic are 20 de ani de agricultură, iar cheia succesului este multă muncă și sacrificii față de familie, fără concedii, investiții în utilaje, o tehnologie de cultivare ca la carte, iar dacă nu ai producții bune, nu poți să exiști ca fermier.

„În schimb, în ultimii ani este o problemă cu seceta, nu avem sisteme de irigații. Sperăm ca anul acesta să ne aducă mai mult profit, având în vedere că de doi ani nu prea am câștigat în ferma vegetală, prețul cerealelor s-a dus foarte în jos, prețul la inputuri rămânând același“, încheie acesta.

Tânăra din Botoşani vrea să ducă mai departe afacerea familiei

Şi frumoasă, şi pasionată de agricultură. Lumea satului, aparent pe cale de dispariţie în Botoșani, pe malul Prutului, primeşte un suflu nou de la Delia Siminic, o tânără de 19 ani, bursieră la Facultatea de Agricultură din Iași, care şi-a petrecut copilăria în lumea agricultorilor şi a avut grijă de animalele din ferma tatălui său, Iulian.

„Investesc în tehnologii noi, să accesez proiecte europene. De aceea am ales Facultatea de Agricultură din Iași, pentru a avea cunoștințe superioare, să fac agricultura cât mai profitabilă și cu un randament sporit. Am ales să fiu fermier pentru a continua afacerea familiei la un nivel mult mai tehnologizat. Fermierii nu sunt doar fermieri, sunt agronomi, oameni de știință, care se transformă odată cu industria pentru a pune hrană pe masă. Această meserie necesită foarte mult timp, griji, efort și stres, deoarece observ asta la părinții mei, care muncesc zi lumină pentru a-mi oferi ceea ce-mi doresc. Recomand domeniul de agricultură pentru că avem nevoie de hrană sănătoasă de la fermierii noștri români“, specifică Delia Siminic.

Este o meserie în care se câștigă bani, dar depinde de ani, mai adaugă tânăra.

„Au fost ani în care cu greu am reușit să avem hrană pentru animale. Această meserie necesită foarte mult timp, efort și stres dar, având cunoștințe superioare, poți elabora și cerceta metode prin care poți obține produse de calitate pentru o calitate profitabilă. În fermă, fiind și șef și inginer, există avantajul de a da un randament sporit agriculturii și zootehniei. Părinții mei au pornit de la zero în acest domeniu, primul lor tractor fiind un Fiat 940. În prezent am ajuns să avem o flotă de utilaje moderne“, încheie Delia Siminic, fiica fermierului Iulian Siminic.

Beatrice Alexandra MODIGA

Familia Mihalache din comuna Unirea, județul Brăila, nu s-a lăsat bătută, a mers înainte și și-a îndeplinit visul de a avea o fermă cu ovine. Chiar dacă în drumul lor s-au lovit de multe obstacole, cu multă muncă și perseverență au reușit într-un final să facă o treabă bună, iar la ora actuală ferma de bovine le aduce un profit rezonabil.

Fermierul Aurel Mihalache ne-a declarat: „Am început să activez în acest domeniu atât eu, cât și toată familia mea, respectiv soția și cei doi copii. Iubim animalele și, totodată, am dorit să avem și un profit pentru familie. Avem în jur de 60 de capete atât juninci, cât și 36 de vaci lactante. În fermă mai avem și câteva oițe pentru familie, poate în viitor vom achiziționa mai multe.“

Fermierul ne-a povestit că afacerea cu bovine a realizat-o chiar din banii proprii. „Tot ce a fost făcut în fermă până la ora actuală sunt din investițiile proprii. Activăm în acest domeniu al agriculturii de 12 ani. La început am avut un efectiv de 10 văcuțe și treptat ne-am extins. Totodată, ne-am ocupat și cu grădinăritul,“ a declarat Aurel Mihalache.

Chiar dacă în ultima perioadă am observat toți o creștere a prețurilor lactatelor pe rafturile din magazine, producția care pleacă din fermă și-a păstrat prețul vechi. „În ferma noastră avem zilnic o producție de cca. 480-520 litri obținuți de la un efectiv de 29 de vaci. Noi nu procesăm laptele în fermă, ci îl vindem procesatorilor din zona Brăilei. De la noi de pe poartă laptele pleacă cu 1,70 lei litru, un preț foarte redus luând în calcul că au crescut prețurile în toate ramurile. Însă la raft găsim litrul de lapte cu 5-7 lei. Chiar și așa noi suntem mulțumiți, avem profit. Baza furajeră pentru animale este produsă de noi. Da, este multă muncă, însă, dacă iubești animalele cu siguranță poți ține piept obstacolelor. Noi nu vom renunța la visul de a ne extinde mai mult ferma și sperăm să ajungem la un efectiv de 70-80 capete.“

Totodată, acesta ne-a mărturisit că beneficiile de a avea o fermă cu bovine nu constau doar în profitul obținut de pe urma acesteia. „Ferma de bovine îți poate aduce o serie de beneficii. Desigur, este multă muncă, dar trebuie luat în calcul și faptul că acum agricultura s-a dezoltat foarte mult. Există o serie de utilaje performante care îți pot ușura treaba în fermă. Totodată, profitul din lapte îl poți obține prin mai multe forme. Poți vinde laptele ca atare sau îl poți procesa. De asemenea, poți crește bovinele și pentru producția de carne. Carnea de bovine are un preț destul de ridicat acum în piață, aproximativ 19-20 lei kg“, a mărturisit fermierul.

