La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 18 județe, cu un număr de 1084 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 146 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 360.647 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficentă a măsurilor de combatere a PPA au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 12 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 34 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 567 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 67 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 108 de focare (dintre care 9 focare la exploatații comerciale);
• Judeţul Constanţa – 85 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 88 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 19 cazuri la mistreţ;
• Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 24 focar în gospodăria populaţiei și 8 cazuri la mistreț;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației;
• Județul Teleorman – 5 focare în gospodăria populației;
• Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației.

Până la această data (08.11.2018) au fost despăgubiți 7.826 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 189.506.290 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei;
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei;
• Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1128 de exploatații dintr-un total de 1157 de exploatații în valoare de 45.579.610 de lei;
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.966 de exploatații dintr-un total de 2.993 de exploatații în valoare de 131.640.410 de lei;
• Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 827 de exploatații dintr-un total de 835 de exploatații în valoare de 3.614.520 de lei;
• Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.389 de exploatații dintr-un total de 2.500 de exploatații în valoare de 6.531.000 de lei;
• Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 69 de exploatații afectate în valoare de 162.000 de lei;
• Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 71.640 de lei;
• Judeţul Călăraşi - au fost plătite despagubiri pentru 212 exploatații dintr-un total de 299 de exploatații în valoare de 888.550 de lei;
• Județul Teleorman - au fost plătite despagubiri pentru 4 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 14.450 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

 La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 276 de localități din 17 județe, cu un număr de 1.062 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea, au fost înregistrate 142 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 356.144 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu-Mare, iar unitatea de procesare a cărnii S.C. Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 29 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 566 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 67 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 106 de focare (dintre care 9 focare la exploatații comerciale);
• Judeţul Constanţa – 84 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 85 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 18 cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 21 de focare în gospodăria populaţiei și 5 cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației;
• Județul Teleorman – 5 focare în gospodăria populației;
• Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației.

Până la această dată (01.11.2018) au fost despăgubiți 7.785 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 189.184.220 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
• Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.128 de exploatații dintr-un total de 1.157 de exploatații în valoare de 45.579.610 de lei
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.944 de exploatații dintr-un total de 2.989 de exploatații în valoare de 131.413.310 de lei
• Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 826 de exploatații dintr-un total de 836 de exploatații în valoare de 3.613.960 de lei
• Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.384 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei
• Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei
• Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 49.110 de lei
• Judeţul Călăraşi – au fost plătite despagubiri pentru 203 exploatații dintr-un total de 215 de exploatații în valoare de 849.120 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

În data de 30.10.2018 Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București a confirmat apariția virusului pestei porcine africane la un porc, dintr-o gospodărie din comuna Secu, satul Comănicea, județul  Dolj.

Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor din județul Dolj s-a întrunit în această dimineață, pentru a adopta planul de măsuri privind controlul și combaterea acestei boli.

Gospodăria respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, precum și dezinfecția exploatației.

În conformitate cu planul de măsuri aprobat, s-au stabilit o zonă de protecție pe o rază de 3 km și o zonă de supraveghere, pe o rază de 10 km în jurul focarului.

Până la acest moment, nu au mai fost notificate alte cazuri de îmbolnăvire sau mortalitate în gospodării sau în exploatații de tip comercial, de pe raza județului.
ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat  la medicului veterinar, DSVSA județene sau autorităţilor locale.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

În cursul zilei de 22.10.2018, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Maramureș a fost notificată de existența unei suspiciuni de Pestă Porcină Africană (PPA) la porcii dintr-o gospodărie din localitatea Ieud, județul Maramureș.

În cursul aceleiași zile specialiștii DSVSA Maramureș au recoltat probe biologice de la un porc mort și doi purcei în viață, cu semne de boală, din gospodăria respectivă, probe care au fost analizate în cadrul Laboratorului Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor (LSVSA) Maramureș.

Ca urmare a identificării genomului viral, în urma analizelor realizate de către LSVSA Maramureș, o echipă de specialiști din cadrul DSVSA Maramureș a eutanasiat cei doi porci cu semne de boală din gospodăria suspectă și a aplicat primele măsuri de restricție la nivelul exploatației suspecte.

A fost convocată o ședință a Centrului Local de Combatere a Bolilor în data de 23.10.2018, unde au fost prezentate rezultatele preliminare ale anchetei epidemiologice și au fost stabilite măsurile aplicabile suspiciunilor de PPA.

Institutul de Diagostic și Sanătate Animală a confirmat diagnosticul de PPA, în probele trimise de DSVSA Maramureș, în data de 23.10.2018.

Totodată, a fost demarată și o anchetă a Poliției pentru verificarea suspiciunilor conform cărora virusul a fost introdus prin traficul ilicit cu animale provenite din zone unde evoluează PPA.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.                                  

La nivelul focarului se aplică măsurile de restricție privind circulația animalelor, produselor și subproduselor animale și vegetale, mijloace de transport, instituirea dezinfectoarelor rutiere și pietonale, organizarea de filtre pentru controlul circulației animalelor.

DSVSA Maramureș solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, avand în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județene.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 260 de localități din 14 județe, cu un număr de 1.021 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea, au fost înregistrate 107 cazuri la mistreți.

În total au fost eliminați 353.914 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu-Mare, iar unitatea de procesare a cărnii S.C. Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

De asemenea, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în județele: Satu-Mare (din data de 31.08.2018) și Bihor (din data de 08.08.2018).

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 565 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 58 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 96 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
• Judeţul Constanţa – 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 123 de focare în gospodăriile populaţiei şi 8 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 75 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 18 cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 15 focare în gospodăria populaţiei și 5 cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației.
• Județul Teleorman – un focar în extravilan

Până la această dată (18.10.2018) au fost despăgubiți 7.480 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 90.563.900 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
• Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.078 de exploatații dintr-un total de 1.125 de exploatații în valoare de 42.914.670 de lei
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.866 de exploatații dintr-un total de 2.920 de exploatații în valoare de 36.179.950 de lei
• Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 794 de exploatații dintr-un total de 801 de exploatații în valoare de 3.350.930 de lei
• Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.390 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei
• Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei
• Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 42.560 de lei
• Judeţul Călăraşi – au fost plătite despagubiri pentru 53 exploatații dintr-un total de 212 de exploatații în valoare de 396.680 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna se află în plină dezvoltare, chiar dacă pentru moment fermele de porci se află în fața unei grave amenințări.

„La ora actuală, în Registrul Genealogic sunt înscrise aproximativ 800 de animale pentru rasa Mangalița, din toate cele trei varietăți – blondă, roșu și burtă de rândunică – și 200 de exemplare din rasa Bazna“, ne-a spus Levente Balla, responsabilul de Registrul Genealogic al raselor și vicepreședinte al asociației. „La această dată încă este în desfășurare recensământul național al efectivelor din cele două rase, astfel încât aceste cifre desigur că vor mai suferi modificări“, a mai adăugat domnia sa.

