Colibaciloza este o boală infecțioasă produsă de Escherichia coli, un germen condiționat patogen care posedă o gamă largă de factori de patogenitate și anume factori de adeziune, ce favorizează fixarea și multiplicarea agresivă a germenului pe epiteliul intestinal, producerea de toxine termolabile și termostabile etc. Acești factori sunt manifestați atunci când, în crescătoriile de porci, nu sunt asigurate condiții corespunzătoare de zooigienă, de exemplu apă murdară și rece, dejecții neîndepărtate, hrană căzută din hrănitori, hrană fermentată etc. și atunci când nu sunt respectați factorii tehnologici, precum hrană insuficientă sau dezechilibrată calitativ, temperatură necorespunzătoare, prezența umidității și a curenților de aer etc. Toate aceste greșeli afectează scroafele, dar și purceii, imediat după fătare. La debutul bolii apare un număr redus de cazuri, dar dacă nu se intervine prompt, numărul de purcei afectați, crește.

Simptome și diagnostic

La purceii recent fătați, cei în vârstă de 1-5 zile, boala poate evolua rapid, fără semne clinice, iar aceștia pot fi găsiți morți. La cei mai rezistenți se constată diaree cu fecale albicioase sau gălbui, eliminate în jet. După o evoluție de 1-2 zile, purceii se deshidratează și mor. La examenul necropsic se constată lapte nedigerat în stomac, congestia mucoasei intestinale sau enterita cataral-hemoragică cu conținut intestinal apos sau păstos.

Diagnosticul se stabilește pe baza semnelor clinice, a examenului anatomopatologic și se confirmă prin examen de laborator, unde se izolează, se identifică germenul și se realizează antibiograma.

Profilaxia și combaterea colibacilozei

Profilaxia nespecifică presupune corectarea și îndepărtarea factorilor declanșatori ai bolii, iar profilaxia specifică se realizează prin utilizarea de vaccinuri sau autovaccinuri. Combaterea colibacilozei neonatale urmărește mai multe obiective, precum combaterea deshidratării, a diareei și distrugerea agentului etiologic. Combaterea deshidratării se realizează prin administrarea de PERFUZOL, supliment vitamino-mineral, în cantitate de 20-40 ml, direct pe gură sau în apa de băut. Combaterea diareei se poate face prin administrarea de ROMENTEROPROTECT pastă, pe cale orală, în doză de 2 ml/ 5 kg greutate corporală, de 2 ori/zi. În apă se poate administra ENTEROTRAT, soluție antidiareică, în doza de 10-15 ml/100 kg greutate corporală/zi. Produsul poate fi consumat de purcei, dar și de mama acestora. La purceii afectați, distrugerea agentului etiologic se face cu ajutorul antibioticelor injectabile, cum ar fi COLISTIROM, soluție injectabilă, administrată în doză de 0,5-1 ml/10kg greutate corporală/zi și ENROFLOXAROM, soluție injectabilă, în doză de 1 ml/20 kg greutate corporală/ zi.

În apă se poate administra COLISTIROM sub formă de pulbere hidrosolubilă, în doză de 0,6-0,8 grame/ 10 kg greutate corporală. Acest produs se administrează în masă sau individual, prin dizolvare în apa de băut sau cu ajutorul unei seringi, pe la comisura gurii. Se administrează ANTIDEZENTER, produs  antidiareic, antianemic și fortifiant, sub formă de pulbere hidrosolubilă, calculându-se 1 gr/ kg greutate corporală, prin dizolvare în apă sau cu ajutorul unei seringi fără ac, la nivelul comisurii gurii.

Refacerea florei bacteriene se realizează cu ajutorul produsului BIOENTEROM, administrat în doză de 20 ml/ litru de apă, până la dispariția diareei.

Dr. Ion IACOB, Romvac Company S.A.

Meiul este una dintre cele mai vechi cereale cultivate și consumate, caracterizată printr-un grad ridicat de toleranță la secetă și o perioadă scurtă de vegetație (60-90 de zile, în funcție de soi și zona de cultură). Este cultivat extensiv în India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia și România. Dat fiind impactul încălzirii globale asupra agriculturii, meiul alături de sorg ar trebui repus în valoare atât pentru consumul uman, cât și pentru hrana animalelor.