Liliana POSTICA

O parte dintre crescătorii de vaci din judeţul Suceava au ajuns în situaţia disperată de a nu mai avea ce face cu laptele din gospodării şi din ferme după ce unul dintre cei mai mari procesatori din judeţ nu a mai prelungit contractele de colectare a laptelui. Alţi procesatori oferă preţuri mici şi au restanţe foarte mari.

Proprietarii fermelor mici de vaci din aproape tot judeţul Suceava se află de la sfârşitul anului trecut într-o situaţie dificilă după ce marii procesatori au redus preţul oferit pe litrul de lapte, de la 1,5 lei per litru, pentru livrarea a peste 500 de litri pe zi, în octom­brie 2014, la 1,1 - 1,2 lei pe litru în luna martie 2015. Mai mult decât atât, unul dintre marii procesatori, Rarăul, a anunţat că, începând cu data de 1 aprilie, nu mai preia lapte de la toţi producătorii. Alţi proprietari de animale au de primit bani de la micii procesatori pentru cantităţi de lapte deja livrate. Disperarea oamenilor a dus, la începutul lunii aprilie, la blocarea unei autoutilitare ce transportă laptele colectat de o societate. Abia după ce a primit promisiunea administratorului societăţii că le va plăti laptele livrat, maşina şi-a putut continua drumul.

Fermieri disperaţi

Există fermieri care au investit sume mari. Au făcut credite şi ar putea intra în faliment ca urmare a preţului mic oferit de procesatori pentru laptele românesc. Dacă nu vom mai avea cui vinde laptele ne vedem nevoiţi să îl aruncăm, cum s-a mai întâmplat în alte localităţi din ţară“, ne-a spus unul dintre fermieri, care, de frică să nu fie tăiat de pe lista la colectare, preferă să nu-şi dea numele.

Conform reprezentanţilor Albalact, (societate care a preluat procesatoul Rarăul din Câmpulung Moldovenesc), posibilitatea de a nu mai prelungi contractele de preluare a laptelui crud începând cu luna aprilie a fost determinată de faptul că societatea a încetat colaborarea cu un client pentru un produs de marcă privată. Situaţia este temporară, fluctuaţii în zona de producţie existând în fiecare an.

Propunere: subvenţionarea laptelui în perioade de criză

Mai mulţi crescători de bovine i-au expus ministrului Agriculturii, Daniel Constantin problema şi au cerut o intervenţie pentru limitarea importului şi axarea pe produsul autohton, una dintre variantele vehiculate fiind ca crescătorii de bovine să primească o subvenţie pe litrul de lapte, în perioadele de criză.

Asocierea a rezolvat una dintre probleme

Un număr de 10 fermieri din Salcea, Dumbrăveni şi Bursuceni - Vereşti, care au un efectiv mare de animale s-au asociat şi au semnat un contract pe un an de zile cu o firmă din judeţul Botoşani, care le preia laptele după 1 aprilie, dar la preţul de 1,1 lei/litru. În aceste condiţii nu mai poate fi vorba de investiţii şi nici de profit. Singura şansă este ca asociaţia să poată accesa fonduri în care cofinanţarea să fie foarte mică cu care să achiziţioneze o cisternă de capacitate mare, pentru a livra mai uşor cei 7.000 de litri de lapte obţinuţi în fiecare zi. Dus la poarta fabricii şi într-o cantitate destul de mare, fermierii speră să poată negocia un preţ mai bun pe litrul de lapte.

Magazinele producătorilor, o soluţie pentru valorificare

Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava, a infirmat zvonurile conform cărora în judeţul Suceava oamenii ar arunca laptele sau că ar fi o criză de supraproducţie a acestui produs.

„Ca să produci un litru de lapte trebuie să hrăneşti acel animal şi oamenii vând acel lapte chiar şi pentru acel un leu şi ceva. Procesatorii au scăzut preţul la lapte. Aşa cum tot spun mereu, ca să obţină un preţ bun fermierii trebuie să se asocieze, să fie constituiţi într-o cooperativă, în care să facă procesare şi prelucrare, pentru a creşte plus valoarea produsului pe care ei îl obţin. Dacă vinzi materia primă, neprocesată, afacerea nu este rentabilă. Trăim într-un sistem capitalist, nu mai trăim în regimul în care noi muncim şi altcineva decide ce facem cu marfa. Cei care au anticipat acest moment sau au dorit să câştige mai bine din ferme s-au asociat şi au făcut mici făbricuţe de procesare şi vând în diferite magazine. Dacă vor să obţină profit, asociaţii sau cooperatorii să pună mână de la mână şi să facă în reşedinţa de judeţ magazine ale producătorului în care să-şi vândă produsul lor finit. Nu cred că cetăţeanul din oraş nu ar veni să cumpere marfă din judeţul lui. În momentul în care în magazine îşi valorifică propria marfă aduc plus valoare“, ne-a declarat ing. Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava.

Silviu BUCULEI