De la câteva zeci de exemplare, la peste o mie

„Cel mai important de subliniat, este însă faptul că de la an la an creșterile sunt tot mai însemnate“, a punctat Ioan Rășinar, unul dintre fondatorii asociației și membru al echipei de conducere. După spusele sale, în urmă cu trei ani s-a plecat de la câteva zeci de exemplare, iar acum se vorbește despre sute. „Desigur că ne-a ajutat și existența unui cadru legislativ. Dar, referitor la acest aspect, ne-am fi dorit unele modificări, despre care, de altfel, discutasem încă din primăvară cu membri ai comisiilor de agricultură din Parlamentul României. După aceea a venit vacanța, iar acum, la începutul sesiunii, ni s-a spus că prioritatea este PPA, așa că trebuie să mai așteptăm!“, a mai adăugat el.

Cea mai mare problemă de care se lovesc crescătorii de porci din rasele Mangalița și Bazna este lipsa unor abatoare pentru sacrificarea animalelor. Majoritatea abatoarelor se feresc să primească animale din această rasă. „De exemplu aici la noi, în județele Timiș și Arad, nimeni nu te primește. Cred că soluția ar fi să se înființeze un abator pentru Bazna și Mangalița pentru zona de Vest“, crede Ioan Rășinar.

Altfel, în mai multe zone din țară cererea este în creștere. „Oamenii ne caută și pe site-ul asociației, și la telefon. Avem liste de oameni care și-au rezervat deja câte un porc pentru Sărbători. Numai să fim sănătoși și noi, și porcii, că avem clienți“, mai spune fermierul care, la ora actuală, are 70 de scroafe și peste 200 de porci

Fermieri care și-au pus la punct inclusiv instalații de prelucrare a cărnii de Mangalița și Bazna se află și la Cluj, Sibiu și în zona de sud a țării, după spusele dlui Balla. „Deja a început să se contureze o separare între membrii asociației noastre. Unii dintre ei se ocupă de reproducție, de obținerea de purcei, în timp ce alții se ocupă de producție, respectiv de creșterea animalelor în scopul sacrificării și, unii dintre ei, al prelucrării. Putem spune că deja circuitul este închis chiar în interiorul asociației“, a precizat domnia sa. „Deocamdată mai avem nevoie de puțin marketing. Suntem abia la început și ne aflăm într-o nișă mică a sectorului de creștere a suinelor din România. Dar cu răbdare, cu pricepere, seriozitate și puțin sprijin suntem convinși că vom reuși să dezvoltăm această activitate, deloc ușoară, de creștere a suinelor autohtone în conservare“, este convins vicepreședintele asociației.

Rentabilitate mai mică, dar calitate superioară

De fapt, pentru mulți dintre crescătorii de porci din aceste rase, dincolo de componenta economică a activității lor, mai există și una sentimentală, după cum am constatat în urma discuțiilor pe care le-am avut cu ei.

Rentabilitatea la aceste rase este mai scăzută, inclusiv din cauza condițiilor de care au nevoie. Față de celelalte specii de porci, Mangalița și Bazna au nevoie de spații largi, exterioare și de hrană naturală ca să se dezvolte optim. Față de porcii din rasele comerciale, care ajung la 100 kg în aproximativ șase luni, cei din rasele autohtone au nevoie de până la 14 luni. Doar din aceste două motive se poate înțelege de ce carnea lor se vinde mai scump.

Pe de altă parte, și calitatea este net superioară. Dar este nevoie și de oameni care să fie de acord și să își permită să plătească suplimentar pentru diferența de calitate. Altfel, toată munca unor fermieri care nu vor să fie de acord cu afirmația unui mare crescător care este de părere că „istoria a pus aceste rase la colț“ rămâne doar un hobby costisitor.

„Biosecuritatea e ca un pahar cu gura-n jos!“

În ceea ce privește pesta porcină africană (PPA), până acum, din fericire, nu s-au înregistrat cazuri la porci din aceste două rase. „Fie porcii sunt mai rezistenți, fie crescătorii sunt mai conștienți. Dar eu cred că este vorba despre oameni“, e de părere Ioan Rășinar.

„Părerea mea este că, în ceea ce privește PPA, principalul vector nu este nici mistrețul, nici altcineva, ci omul. Cum poți să fii atât de inconștient încât, ca să nu îți tai porcii, îi muți în alt județ, ca să nenorocești mai mulți? Eu cred că împotriva PPA ar trebui să lupte de la ultimul crescător până la președintele țării. Ministerul de Interne ar trebui să păzească drumurile ca nimeni să nu poată plimba porcii dintr-o parte în alta, așa cum s-a întâmplat. Cei care cumpără porci n-ar trebui să cumpere decât animale crotalizate, controlate, din surse de încredere. Apoi, în ferme biosecuritatea trebuie să se respecte, nu să fie doar o vorbă pe hârtie!“, consideră crescătorul.

„Știți cum e cu biosecuritatea ? E ca un pahar cu gura în jos. Nimic nu intră în el. Dar dacă bagi dedesubt ceva, o mână murdară, atunci gata biosecuritatea. Așa și în ferme, dacă omul intră și iese oricum, gata! La mine în fermă, de exemplu, la intrare și la ieșire se face dezinfecție. La fiecare zece zile adăposturile, locurile de hrănire se dezinfectează, fără nicio excepție. Locul în care ies animalele este împrejmuit cu garduri electrice, așa că nu intră niciun animal din afară“, explică și mai amănunțit fermierul

Apoi revine cu concluzia: „În orice caz, omul este de vină. Dacă își plimbă animalele, așa, fără niciun control, fără niciun certificat sanitar-veterinar, dintr-un județ în altul, vă dați seama unde putem să ajungem, Doamne ferește?“

Alexandru GRIGORIEV

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 246 de localități din 13 județe, cu un număr de 998 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale) și 90 de cazuri la mistreți.

În total au fost eliminați 348.691 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu-Mare, iar unitatea de procesare a cărnii S.C. Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

De asemenea, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în județele: Satu-Mare (din data de 31.08.2018) și Bihor (din data de 08.08.2018).

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 564 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 52 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 86 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
• Judeţul Constanţa – 81 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 123 de focare în gospodăriile populaţiei şi 6 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 70 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 10 cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 12 focare în gospodăria populaţiei și 4 cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației.

Până la această data (10.10.2018) au fost despăgubiți 6.625 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 71.806.990 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
• Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 942 de exploatații dintr-un total de 1.068 de exploatații în valoare de 38.432.970 de lei
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.172 de exploatații dintr-un total de 2.904 de exploatații în valoare de 22.124.870 de lei
• Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 794 de exploatații dintr-un total de 799 de exploatații în valoare de 3.350.930 de lei
• Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.387 de exploatații dintr-un total de 2.492 de exploatații în valoare de 6.494.000 de lei
• Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 68 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 146.000 de lei
• Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 42.560 de lei
• Judeţul Călăraşi - au fost plătite despagubiri pentru 32 exploatații dintr-un total de 205 de exploatații în valoare de 211.550 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 240 de localități din 13 județe, cu un număr de 980 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale) și 80 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 343.662 de porci afectați de boală.

Au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare și nu a mai fost înregistrat vreun focar în acest județ, din data de 31.08.2018.