Potențialul nutrițional al semințelor de mei a fost confirmat prin studii recente efectuate la IBNA Balotești pe purcei Topigs  începând cu perioada crizei de înțărcare. Rezultatele au fost notabile la o pondere de includere în structura rețetelor de nutreț combinat de 25%. Analiza chimică brută comparativă a semințelor de mei Marius (furnizat de INCDA Fundulea) cu a altor resurse vegetale utilizate în hrana purceilor a scos în evidență un conținut nutritiv comparabil cu al boabelor de porumb și sorg: substanță uscată 87,19%, proteină brută 9,86%, grăsime brută 2.99%, iar energia metabolizabilă calculată cu ajutorul ecuațiilor de regresie se plasează în jurul valorii de 2.759 Kcal/ kg.

După înțărcare, la un adaos de 25% mei se pot înregistra performanțe cu 14% mai mari, respectiv un spor mediu zilnic de 285 g comparativ cu 250 g obținut la purceii hrăniți clasic, iar consumul specific se reduce cu ~12%.

Deoarece funcțiile și morfologia intestinală sunt afectate imediat după înțărcare, iar capacitatea de prevenire a colonizării bacteriilor patogene (Escherichia coli, Salmonella, etc.) la nivel intestinal este redusă (Kim și col., 2012), purceii sunt extrem de sensibili la boli enterice patogene după separarea de scroafele-mamă. Instalarea în forma severă a diareii ca urmare a factorilor generatori de stres specifici acestei perioade critice poate duce la o rată a mortalității crescută sau la compromiterea performanțelor permise de potențialul genetic pe seama reducerii consumului de hrană cu pierderi economice importante pentru crescători. Comunitatea de bacterii intestinale devine stabilă după o săptămână de la înțărcare (Faubladier, 2014), iar enzimele necesare pentru digestia proteinei complexe din hrana solidă sunt incomplet dezvoltate.

În studiul desfășurat în biobaza IBNA Balotești pe purcei înțărcați, la probele de fecale prelevate zilnic timp de o săptămână în vederea monitorizării stării de sănătate, evaluarea compoziției bacteriologice și fungice a evidențiat faptul că valorile înregistrate au fost în limitele normale (conform Gournier-Chateau și col., 1994):

Indiferent de categoria fiziologică, parametrii metabolici biochimici plasmatici, considerați markeri de referință pentru sănătate, se încadrează în limite normale pe fondul adaosului semințelor de mei în hrană.

Este de notat de asemenea faptul că la tineret în creștere sporul mediu zilnic poate atinge valori de 646 g. Rezultatele pozitive obținute ne-au determinat să includem semințele de mei și în faza următoare de creștere, iar rezultatele obținute au fost conform așteptărilor și au reconfirmat valoarea nutrițională a semințelor de mei.

Dincolo de faptul că meiul are dublă funcționalitate (hrana omului și a animalelor), caracteristicile nutriționale valoroase și efectele pozitive asupra stării de sănătate sunt argumente în sprijinul folosirii semințelor de mei în hrana animalelor. În plus, porcul fiind model animal pentru cercetări medicale la om ca urmare a similitudinilor anatomice și fiziologice, rezultatele obținute din studiu pot servi ca referințe medicale.

Mihaela HABEANU, IBNA

Ascaridoza este cea mai răspândită boală parazitară a porcilor, indiferent de sistemul de creștere. Aceasta este produsă de Ascaris suum, un parazit intestinal rigid, de culoare alb-roz, cu un corp cilindric nesegmentat și dimensiuni de 15-30 cm. Lunile de iarnă și primăvară reprezintă perioada propice de infestare, iar receptivitatea cea mai mare o reprezintă purceii cu vârsta de 2-4 luni.

Sursa de infestaṭie este reprezentată de porcii bolnavi ṣi cei purtători care contaminează mediul, dar mai ales de scroafele tinere. Infestarea se poate realiza atât la păṣune, cât ṣi în stabulaṭie, odată cu ingerarea apei ṣi a furajelor contaminate. Oul de parazit care conṭine larva ajunge în tubul digestiv al purcelului, de unde va migra spre ficat sau plămân, pentru ca în final să ajungă tot în intestine, în forma adultă. Pe tot acest traseu, larva poate produce diverse leziuni, precum apariṭia unor zone albicioase pe ficat, cu aspect de „pete de lapte“, iar în plămâni pot determina alveolite serohemoragice. Porcii tineri sunt mai receptivi la infestaṭie, rezistenṭa creṣte odată cu înaintarea în vârstă.

Simptome

Această boală se caracterizează clinic prin tulburări pulmonare, digestive, nervoase, anemie ṣi slăbire progresivă. Porcii adulṭi sunt purtători asimptomatici, iar simptomele apar doar la tineret.