În județul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA, din data de 08.08.2018, iar în județul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Aceste rezultate au fost posibile datorită aplicării operative și eficiente a complexului de măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane (PPA) și a cetățenilor, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 564 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 48 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 83 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
• Judeţul Constanţa – 79 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 122 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 66 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 10 cazuri la mistreţ;
• Județul Buzău – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 4 focare în gospodăria populaţiei și 1 caz la mistreț;
• Județul Dâmbovița – 1 focar în gospodăria populației.

Până la această dată(03.10.2018) au fost despăgubiți 5.916 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 64.040.810 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
• Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 703 de exploatații dintr-un total de 809 de exploatații în valoare de 37.412.500 de lei
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 1.873 de exploatații dintr-un total de 2.902 de exploatații în valoare de 16.125.640 de lei
• Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 746 de exploatații dintr-un total de 793 de exploatații în valoare de 3.093.780 de lei
• Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.299 de exploatații dintr-un total de 2.456 de exploatații în valoare de 6.147.000 de lei
• Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 51.000 de lei
• Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 6 exploatații în valoare de 42.000 de lei
• Judeţul Călăraşi - au fost plătite despagubiri pentru 28 exploatații dintr-un total de 193 de exploatații în valoare de 164.220 de lei

Prezenţei virusului pestei porcine africane în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

De când cu pesta porcină, mai multe personalități din business, dar și surse oficiale au dat de înțeles că în România creșterea porcului ar putea fi compromisă mulți ani de acum încolo. Mai mult decât atât, au fost voci care au susținut, nici mai mult nici mai puțin, înterzicerea creșterii suinelor în gospodării. Problema celor care susțin „lichidarea“ afacerii cu porci de pe la noi este însă contrazisă de o analiză a Deutsche Welle (DW), care susține că există anumite interese, iar situația nu este deloc așa cum lasă unii să se înțeleagă.

Industrializarea sectorului

În Europa Occidentală creșterea porcilor, dar și a altor animale în gospodării este deja o amintire. Ultimele decenii au cunoscut o puternică industrializare a sectorului zootehnic, lucru care nu a fost văzut cu ochi buni de toată lumea. Într-o țară cu sub 6 milioane de locuitori, marile ferme din Danemarca adăpostesc peste 31 de milioane de porci. Copenhaga a găzduit în ultimele două zile din luna august Summitul Mondial dedicat Hranei (World Food Summit 2018). Aici, în fața guvernului danez, activiştii Greenpeace au dorit să atragă atenția asupra pericolelor pe care le reprezintă industrializarea fermelor de animale. Astfel, potrivit Greenpeace, numeroase studii atestă efectele nocive ale suprapopulării fermelor nu doar pentru animale şi personal, dar şi pentru întreaga zonă. Cercetătorii au comparat ferme din Germania, Olanda şi Statele Unite, unde efectivele de porci depăşeau 25.000 de animale, trăgând concluzia că pesticidele şi antibioticele folosite se regăsesc în pânza freatică din zonele marilor crescătorii de animale, în timp ce mulți angajați se confruntă cu probleme cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice, precum stafilococul auriu. În Germania, un studiu realizat pe 7.000 de persoane care locuiau la circa 500 de metri distanță de marile crescătorii de porci a scos la iveală problemele pulmonare ale oamenilor cauzate de endotoxinele şi concentrația mare de amoniac din aer.

Chiar se mută?

Potrivit Deutsche Welle, în contextul sensibilizării opiniei publice asupra riscurilor pe care le reprezintă crescătoriile în masă, marii fermieri danezi, dar şi cei olandezi anunță că se mută în România sau în Țările Baltice. „Tot mai des marii crescători de porci din Danemarca anunță că îşi vor muta fermele în România şi în statele baltice dacă li se vor aplica restricții la folosirea de antibiotice şi pesticide sau vor fi reclamate drepturile animalelor. Ceea ce înseamnă că vor exporta problemele de mediu în România şi alte noi state comunitare“, a declarat pentru DW ecologista Jette Friis Tuca, care a participat la protestul din fața guvernului danez. România este momentan afectată de pesta porcină africană, dar marii investitori din Olanda sau Danemarca dispun de logistica necesară relocării marilor ferme, atunci când situația se va calma. Fără efective de animale, dar cu spațiu şi personal, România nu este întâmplător invocată de fermierii din Occident, cu precădere din Olanda şi Danemarca. Potrivit DW, la sfârşitul anului 2017 se parafa tranzacția anului în agricultură, mai exact în sectorul creşterii animalelor. Premium Porc, al doilea mare crescător de porci din România, trecea de la acționariatul privat danez în portofoliul unui fond de investiții din Danemarca, consemnează DW. Ziarul Financiar anunța atunci că fondul de investiții Polaris Capital Management, cu active de 8 miliarde de dolari, urma să preia compania DCH International, care deține şi Premium Porc România. De altfel, principala activitate a DCH International se concentrează pe România, unde sub brandul Premium Porc funcționează mai multe companii. La nivel de grup, danezii sunt al doilea jucător din piața producătorilor de carne de porc, după Smithfield, care are acționari chinezi.

Au pregătit deja terenul

Potrivit publicației germane, unul dintre cei mai agresivi investitori în terenurile agricole din România este un gigant olandez. Olandezii au cumpărat prin intermediul unei companii de investiții agricole sute de mii de hectare, în ciuda limitărilor impuse inițial de autoritățile de la Bucureşti. Interesul nu ar trebui să surprindă, atât timp cât hectarul de teren agricol din România era de 25 de ori mai ieftin decât în Olanda sau Danemarca. Că și danezii se simt bine în România se știe deja. Venită în 2006 în România, o companie daneză a cumpărat în mod discret zeci de mii de hectare, pe care fie le-a cultivat, fie le-a arendat, fie le-a vândut mai departe. Compania s-a implicat în tranzacții însumând mai mult de 28.000 de hectare în toată țara. „Danezii s-au acomodat aşadar în România. Rămâne de văzut cât de uşor se vor acomoda porcii danezilor, dacă marii crescători vor fi nevoiți să se îndrepte către România“, comentează jurnaliștii DW.

Acapararea terenurilor, o afacere de mult știută

Un studiu realizat de către Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene atrage atenția asupra fenomenului de „acaparare“ a terenurilor agricole din Europa de Est de către cetățenii din afara, dar şi din interiorul spațiului comunitar. Potrivit studiului, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafețe străinilor. „Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în noile tratate de aderare la UE statele membre au obținut perioade de tranziție pentru liberalizarea pieței de fond funciar (...). Informațiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt, în mod particular, punctele fierbinți ale acestei probleme“, se arată în raport. De menționat că în România liberalizarea pieței funciare a avut loc la 1 ianuarie 2014. Deşi nu există statistici oficiale, se estimează că o mare parte a agriculturii din România e finanțată de concerne transnaționale.

Bogdan PANȚURU

Pesta porcină africană (PPA) a pus pe jar atât autoritățile publice, dar și o mare parte a populației din mediul rural. Lucru de altfel firesc, având în vedere implicațiile unei astfel de epizootii. Din nefericire, unele dintre autoritățile competente par a nu fi înțeles încă amploarea și efectul PPA, atâta vreme cât nu încearcă să lămurească populația asupra acestui aspect. Căci, așa cum au evidențiat la unison reputați specialiști, principalul obstacol împotriva răspândirii acestei cumplite epidemii îl constituie acțiunile concertate ale populației. Dacă gospodarii nu vor pricepe cât de necesar este să colaboreze cu autoritățile totul este zadarnic. Tocmai din acest motiv revenim asupra unor aspecte referitoare la ce poate lăsa în urmă epizootia.

Cum ar fi un Crăciun fără porc? Vedem peste trei luni!

Un lanț întreg de dezechilibre sunt pe cale de a veni mână în mână cu boala. Moartea porcilor din gospodării este doar un prim aspect, peste care oamenii ar putea trece destul de ușor datorită despăgubirilor ce se acordă în schimbul porcilor pierduți. Dar, după apariția unui caz nou în focar, timp de 90 de zile este interzisă creșterea altor animale. Tradus în termeni simpli, înseamnă un Crăciun fără porc pentru țăranii români. Or, sacrificatul porcului este unul dintre obiceiurile definitorii pentru însăși esența românismului. Ba chiar mulți sunt orășenii care în preajma Crăciunului se îndreaptă spre rudele de la țară cu gândul la o bucată de șoric sau la o porție de pomana porcului, făcută mai digerabilă cu o cană de țuică fiartă. Deja pentru peste 6.000 de gospodării acesta a devenit un vis imposibil. Procentual, raportat la numărul total de gospodării din țara noastră, cu mult peste un milion, pare insignifiant, mai ales dacă ne gândim că acestea au crescut în anul trecut 2.578.272 de porci, conform datelor INS.

Însă o astfel de abordare nu ar duce decât la o liniștire temporară, la amânarea momentului în care boala se va întinde cu o viteză năucitoare. În acest sens vom povesti cum președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a avertizat, pe 3 august, Prefectura Arad, cerând, în numele mai multor primari ai localităților din județ, măsuri legislative. „În acest moment avem opt județe afectate, socotite deja contaminate. (...) Viteza de răspândire a epidemiei este de 18 km/săptămână. Numărul județelor afectate va crește, conform prognozelor Comisiei Europene, la 13 într-o lună de acum înainte.“ Prognoza sumbră a fost confirmată, din nefericire. Pe 19 septembrie, ministrul Daea afirma, la postul public de televiziune, că PPA a ajuns în al 13-lea județ!

Șacalii, mai periculoși decât mistreții!

Deci, citând o veche expresie populară, „rău se aude, rău se vede!“. Și încă suntem în partea de început. Deocamdată, până la încheierea recoltării porumbului, populațiile de mistreți sunt încă stabile. Dar probabil că în următoarele două săptămâni vor începe să se miște. Iar mistreții sunt, așa după cum afirmă atât reprezentanții RNP ROMSILVA, cât și cei ai AGVPS și ai DSV, un vector foarte important și greu de controlat al bolii. Mistreții sunt urmați de alți prădători, care se hrănesc cu cadavrele animalelor răpuse de boală. Aceștia, deși nu dezvoltă boala, devin un vector secundar, chiar mult mai periculos decât mistreții. De departe, cel mai periculos este șacalul auriu, mai ales în Delta Dunării. „Pădurarii îmi povestesc că în Deltă nu se mai aud noaptea urletele șacalilor. În schimb, ziua îi vezi stând la soare, pe marginea apei, cu burțile pline“, spune dl Octavian Anghel, director comercial al ROMSILVA. Tradus în limbaj comun, asta înseamnă că, la ora actuală, șacalii se bucură de o abundență de hrană nemaiîntâlnită. Cadavrele mistreților omorâți de PPA sunt pentru ei o pradă pentru care nu trebuie să lupte în niciun fel și care li se oferă din abundență. În aceste condiții sunt de așteptat două lucruri. În primul rând, numărul șacalilor va crește exponențial, în condițiile în care cantitatea de hrană disponibilă este, cel puțin pe termen scurt, mult mai mare decât necesarul. Dar această hrană este infestată cu PPA.

Toamna poate agrava situația

Desigur că, cel puțin deocamdată, nu au niciun motiv să părăsească zona. Dar, în momentul în care numărul de mistreți morți din Delta Dunării va scădea, chiar până la dispariție, atunci între șacali va apărea o criză alimentară. Practic, se va crea un dezechilibru ecologic, de care omul nu va fi răspunzător. Rezultatele vor fi cel puțin două. Primul este că șacalii înfometați vor ataca masiv gospodăriile locuitorilor Deltei, încercând să găsească acolo de mâncare. Al doilea rezultat, și mai periculos, este că haite de șacali flămânzi vor începe să migreze spre alte zone, în căutarea hranei. Doar că aceste animale, pe lângă faptul că foamea le va face agresive, vor fi și purtătoare de PPA, pe deasupra. Acestea sunt motivele pentru care reducerea numărului șacalilor din Delta Dunării ar trebui să se facă urgent și radical. Dar pentru aceasta este nevoie de un cadru legal care să permită o vânătoare cu adevărat eficientă a celor 1.300 de mistreți și 2.400 de șacali din Deltă. Altfel, toate planurile rămân doar vorbe goale, iar PPA nu se sperie de vorbe.

Alexandru GRIGORIEV

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 233 de localități din 13 județe, cu un număr de 952 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale) și 72 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 323.754 de porci afectați de boală.

Au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare și nu a mai fost înregistrat vreun focar în acest județ, din data de 31.08.2018.

Menționăm că în județul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA, din data de 08.08.2018, iar în județul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Aceste rezultate au fost posibile datorită aplicării operative și eficiente a complexului de măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane (PPA) și a cetățenilor, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 561 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 42 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 81 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
• Judeţul Constanţa – 76 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 119 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 12 focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 52 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 8 cazuri la mistreţ;
• Județul Buzău – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 3 focare în gospodăria populaţiei și 1 caz la mistreț;
• Județul Dâmbovița – 1 focar în gospodăria populației.

Până la această dată au fost despăgubiți 4.960 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 55.348.000 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 57.000 de lei
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 948.000 de lei
• Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 686 de exploatații dintr-un total de 978 de exploatații în valoare de 34.269.000 de lei
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 1.462 de exploatații dintr-un total de 2.577 de exploatații în valoare de 12.139.000 de lei
• Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 653 de exploatații dintr-un total de 755 de exploatații în valoare de 2.728.000 de lei
• Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 1.882 de exploatații dintr-un total de 2.456 de exploatații în valoare de 5.009.000 de lei
• Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploatații dintr-un total de 73 de exploatații în valoare de 51.000 de lei
• Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 42.000 de lei
• Judeţul Călăraşi - au fost plătite despagubiri pentru 10 exploatații dintr-un total de 194 de exploatații în valoare de 105.000 de lei

Prezenţei virusului pestei porcine africane în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul Galaţi s-a întrunit joi pentru a aproba planul de măsuri preventive pentru înlăturarea efectelor pestei porcine africane confirmate de laboratorul de specialitate, din Bacău, la gospodăria unui cetăţean, situată în extravilanul municipiului Galaţi, în zona Bădălan - Zătun.