Semnele digestive constau în balonarea abdomenului, acesta capătă aspect de butoi, constipaṭie alternând cu diaree și polifagie. Semnele generale constau în slăbire, întârziere în dezvoltare, anemie, hipercheratoză ṣi chiar rahitism. Semnele nervoase constau în crize epileptiforme ṣi contracții musculare convulsive care apar în timpul mesei sau imediat după consumul furajelor, urmate de comportament normal. În zona periombilicală apare mâncarimea ṣi se pot evidenṭia fenomene urticariforme. În infestațiile masive pot apărea colici cauzate de ocluziile intestinale sau chiar icterul mecanic atunci când paraziṭii trec prin canalul coledoc.

Combaterea bolii

Diagnosticul va fi pus de către medicul veterinar pe baza semnelor clinice ṣi a examenului microscopic unde pot fi evidenṭiate ouăle de paraziṭi. La necropsie se pot observa cu ochiul liber paraziṭii adulṭi ȋn intestine.

Prognosticul este favorabil în infestaṭiile slabe ṣi moderate ṣi rezervat în infestaṭiile masive. Din punct de vedere economic, prognosticul este nefavorabil deoarece purceii nu valorifică așa cum ar trebui hrana, slăbesc ṣi au întârzieri în creṣtere.

În combaterea acestei boli parazitare se administrează individual, LEVAMISOL sau ROMIVERMECTIN 1% și în furaj se poate administra ROMOXIBENDAZOL pulbere.

Pentru a ajuta organismul, putem suplimenta raṭia cu pulberi cu vitamine ṣi minerale precum ROMSTARTER 9 + 1 P, ROMZEOFORT, VITAPREMIX BIO-MOS, VITAROM.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ

„Sunt multe aspecte ale dezastrului provocat de Pesta Porcină Africană și nu cred că știe nimeni încă la ce sume se ridică. Singurele cifre pe care le știm sunt cele ale despăgubirilor și ale cazurilor apărute. Facem o statistică inutilă, care nu folosește nimănui“, afirmă Ioan Ladoși, președintele Asociației Crescătorilor de Porci din România. Cronologia evenimentelor declanșate de apariția Pestei Porcine Africane în țară și impactul ei sunt diferite în viziunea interlocutorului nostru prin comparație cu perspectiva autorităților române. Cine are dreptate?

Cifra 5 și Ordinul cu conotații electorale

Rep.: S-a vehiculat în presa de specialitate că Asociația Crescătorilor de Porci din România a solicitat limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie la cinci exemplare.

I.L.: Această afirmație nu a pornit de la Asociația Producătorilor de Carne de Porc. A fost o propunere a tuturor asociațiilor, însă fără precizarea numărului cinci, dar nu am cerut niciodată textual ca numărul maxim de porci crescuți într-o gospodărie să fie cinci. Noi am cerut doar reglementarea cu claritate a dimensionării acestui număr. Pentru că altfel nu avem cum să luptăm cu virusul Pestei Porcine Africane. Suntem pierduți în hățișul numerelor pe care nimeni nu îl stăpânește. Așadar, a fost un act normativ rezultat în urma discuțiilor purtate la Ministerul Agriculturii cu specialiștii lor. Cum s-a ajuns la acest număr și de ce nu a fost 3 sau 7? Nu știm. Bănuim că este legat de autoconsum. Tot ce depășește cifra reglementată de MADR conduce către o acțiune comercială. De asta implementarea unui asemenea Ordin a fost atât de dificilă. Acest Ordin nu este nou, deși el a apărut recent. A fost publicat prima oară în februarie 2019 de către MADR și la două zile după apariția lui a fost retras. De ce? Simplu! Pentru că acest ordin are și conotații electorale.

Cum au acționat alte țări și cât de eficient a fost

Rep.: Individualizarea animalelor din gospodării nu a fost realizată, nu a existat niciun control al animalelor in teritoriu, iar acest ordin care prevede limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie a fost publicat și apoi abrogat. Ce au făcut așadar autoritățile pentru a preveni sau pentru a minimaliza efectele PPA?