Potrivit directorului Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Galaţi, Carmen Stroia, gospodăria unde a fost confirmat focarul de pestă porcină africană se află în aceeaşi zonă în care, la începutul lunii, a fost găsit mort un porc mistreţ, bolnav de pestă porcină africană.

"Este vorba despre o gospodărie a unui cetăţean (...), gospodărie situată în zona Bădălan - Zătun. Proprietarul a solicitat medicul veterinar acum două zile, s-au prelevat probe şi ele au ieşit pozitive, buletinul de analiză fiind emis de Laboratorul acreditat pentru pestă porcină africană de la Bacău. Ca urmare, ne-am întrunit în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi am aprobat planul de măsuri. Procedăm, astăzi (joi n.r), la uciderea animalelor din specia suină, în gospodărie sunt patru porci adulţi şi 30 de purcei recent fătaţi. Urmează să se realizeze, odată cu această operaţiune de ucidere preventivă, şi evaluarea animalelor pentru despăgubire", a precizat Stoia.

Este al treisprezecelea caz de pestă porcină africană descoperită pe raza judeţului Galaţi, până acum fiind eutanasiaţi preventiv peste 300 de porci domestici.

Potrivit AJVPS Galaţi, la aceştia se adaugă alţi 44 de porci mistreţi, din care unul a fost găsit mort, cu pestă porcină, iar restul au fost vânaţi preventiv.

Reprezentanţii AJVPS Galaţi au precizat că niciunul dintre porcii mistreţi vânaţi preventiv nu au fost identificaţi ca purtând virusul pestei porcine africane.

Sursa: AGERPRES

Creşterea porcinelor este o activitate de tradiţie importantă, românii fiind mari consumatori de carne de porc, fapt ce o defineşte ca o afacere rentabilă, porcul furnizând 48-50% din totalul producţiei de carne, precum şi alte produse care sunt foarte valoroase cum ar fi grăsimea, pielea, părul, gunoiul de grajd.

Carnea de porc în stare naturală este săracă în clorură de sodiu şi are un conţinut bogat de proteine. Aceasta reprezintă, de asemenea, o sursă bună de vitamine şi minerale, necesare unui organism sănătos: fier, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc, precum şi o serie de vitamine din grupa B, cum ar fi vitamina B6, B12, acid nicotinic, tiamina, riboflavina, De asemenea conţine grăsimi, esenţiale metabolismului, dintre care saturate circa 50%, nesaturate 45% şi polisaturate 5%.

Rentabilitatea creşterii acestei specii este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii de animale respectă condiţiile de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, exploatare), normele de protecţie sanitară veterinară, respectiv asigurarea statusului de sănătate, precum şi legislaţia privind mișcarea și comercializarea porcinelor vii şi a produselor rezultate în urma sacrificării.

Situația actuală din țara noastră privind evoluția pestei porcine africane care evoluează în 227 de localități din 13 județe, cu un număr de 927 de focare la porcul domestic și 62 de cazuri la mistreți, impune factorilor implicați implementarea și respectarea cu strictețe și responsabilitate a măsurilor stabilite prin programul național de prevenire și combatere a acestei epizootii.

Populația trebuie să rețină că pesta porcină africană este o boală infecțioasǎ devastatoare, de obicei mortală, a porcilor și a mistreților, pentru care nu există vaccin. De menţionat că boala nu se transmite de la animale la om, deci nu afectează sănătatea omului.

Consecințele bolii afectează:

• exploatațiile cu porcine prin mortalitatea ridicată, aproape de 100%, intervenită într-un timp extrem de scurt;
• pierderile economice pentru agricultori sunt agravate de întreruperea comerțului intern și internațional cu animale, carne și produse din carne;
• din cauza bolii, populațiile de mistreți pot să scadă în mod semnificativ sau chiar să dispară;
• colectarea carcaselor și a trofeelor de mistreți pentru valorificare poate fi restricționatǎ sau chiar interzisǎ în unele zone infectate.

Virusul se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, în mod direct, dar se poate transmite şi indirect prin: 

• diferiţi vectori, cum sunt carnasierele domestice şi sălbatice, păsări sălbatice;
• animale care au trecut prin boală şi rămân purtătoare de virus;
• prin sânge, ţesuturi, secreţii şi excreţii de la animalele bolnave sau moarte;
• vectori biologici (căpuşe din anumite specii (Ornithodorus erraticus) care au parazitat anterior porcii bolnavi);
• vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala;
• hrănirea animalelor cu carne sau cu produse din carne provenind de la animale infectate (de exemplu cârnați sau carne nepregatită) sau resturi care conțin carne infectată (deșeuri de bucătărie, furaje, inclusiv organe comestibile).
• circulaţia în habitatul natural al vânătorilor, paznicilor de vânătoare, al pădurarilor şi al altor persoane;

Autoritățile U.E și naționale din țările afectate adoptă o gamă largă de măsuri pentru combaterea și eradicarea bolii, însă o cooperare mai bună cu crescătorii de animale, cu asociațiile acestora, precum și cu vânătorii și cu proprietarii fondurilor de vânătoare este extrem de importantă, vitală chiar.

Faptul că un rezervor important de virus se poate identifica în mediul natural, respectiv în populaţia de mistreţi, iar datorită migraţiei mistreţilor în căutarea unor condiţii de mediu favorabile, pesta porcină africană poate constitui, în continuare, o ameninţare de răspândire în efectivele de porcine din ţara noastră.

În context, pentru prevenirea și reducerea răspândirii pestei porcine africane un rol important îl au vânătorii, care au obligația:

• să monitorizeze permanent statusul sănătații animalelor sălbatice cu rol cheie în protejarea sănătății animalelor, inclusiv a animalelor domestice;
• să contribuie la reducerea treptată a densității mistreților în zonele care nu au fost încă afectate de boală, inclusiv prin vânarea țintită a femelelor adulte și sub-adulte;
• să colaboreze cu autoritatea competentă în constatarea și raportarea carcaselor de mistreți vânați;
• să eviscereze mistrețul sălbatic împușcat, în zona de vânătoare și pe terenul destinat pentru echipare;
• să curețe și să dezinfecteze echipamentul, îmbrăcămintea, vehiculul și trofeele la fața locului și întotdeauna înainte de a părăsi zona de vânătoare;
• identificarea carcaselor, a situaţiei sanitare a mistreţilor depozitaţi, ţinerea la zi a documentelor oficiale, modul de valorificare a carcaselor, la centrul de colectare a vânatului sălbatic;
• solicitarea medicului veterinar în situația identificării de mistreți bolnavi sau morți, prelevarea și afluirea de probe de la mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi, pentru supravegherea bolii prin teste de laborator;
• asigurarea ecarisării teritoriului în fondurile de vânătoare, conform prevederilor legislaţiei în domeniu.