I.L.: La una dintre întâlnirile pe care le-am avut la ANSVSA, în momentul în care au apărut cazurile din Moldova, de peste Prut, apoi din Ucraina, aproape de Deltă, i-am întrebat ce vor face și dacă există o colaborare transfrontalieră cu autoritățile din Moldova și Ucraina. Ce planuri aveți, cum încercați să stopați intrarea virusului în țară? Răspunsul a fost unul evaziv, ceva la modul că „ținem legătura cu ei“. I-am întrebat dacă au vreun plan pe frontieră, să se facă verificări împreună cu autoritățile omoloage. „Păi, noi nu avem nicio putere decât după ce boala a pătruns în țară.“ Și le-am spus că ce aud este îngrozitor. Pentru că în contextul acela nu se mai punea problema dacă, ci când intră virusul în România. Și s-a dovedit așa. La vremea respectivă le-am prezentat o idee. Aceea de a face un gard electric la granița cu aceste țări pentru că de aici venea pericolul cel mai mare. Se uitau la mine ca la un nebun. „Dumneata îți dai seama cât costă, ce investiții presupune?“ Le-am spus că nu știu cât costă și că este treaba lor să facă aceste calcule, niște simulări și să vadă cât ne va costa de fapt dacă va intra boala în România. S-a dovedit că nu eram așa de nebun pentru că focarele din Cehia au fost menținute sub control și după aceea eradicate tocmai datorită faptului că au fost ridicate aceste garduri. Pe granița Belgiei (care are focare) cu Franța s-au făcut garduri, iar Danemarca a anunțat că pe toată lungimea graniței cu Germania sunt garduri.

Tratarea termică, singura variantă, însă imposibilă pentru România

Rep.: Și astfel a început dezastrul. Cunoaștem în prezent care este dimensiunea pierderilor suferite?

I.L.: Efectele generale ale lipsei implementării unor măsuri serioase le-am simțit toți. Nu doar cei care au trebuit să eutanasieze animalele au avut pierderi, ci și cei care s-au situat în acea zonă de 10 kilometri față de focare. Acolo pierderile au fost imense. În momentul în care intri în acea rază, din cauza faptului că în satul X într-un coteț a fost descoperit virusul Pestei Porcine Africane, ferma intră într-un blocaj total. Asta înseamnă pierderi majore. Cel care a avut ghinionul să intre virusul în fermă a primit niște despăgubiri care acoperă probabil 60% din pierderea reală. Dar pentru cel care a fost în zonă, și avem destul de multe exemple, cine cuantifică cât este de mare pierderea respectivă și cine îl despăgubește?

Rep.: Ca să fac referire la ceea ce susțineți dvs. că au afirmat autoritățile că „au putere doar în momentul în care boala a intrat în țară“, ce s-a întâmplat după ce virusul PPA a fost confirmat în România?

I.L.: Legea este înțeleasă de autorități cu o totală inflexibilitate pentru că regulamentele europene spun că singura formă prin care poți să valorifici animalele respective este prin tratare termică. Dar autoritățile știu foarte bine că România nu are o astfel de capacitate. Și atunci au băgat capul în nisip și au spus „pe noi nu ne interesează, așa scrie acolo, asta e.“ Nu au fost acceptate derogări de niciun fel. Am zis că putem să luăm probe din fermă în fiecare săptămână, le verificăm, așteptăm un număr de zile și după aceea ne lăsați să ducem porcii la abator. Au spus nu. Doar tratarea termică a fost acceptată ca variantă. Efectele au fost multiple și perverse. În momentul în care ai ajuns în zona roșie automat și prețul scădea pentru că fermierul nu mai putea să negocieze cu abatorul, ci doar să meargă la cel care voia să îi preia animalele.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 267 de localități din 26 de județe, cu un număr de 619 focare (dintre care 7 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În alte 10 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 577.071 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.765 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;
• Județul Alba – 4 la mistreți;
• Județul Argeș – 2 focare în exploatații comerciale și 36 de cazuri la mistreți;
• Județul Bacău – 6 focare în gospodăriile populației și 10 cazuri la mistreți;
• Judeţul Bihor – 8 focare în gospodăriile populaţiei şi 227 de cazuri la mistreţi;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți;
• Județul Brașov – un focar în gospodăria populației și 9 cazuri la mistreți;
• Județul Botoșani – 100 de cazuri la mistreți;
• Judeţul Brăila – 3 focare (dintre care unul într-o exploatație comercială) și 25 de cazuri la mistreți;
• Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populației și 40 de cazuri la mistreți;
• Judeţul Călăraşi – 124 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Constanţa – 41 de cazuri la mistreţi;
• Județul Covasna – un focar în gospodăria populației și 8 cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – 22 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A) și 75 de cazuri la mistreți;
• Județul Dolj – 79 de focare în gospodăriile populației și 37 de cazuri la mistreți;
• Județul Harghita – 4 cazuri la mistreți;
• Judeţul Ialomiţa – 17 focare în gospodăriile populației și 168 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 8 focare în gospodăriile populației şi 43 de cazuri la mistreţi;
• Județul Giurgiu – 101 focare (un focar într-o exploatație comercială) și 306 de cazuri la mistreți;
• Județul Gorj – 44 de focare în gospodăria populației și 55 de cazuri la mistreți;
• Judeţul Ilfov – 6 focare și 171 de cazuri la mistreți;
• Județul Iași – 5 focare în gospodăriile populației și 19 cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 6 focare în gospodăriile populației și 33 de cazuri la mistreți;
• Județul Mureș – 5 cazuri la mistreți;
• Județul Mehedinți – 3 cazuri la mistreți;
• Județul Neamț – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt – 68 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 8 cazuri la misteți;
• Județul Prahova – 4 focare în gospodăriile și 62 cazuri la mistreți;
• Judeţul Satu-Mare – 174 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populaţiei și 95 de cazuri la mistreţi;
• Județul Sibiu – 5 focare în gospodăriile populației și 15 cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 198 de focare în gospodăriile populației și 539 de cazuri la mistreți;
• Judeţul Tulcea – 5 focare în gospodăriile populației și 179 de cazuri la mistreţi;
• Județul Vaslui – 3 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 8 cazuri la mistreți;
• Județul Vâlcea – 10 focare în gospodăriile populației și 42 de cazuri la mistreți;
• Județul Vrancea – 8 focare în gospodăria populației și 37 de cazuri la mistreți;