Împlementarea măsurilor de prevenire a pestei porcine africane, în general şi cu atenţia cuvenită pentru mistreţi, constituie o prioritate în activitatea personalului din reţeaua sanitară veterinară, dar şi pentru personalul angajat din alte autorităţi judeţene şi locale, cu o atenţionare specială pentru fermieri, vânători şi pentru proprietarii fondurilor de vânătoare.      

 Dr. Penţea Ioan Viorel – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Zootehnia românească trece prin cea mai grea perioadă din întreaga sa existență. O epidemie fără precedent pe plaiurile noastre – pesta porcină africană – decimează efectiv populația de porci din ferme și gospodării. Se vorbește chiar de o interzicere în următorii ani a creșterii porcilor în gospodării, aceasta urmând să revină doar marilor ferme… Pe undeva se repetă scenariul din unele țări occidentale, unde porcul apare în gospodărie numai sub formă de friptură cumpărată de la supermarket…

Nimic nou pentru Europa…

Zeci de ani s-au luptat țări precum Spania, Portugalia, Italia sau Marea Britanie cu epidemia de febră porcină. De altfel, în majoritatea țărilor UE – mai puțin în Europa de Est – creșterea animalelor domestice în ogradă a rămas doar o amintire demult apusă. Tot cum, în aceleași țări, satele rustice (cele de care România e plină) se mai pot admira doar în poze. Din acest motiv politica UE nu prevede încurajări exprese ale micilor gospodării țărănești. Iar dacă se alocă fonduri, se alocă doar temporar. Nu pare ciudat că, la un moment dat, imediat după ce a izbucnit epidemia, oficiali europeni au declarat că nu vor fi date ajutoare financiare pentru cei care și-au eutanasiat suinele pe motiv de virus? În fapt, dispariția mediului rural, așa cum îl cunoaștem noi, a făcut ca politicile economice ale UE să se îndrepte doar spre finanțarea marilor ferme. De aici și polemica creată de-a lungul anilor pe tema „micilor agricultori“. Pentru „vechea Europă“ acești agricultori aproape că nu mai există, iar dacă există „se descurcă ei și singuri…“ Cu alte cuvinte, sintagma „valorile Uniunii Europene“, cu toate simbolurile ei „civilizatoare“, înseamnă și dezțărănirea populației, dacă ne putem exprima astfel.

Ce credeți că înseamnă sintagme precum modernizarea agriculturii? Nu, tot ce se întâmplă acum nu este un genocid, ci doar o aliniere involuntară la politicile UE, iar oficialilor europeni le convine de minune. Oricum, nu trebuie să ne supărăm. Până și Ceaușescu dorea transformarea „tuturor“ satelor românești în orașe. Iar dacă tot am îmbrățișat valorile UE, pe care ni le dorim cu ardoare „comune“, măcar să o facem până la capăt.

Cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial

La data redactării acestui material, focarele de pestă porcină africană erau active în 10 judeţe, fiind uciși aproape 300.000 de porci cu tot cu sacrificarea în masă a celor mai bine de 140.000 de animale de la cea mai mare fermă de porci din România, cea din Gropeni, Brăila. „România și Europa se confruntă cu cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial până în prezent. În Spania epi­demia durează de 30 de ani, iar în Portugalia boala s-a răspândit timp de 13 ani.

Pesta porcină africană e virală, sistematică, gravă și evoluția este mortalitate sută la sută. Știința nu este acoperită pe acest domeniu, nu sunt suficiente informații în literatura de specialitate. Boala nu se poate preveni, toate tentativele de vaccin eșuând. Boala nu se poate trata. Singura soluție e de a elimina porci“, a declarat directorul ANSVSA Geronimo Rădulescu. Astfel, conform datelor prezentate de către şeful ANSVSA, în cele 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, precum şi în exploataţiile de tip A au fost ucişi 73.351 de porci.

„În zona de sud-est au fost afectaţi 25 de porci mistreţi. Detaliat, în Satu Mare au fost descoperite şase focare în gospodăriile populaţiei şi zece cazuri la mistreţ, cea mai mare densitate. În judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un singur caz la mistreţ. În judeţul Sălaj nu avem focare în gospodăriile populaţiei şi avem doar patru cazuri la mistreţ. În sud-est, Tulcea este cel mai afectat judeţ, cu 544 de focare, din care 537 în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie de tip A, cinci focare în exploataţii comerciale industriale şi un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale. În Brăila au fost identificate 34 de focare în gospodăriile populaţiei şi şase în exploataţii comerciale. În Constanţa, 54 de focare în gospodăriile populaţiei şi niciunul la mistreţ, iar în Ialomiţa 94 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi. În judeţul Galaţi avem două focare în gospodăriile populaţiei, iar în judeţul Ilfov există patru focare – primul într-o anexă a unei stâne, apoi un focar într-o pădure din Ştefăneşti şi două focare în gospodăriile populaţiei. În judeţul Călăraşi avem nouă focare, toate în gospodăriile populaţiei“, a explicat șeful ANSVSA.

Despăgubirile…

Acesta a adăugat: „În ceea ce priveşte despăgubirile acordate celor afectaţi de pesta porcină africană, până la această dată au fost finalizate dosare de evaluare aferente despăgubirilor pentru un număr de 1.890 de exploataţii, cu o valoare totală de 6.789.410 lei. Dintre acestea, până în prezent au fost plătite 84 de dosare, cu o valoare totală de 222.060 de lei. De asemenea, se află în curs de finalizare evaluarea unui număr de 681 de dosare“.

Tot legat de despăgubiri, ministrul Agriculturii Petre Daea a declarat că s-a tergiversat despăgubirea fermierilor afectați de pestă porcină din cauza întârzierii rectificării bugetare. „S-a întârziat rectificarea bugetară și ANSVSA nu a putut acorda la timp banii. De aceea există o diferență mare între dosarele care au fost verificate și plata efectivă. Îi asigur pe toți producătorii, pe toți cei care sunt în această situație grea că nu avem o altă posibilitate. De asemenea, trebuie să înțeleagă că aceasta e procedura și, când se face rectificarea bugetară și primim bani, ANSVSA e pregătită să ofere aceste sume tuturor celor care au dreptul“, a declarat Petre Daea. Tot ministrul Agriculturii a declarat la un moment dat că „nu rămâne niciun cetăţean nedespăgubit“, iar despăgubirea „se dă de la bugetul statului, apoi se foloseşte mecanismul prevăzut de Regulamentul 652 al Comisiei Europene“. „Totalul despăgubirilor, în urma calculului efectuat astăzi, ar ajunge undeva la 43 de milioane de euro. Pe data de 16 iulie am spus în consiliul miniștrilor la Bruxelles care este situația din România. Am pornit toate demersurile pentru a primi o sumă substanțială din despăgubiri de la Parlamentul European. De asemenea, am solicitat la Direcția Generală de Specialitate pentru a accesa fonduri în condițiile în care piața este tulburată, motiv pentru care am făcut unele estimări și le-am trimis Comisiei Europene“, a mai precizat Daea.

Ce ar mai fi de spus?