Până la această dată (28.01.2020) au fost despăgubiți 14.800 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403.373.620 de lei.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Sursa: ANSVSA

Revenim asupra discuției cu președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, Ioan Ladoși. Ce au făcut autoritățile române pentru a preveni apariția virusului Pestei Porcine Africane în țară sau, mai degrabă, ce nu au făcut?

Toți porcii din gospodării ar trebui crotaliați

Reporter: Există această tradiție a creșterii porcilor în România în ograda populației. Dispariția lor din gospodării ar fi privită ca fiind nefirească.

Ioan Ladoși: Nimeni nu spune că porcul ar trebui să dispară din gospodării. Noi înțelegem tradiția. Noi, proprietarii de ferme comerciale, am spus dintotdeauna că nu vrem să distrugem această tradiție, dar am solicitat un lucru foarte simplu. Dacă avem o legislație românească în ceea ce privește creșterea porcului, atunci să fie respectată de toată lumea. Nu am cerut nimic în plus.

Rep.: Dar cum înțelege acest lucru un țăran care are cel mult cinci porci, să spunem? I se va părea cel puțin complicat ca el să respecte aceleași reguli ca o fermă comercială cu mii de capete.

I.L.: În primul rând nu el trebuie să înțeleagă acest lucru, ci autoritățile din mediul rural, medicul veterinar de la sat și primarul. Ei implementează legea acolo. Nu trebuie să înțeleagă omul simplu care are cinci porci. El o să respecte legea dacă i se spune cum să facă acest lucru. Să nu vă închipuiți că regulile sunt aceleași și pentru fermele comerciale, și pentru gospodării.

Rep.: Care sunt, de fapt, regulile și diferențele dintre ele?

I.L.: Pentru fermele comerciale regulile sunt mult mai dure, mai aspre și cu reglementări foarte precise și stufoase. Pentru gospodăriile populației sunt câteva reguli simple. Regula numărul 1 ar trebui să fie ca fiecare om care are porci să îi înregistreze. Dacă am avea acest sistem, de acolo ar începe să se deruleze și celelalte reguli și lucrurile ar fi mult mai clare. În toate țările Uniunii Europene este aplicată această legislație. Nu e ceva de domeniul visurilor. Ai un porc în Belgia, nimeni nu se supără că îl ai, dar trebuie să fie crotaliat și autoritatea locală să știe de el. Dacă vrei să îl plimbi dintr-o parte în alta, autoritatea locală trebuie să știe că ai făcut asta, de unde până unde, în ce perioadă de timp, acțiuni ce trebuie demonstrate cu acte. Nu vorbesc aici de partea de fiscalizarea, care oricum nu există atunci când vorbim despre gospodării. Este vorba despre situația gravă în care am ajuns acum și care este cauzată în mare măsură de faptul că nu există niciun control asupra mișcării animalelor în teritoriu.

Pe hârtie totul era perfect

Rep.: Presupun că nu sunt argumente pe care le prezentați acum în premieră. Nu s-a schimbat nimic ca urmare a solicitărilor pe care le-ați făcut?