Datele oficiale la business-ul cu produse din carne arată sumbru, în timp ce autoritățile nu țin cont de avertismentele fermierilor și continuă să ucidă porci. România a importat carne şi preparate din carne în valoare de 340,3 milioane de euro, în primele cinci luni din 2018, în creştere cu 14,2% faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și preluate de Agerpres. În schimb, exporturile de carne şi preparate din carne au fost de aproape două ori mai mici decât importurile şi s-au cifrat la 171,9 milioane de euro, deşi au înregistrat o creştere cu 2,4% în primele cinci luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2017. Pe acest segment, România se află de ani buni pe deficit, inclusiv în 2018, acesta totalizând 168,4 milioane de euro numai în primele cinci luni din acest an. Iar situația va deveni mult mai gravă dacă măcelul porcilor va continua.

Pro Agro a transmis marți o scrisoare deschisă către Guvernul României în care se arată, printre altele, că „situaţia se prezintă catastrofal din punctul de vedere al gestionării evoluţiei bolii, iar măsurile întreprinse până acum de autorităţile române NU sunt eficiente în combaterea şi prevenirea PPA“. În plus, Pro Agro afirmă că o soluție adecvată este aceea invocată de Dimitrie Muscă în urmă cu o lună. „Raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, efectuat în perioada 25 ianuarie – 2 februarie a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de porci mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile nonprofesionale nu sunt aplicate de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens. (…). Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente – în speţă ANSVSA, nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor, precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale“, se arată în scrisoarea deschisă.

Pe de altă parte, Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVR) precizează, într-un comunicat remis presei, că nu există în nicio ţară medici veterinari specialişti în pesta porcină africană şi niciun medic veterinar nu este specialist într-o anumită boală.

Bogdan Panțuru

Pesta porcină africană evoluează în 12 județe, în 207 de localități, cu un număr total de 898 de focare (dintre care 13 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 57 de cazuri la mistreți.

În total au fost eliminați 232.722 de porci afectați de boală.

În zona de N-V a României, boala evoluează în 3 judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului fiind confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi.

În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 194 de localităţi, din judeţele: Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov, Buzău și Giurgiu. Au fost ucişi 54.296 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A și în abatorul aparținând unei ferme, au fost ucişi 178.426 de porci.

Au fost afectaţi 42 de porci mistreţi.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA, se prezintă astfel:

Regiunea de N-V a României:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 un caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;

Regiunea de S-E a României:

• Judeţul Tulcea – 551 de focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploaţii comerciale şi 34 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 60 de focare în gopodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale;
• Judeţul Constanţa – 67 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
• Judeţul Ialomiţa – 111 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 9 focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
• Judeţul Ilfov – 7 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 41de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţ;
• Județul Buzău - 3 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu - 1 focar în gospodăriile populaţiei;

În data de 13.08.2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24.08.2018 a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate din judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. 

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

A fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane (PPA) într-o gospodărie, din localitatea Brăniştari, comuna Călugăreni, judeţul Giurgiu.

În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit și au instituit imediat măsurile aplicabile în cazul diagnosticării unui focar de PPA.

Au fost prelevate probe pentru analize, iar cadavrele animalelor au fost ecarisate.

Gospodăria respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, s-a realizat dezinfecția, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport.

Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu şi Unitatea locală de decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor Giurgiu s-au reunit astăzi pentru a adopta planul de măsuri privind controlul și combaterea bolii.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar, DSVSA județene sau autorităţilor locale.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.

Sursa: ANSVSA

În perioada 1 - 31 august 2018 au fost organizate controale tematice pentru prevenirea propagării pestei porcine africane (PPA), privind verificarea modului de respectare a condiţiilor sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor referitoare la trasabilitatea, ambalarea, marcarea, certificarea, transportul, depozitarea și comercializarea cărnii proaspete de porc, precum și a cărnii tocate, a cărnii preparate și a produselor obținute din carne de porc sau care conțin carne de porc.

Au fost verificați operatorii din sectorul alimentar care comercializează produse alimentare de origine animală în cadrul unităţilor de vânzare cu amănuntul, situate în zonele de agrement și în localităţile de interes turistic.

Inspectorii ANVSA au verificat 5.046 de unităţi, dintre care:   

• 1.934 de unități de alimentație publică (restaurante, unități tip fast –food);
• 697 de unități de tip carmangerie/măcelărie;
• 131 de cantine
• 112 unităţi de tip catering
• 286 de rulote
• 149 de pensiuni turistice
• 1.737 de magazine alimentare

Pentru abaterile de la legislaţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, au fost aplicate 358 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 458.160 de lei.

De asemenea, au fost emise 6 Ordonanţe de suspendare a activităţii şi 7 Ordonanţe de interzicere a desfășurării activității unor unități din sectorul alimentar.

Totodată, inspectorii veterinari au dispus măsuri de reținere oficială  și expediere către unități de neutralizare pentru 2.678 de kg de carne de porc a cărei trasabilitate nu a putut fi stabilită.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.

Sursa: ANSVSA

De la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în două zone geografice.

Pesta porcină africană evoluează în 11 județe, în 190 de localități, cu un număr total de 826 de focare (dintre care 11 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 46 de cazuri la mistreți.

În total au fost eliminați 159.645 de porci afectați de boală.

În zona de N-V a României, boala evoluează în 3 judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului a fost confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi.

În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 177 de localităţi, din judeţele: Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov și Buzău. Au fost ucişi 53.980 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A și în abatorul aparținând unei ferme, au fost ucişi 104.290 de porci.

Au fost afectaţi 31 de porci mistreţi.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA, se prezintă astfel:

Regiunea de N-V a României:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;

Regiunea de S-E a României:

• Judeţul Tulcea – 543 de focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploaţii comerciale şi 28 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 40 de focare în gopodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale;
• Judeţul Constanţa – 62 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
•  Judeţul Ialomiţa – 102 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Ilfov – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 17 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județel Buzău - 2 focare în gospodăriile populaţiei;

În data de 13.08.2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24.08.2018 a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate din judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. 

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

Vestea că pesta porcină africană a pătruns și în România a strecurat un fior de gheață în inimile tuturor celor care sunt conștienți de grozăvia acestei boli. Deși nu este periculoasă pentru oameni, boala face prăpăd printre porci. Literatura de specialitate spune că în zonele afectate doar unul din zece porci, sălbatici sau domestici, scapă cu viață. Dar, ceea ce este și mai greu de acceptat este că animalele bolnave, după sacrificare sau după moarte, trebuie incinerate sau îngropate adânc. Virusul, care rămâne pe orice fel de țesut, este deosebit de rezistent și i-ar transforma în purtători pe toți cei care ar consuma carnea animalelor bolnave. În mediu natural, virusul PPA poate rezista luni de zile. În congelator supraviețuiește până la doi ani.

Porcii sălbatici trebuie împuținați

În condițiile prezentate e lesne de înțeles de ce s-a declanșat o asemenea îngrijorare, la limita panicii.