I.L.: Am făcut aceste solicitări dinainte de a apărea Pesta Porcină Africană în România. Am început toate demersurile către autorități încă din 2015, atunci când focarele de PPA se apropiau de granițele țării. Am avut nenumărate solicitări de întâlniri cu autoritățile pe acest subiect. Am întrebat cum se pregătesc să protejeze producția de carne de porc din România. Pe hârtie totul era perfect. „Asta este planul nostru“ și suna foarte bine, dar nu pentru că l-au inventat ei, ci pentru că l-au inventat alții care se confruntaseră deja cu această problemă și vorbim aici despre Polonia. Autoritățile române doar au făcut copy-paste. Un plan pe hârtie valorează uneori mai puțin decât hârtia în sine. Mai ales dacă nu se vrea sau nu se poate adapta în realitate.

Rep.: Puteți menționa câteva dintre măsurile principale ale acestui plan din 2015?

I.L.: Prima măsură era să individualizeze animalele, să știm care este numărul lor și să controlăm mișcarea acestora. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Rep.: În cât timp credeți că putea fi realizat acest proces?

I.L.: În maximum șase luni pentru că nu era o chestiune de inabilitate sau incapacitate tehnică de a realiza acest lucru. Satele și comunele din țară sunt acoperite cu personal veterinar suficient, iar noi, contribuabilii, plătim pentru ca ei să își desfășoare activitatea. Așadar, împreună cu primarul puteau afla câți porci sunt într-o comună. Astfel nu am mai fi fost prinși pe picior greșit, așa cum s-a întâmplat.

Răspândirea virusului PPA nu a fost cauzată exclusive de mistreți

Rep.: Concluzia dvs. este că situația în care s-a ajuns astăzi a pornit din gospodăriile populației? Pentru că nu a existat această identificare a animalelor și controlul mișcării lor în teritoriu?

I.L.: Aceasta a fost cea mai importantă cauză, primară. În condițiile în care nu ai niciun fel de control asupra mișcării efectivelor, nu ai cum să oprești boala. Nu ai cum să faci asta în momentul în care animalele din focarele inițiale, de la Tulcea, au început să fie transferate în alte părți ale țării fără niciun control. Cum ne explicăm că focarul de la Timiș a fost declanșat prin niște animale care au venit din Bihor fără ca nimeni să știe. Marele vinovat al răspândirii acestei boli este omul. Se discută mult despre mistreți. Este adevărat că aceștia sunt purtători de boală, că avem prea mulți și că se plimbă necontrolat, dar cum putem trage concluzia că avem 1.000 de focare în gospodăriile populației față de 20 de ferme? 1.000 față de 20? La cele 1.000 de gospodării nu a ajuns virusul prin mistreți. Poate la 10-20 da. Spre exemplu, în Deltă porcii se cresc liber, la cantoanele silvice, la stâne. Cunoaștem cazuri de împerechere între mistreți și scroafe domestice.

Laura ZMARANDA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în perioada 15 ianuarie - 15 februarie 2020 se desfășoară sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.6/10.01.2020 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - pachetul a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri.

Pentru mai multe informații referitoare la accesarea sprijinului pentru bunăstarea porcinelor consultați Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, Ediţia a III-a-2020, aprobat prin Ordinul MADR nr. 15/14.01.2020, publicat pe site-ul APIA la adresa http://www.apia.org.ro.

Ghidul solicitantului pune la dispoziția potențialilor beneficiari informațiile necesare privind acordarea plăților, respectiv:

• condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obținerii plăților;
• completarea și depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanți pentru obținerea plăților;
• angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanții în vederea accesării subpachetelor;
• respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligațiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancțiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora.

Că urmare apariției, în anul 2018, a cazurilor de forță majoră – pesta porcină africană - noul Ghid al solicitantului aferent Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor conține şi metodologia de calcul pentru efectivele afectate de pesta porcină africană.

Sursa: apia.org.ro

În perioada 20 – 23 ianuarie, o misiune formată din 4 experți ai Organizației Mondiale pentru Sănătate Animală (OIE), se va afla în România pentru a evalua modul în care țara noastră respectă prevederile relevante ale Codului terestru de sănătate animală pentru menținerea statutului de țară liberă de pestă porcină clasică (PPC).

Scopul misiunii este de a evalua modul în care au fost implementate recomandările misiunii OIE anterioare, din luna mai a anului 2017, în urma căreia România a fost recunoscută oficial ca țară liberă de pestă porcină clasică (PPC).

Misiunea de audit va începe la sediul ANSVSA, ulterior experții internaționali se vor deplasa în județele Vaslui, Buzău și Tulcea.

Experții misiunii vor evalua sistemul de supraveghere existent pentru PPC fiind vizate mai multe aspecte, dintre care menționăm: sistemul de detecție timpurie, nivelul de biosecuritate și măsurile de control aplicate pentru depistarea prezenței virusului și prevenția răspândirii virusului în caz de suspiciune sau confirmare a pestei porcine clasice în exploatațiile nonprofesionale.

De asemenea, experții OIE vor efectua vizite pe teren, la exploatații comerciale și în special exploatații nonprofesionale, abatoare, posturi de inspecție la frontiere și fonduri de vânătoare, pentru a evalua modul în care sunt aplicate normele de biosecuritate și gestionarea procedurilor de informare, supraveghere și inspecție.

Echipa de experți OIE va fi însoțită de reprezentanți ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor pe toată perioada misiunii.

Sursa ANSVSA

Două Românii într-una. Așa arată, în viziunea președintelui Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, situația actuală a sectorului dedicat creșterii suinelor. De ce așa? Pentru că există două sectoare cu aceeași activitate, dar cu tipare diferite de funcționare atunci când vine vorba despre respectarea legii. Concret, vorbim despre fermele comerciale de producție a cărnii de porc care se aliniază tuturor regulilor sanitar-veterinare și legale și despre gospodăriile populației unde, spune Ioan Ladoși, sunt crescuți mult mai mulți porci, fără însă a respecta întotdeauna legea. Și așa se creează iluzia cifrelor statistice. Realitatea spune însă altceva, subliniază președintele APCPR. 

„Cifrele oficiale nu au fost niciodată corecte“

Indiferent despre care dintre cele două segmente vorbim, președintele APCRP susține că situația este gravă și că este chiar indulgent când spune asta pentru că virusul a afectat numărul efectivelor de suine într-o măsură care, din mai multe motive, nu poate fi deocamdată cuantificată. Cert este că impactul Pestei Porcine Africane, prezentă în România de doi ani și jumătate, este încă dincolo de limitele în care poate fi prezentat cu obiectivitate. De aceea nu există în momentul de față niște date care să ne spună câte efective de suine există la nivel național.

„Avem cifre statistice ale autorităților, însă acestea trebuie privite cu mare rezervă. În anul 2019 noi nu am avut de la nivel instituțional niște date publice și statistice în care să avem încredere. Cifrele pe care le găsim la autorități, la INS, în opinia noastră, a celor din domeniu sunt greșite. Și într-o situație precum cea actuală este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să rezolvi lucrurile atât timp cât nu știi cu ce ai de a face. Dacă nu știm câți porci sunt în România, cum putem găsi soluții? Suntem într-o situație dezastruoasă.“

Teoria președintelui APCPR, spune acesta, se bazează pe experiența în timp și pe faptul că nu s-a confirmat niciodată că cifrele oficiale au fost corecte. Pentru a-și argumenta afirmația, acesta se întreabă retoric dacă există cineva care să poată explica de ce statisticile privind efectivele de porcine sunt semnificativ diferite în funcție de sursa care le oferă.

„În gospodării se cresc mult mai mulți porci decât credem. Acolo nu știm numărul real. De la începutul apariției PPA în țară, una dintre jumătățile de măsură care s-au luat a fost aceea ca în zonele de focar să se facă un fel de recensământ. Dar nu a existat o abordare unitară pe tot teritoriul țării. Chiar și așa, a ieșit la iveală faptul că numărul estimat de porci din gospodăriile populației este cu 100% mai mare decât se crede. Și asta este o problemă pentru că ceea ce nu cunoști nu poți măsura. Să spunem totuși că cifrele sunt reale. Asta înseamnă că jumătate din totalul de porci se află în ferme comerciale autorizate sanitar-veterinar care respectă toate regulile legale, iar cealaltă jumătate se află în gospodării care nu respectă nicio regulă. Asta este marea problemă. În mod paradoxal, ambele sunt prezente pe piață“, susține președintele APCRP.