Porcii din mai multe ferme și gospodării au fost sacrificați și arși ori îngropați de-a valma, chiar și dacă a existat în respectiva populație suină doar un singur animal bolnav. Specialiștii cu care am stat de vorbă susțin că aceasta a fost o exagerare. Mai logic ar fi fost ca animalele să fie sacrificate, apoi să se preleveze probe pentru analize de la fiecare în parte. Pe măsura apariției rezultatelor, carnea refrigerată a fiecărui animal sănătos putea fi consumată.

Oricum s-ar prezenta situația și oricare ar fi sursa primului focar de PPA, un lucru este cert: mistreții sunt unul dintre principalii factori de răspândire a bolii. Circulația lor este incomparabil mai greu de controlat față de cea a animalelor domestice. În plus, mai spun specialiștii, numărul mare al porcilor sălbatici din România ar putea face ca viteza de răspândire a PPA să fie mai mare decât s-ar putea bănui. Așadar, concluzia este clară: mistreții trebuie împuținați, în unele zone până la dispariție. Dar cum se poate face acest lucru, este o altă chestiune complicată, despre care am stat de vorbă cu specialiștii.

Modelul ceh se poate aplica și în România

Octavian Anghel, director comercial al RNP ROMSILVA, este de părere că situația poate fi rezolvată, dar cu două condiții: persoanele abilitate trebuie să se miște rapid și să fie alocate resurse suficiente. Domnia sa a propus deja un plan de acțiune, bazat pe experiența din Cehia. Acolo, în iunie 2017, într-o localitate din sud-estul țării au fost descoperite două cadavre de porci mistreți infectate cu PPA. Planul de acțiune a implicat atât măsuri legislative, cât și măsuri economice și administrative. În jurul locului unde au fost găsite cele două cadavre a fost instituită o zonă de protecție cu risc ridicat, în centrul căreia se găsea zona contaminată. Suprafața acestei zone a fost inițial de cca 1.000 km², iar apoi a fost redusă la cca 460. În jurul acestei zone a fost instituită o altă zonă, întinsă pe 8.500 km², de vânătoare intensivă. În zona cu risc ridicat toți mistreții uciși se predau centrelor de ecarisaj. Pentru a se stimula acest lucru s-au acordat stimulente substanțiale: pentru împușcare, câte 160 euro/mistreț până în 50 kg și 320 pentru cei peste; pentru compensarea cărnii, câte 40 euro/porc tânăr, 80 euro/porc de un an și 128 euro/porc matur, iar pentru fiecare hoit găsit, câte 200 euro. În zona de vânătoare exclusivă au fost, de asemenea, împușcați toți mistreții. Pentru fiecare animal împușcat s-a acordat un premiu de 80 euro, iar pentru fiecare carcasă găsită, 120 euro. Carnea mistreților împușcați a fost supusă analizelor și, pentru cei sănătoși, dată în consum.

În plus, în zona de vânătoare intensivă au fost permise și mijloace care în mod normal sunt interzise, cum ar fi folosirea dronelor și a dispozitivelor de termoviziune, a armelor cu lunetă, a luminilor pe timp de noapte ș.a.m.d. La vânătoare au fost chemate și armata și forțele de ordine, ba chiar și militari NATO de pe teritoriul ceh. În perioada iunie 2017 – 1 februarie 2018 bilanțul a fost următorul: în zona contaminată, din cei 241 de mistreți găsiți morți, 190 au fost diagnosticați pozitiv la testul PPA, iar din cei 604 împușcați, doar 16. În zona limitrofă, din jurul zonei infestate, niciun mistreț nu a fost găsit ca fiind purtător de PPA, deși au fost analizate probe de la 90 de animale găsite moarte și 1.711 împușcate. În zona de vânătoare intensivă au fost împușcați 12.600 de mistreți, toți sănătoși. După 1 februarie 2018, când la cererea CE a fost redusă zona de risc ridicat, până în prezent doar în zona contaminată au mai fost identificate cazuri pozitive, respectiv 12 dintre cele 91 de cadavre descoperite și unul singur dintre cei 20 de porci împușcați. În rest, până în luna iulie nu s-a mai identificat niciun animal bolnav, deși în celelalte zone monitorizate s-au împușcat aproape 5.000 de mistreți, iar 46 au fost găsiți morți.

Trebuie să ne organizăm rapid!

„Așadar, un model există și s-a dovedit eficient“, consideră dl Anghel. Dar domnia sa avertizează că, pentru a aplica acest model, e necesară o organizare rapidă. „Trebuie să ne mișcăm înaintea virusului. Deocamdată, în zona Deltei Dunării mistreții nu se mișcă prea mult spre zonele limitrofe. Însă, odată cu venirea toamnei, când hrana se va reduce, vor începe să se miște. Și atunci va fi perioada optimă pentru vânătoare. Așadar, undeva după jumătatea lui septembrie – începutul lui octombrie trebuie să avem deja cadrul legislativ necesar, precum și mijloacele financiare pentru recompense. Aceste recompense, despăgubiri, stimulente sunt esențiale pentru a obține sprijinul populației. Oamenii trebuie să înțeleagă ce se petrece și să se implice. Altfel nu se vor putea obține rezultatele dorite și situația nu va putea reveni la normal“, apreciază acesta.

La rândul său, dl Mugurel Constantin Drăgănescu, președintele executiv al AGVPS, consideră că este absolut necesară reducerea populației de mistreți la scara întregii țări. Capacitatea de suport în zonele de habitat a acestora este depășită. În condițiile unei densități mari, răspândirea PPA se poate face rapid“, ne-a declarat. La rândul său, consideră că vânătoarea tuturor mistreților din Delta Dunării este un lucru care nu se poate face decât pe hârtie. „Trebuie înțeles că animalele circulă, se ascund, nu vin pur și simplu în bătaia puștii. În general, vânătorile de la care participanții se întorc cu mâna goală nu sunt atât de rare precum s-ar crede“. Pe de altă parte, domnia sa a exprimat o oarecare îndoială legată de răspândirea virusului PPA printre mistreți: „Din cei mult peste 500 de porci împușcați de membrii asociației noastre în toată țara, nu s-a găsit niciunul infestat.“

Pe de altă parte, ROMSILVA a găsit 17 mistreți morți, toți confirmați pozitiv la PPA, pe cinci din cele 15 fonduri cinegetice pe care le gestionează în Delta Dunării, ne-a informat dl Octavian Anghel.

Alexandru GRIGORIEV

A fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane la porcii din două gospodării, din localitățile Lunca (comuna Pătârlagele) și Pănătău, județul Buzău.

În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit și au instituit imediat măsurile aplicabile în cazul diagnosticării unui focar de PPA.

Gospodăriile respective au fost plasate sub supraveghere oficială, s-a realizat dezinfecția, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, a fost dispusa uciderea porcinelor din cele două gopodării și ecarisarea carcaselor.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Buzău s-a reunit astăzi pentru a adopta planul de măsuri privind controlul și combaterea bolii, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.

Totodată, au fost recoltate probe pentru examene de laborator, de la animalele suspecte și de la cele sacrificate (3 capete).

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

A fost demarată și o anchetă a Poliției, pentru a verifica informațiile conform cărora virusul a fost introdus în județul Buzău prin produse din carne provenite de la porcii dintr-o zonă unde evoluează focare de PPA.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.