Din 140.000 de scroafe, 35.000 au fost sacrificate din cauza PPA

Și asta este doar o parte a problemei pentru că interlocutorul nostru a scos la lumină un alt aspect foarte important al consecințelor pe care PPA le-a avut în România. Acesta semnalează faptul că în tot acest timp nu s-a vorbit despre reducerea efectivului-matcă. „Animalele de reproducție reprezintă fabrica de purcei. Pe lângă cifrele oficiale, există și statistica pe care am făcut-o privind situația efectivului de reproducători în fermele comerciale. Așadar, potrivit cifrelor oficiale, efectivul-matcă a scăzut cu 5%. Mi se pare o teorie foarte departe de adevăr. Noi estimăm că s-au pierdut 35.000 de scroafe, adică o pierdere de 20%. Când pierzi 35.000 de scroafe într-o țară precum Spania, care are un efectiv foarte mare de suine, pierderea nu se simte atât de rău, dar noi aveam doar 140.000 de scroafe în fermele comerciale. Fiecare scroafă din cele 35.000 de scroafe producea pe an aproximativ 20 de porci.“

În contextul acesta reechilibrarea va fi cel puțin dificilă, iar pe fondul pierderilor în efectivele de reproducători se va crea o nouă situație periculoasă pentru România, și anume dependența absolută de importuri. În plus, subliniază președintele APCRP, influențele globale asupra prețului cănii de porc se va resimți și la noi.

„Țările cu un consum mare de carne de porc precum China, Filipine sau Vietnam au pierdut enorm din efectivele lor din cauza Pestei Porcine Africane și evident că acest lucru a debalansat raportul dintre cerere și ofertă pe plan mondial. China, spre exemplu, avea jumătate din porcii globului și totuși importa continuu. Acum cu atât mai mult. De aceea, prețul cărnii de porc se face în China și este un preț foarte bun. În schimb, pentru țările europene producția de carne de porc a fost în excedent. Europa este cel mai mare exportator de carne de porc din lume, iar producția merge acolo unde cererea este mare, respectiv China. Ca atare, și noi vom plăti importurile la prețurile de pe piață, iar importurile de carne de porc ale României se ridică la aproximativ 260.000 de tone de carne de porc.“ Concluzia aparține fiecăruia!

• În anii în care exporturile erau permise, România a exportat cel mai mult, 30.000 de tone de carne de porc. Acum se mai exportă foarte puțin din județele în afara zonei roșii, și anume Bistrița-Năsăud și Suceava, regiuni în care nu sunt însă multe ferme de porci.
• „Probabil că mulți români vor renunța la carnea de porc în favoarea celei de pasăre. Aceasta este una dintre previziunile pentru carnea de porc pe plan global.“
• „Dacă este să credem cifrele statistice, este foarte clar că ne aflăm într-un declin considerabil al producției interne de carne de porc. În 2016 asiguram 65% din producția de carne de porc de pe piață. În 2018 am coborât la 57%. Dacă ne raportăm la cifrele de la jumătatea anului acesta, adică 30 iunie, am scăzut de la 66% în 2018 la 52%.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 237 de localități din 24 de județe, cu un număr de 626 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). Numărul focarelor active a scăzut cu 44 de la precedenta actualizare. În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 543.621 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.447 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Satu-Mare – 170 de cazuri la mistreți;
• Județul Bihor – 6 focare în gospodăriile populației și 222 de cazuri la mistreți;
• Județul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – 4 focare în gospodăriile populației și 178 de cazuri la mistreți;
• Județul Brăila – 17 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 24 de cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – 2 focare în gospodăria populației și 39 de cazuri la mistreți;
• Județul Ialomița – 17 focare în gospodăriile populației și 166 de cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 4 focare în gospodăriile populației și 43 de cazuri la mistreți;
• Județul Ilfov – 6 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 163 de cazuri la mistreți;
• Județul Călărași – 121 cazuri la mistreți;
• Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populației și 27 de cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 158 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și un focar în exploatație de tip A) și 302 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 195 de focare în gospodăriile populației și 537 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – 3 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 36 de cazuri la mistreți;
• Județul Olt – 62 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 5 cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A) și 50 de cazuri la mistreți;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Botoșani – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
• Județul Dolj – 63 de focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 5 focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
• Județul Prahova – 2 focare în gospodăriile și 13 cazuri la mistreți;
• Județul Iași – 2 cazuri la mistreți;
• Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 32 de cazuri la mistreți;
• Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;
• Județul Vaslui – 2 focare în gospodăria populației și 7 cazuri la mistreți;
• Județul Gorj – 39 de focare în gospodăria populației și 15 cazuri la mistreți;
• Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
• Județul Neamț - 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Sibiu - 5 focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
• Județul Covasna - 6 cazuri la mistreți;
• Județul Brașov – 8 cazuri la mistreți;
• Județul Alba - 4 cazuri la mistreți;
• Județul Mureș – 3 cazuri la mistreți;
• Județul Bacău – 4 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Mehedinți – un caz la mistreț;
• Județul Harghita – un caz la mistreț.

În total au fost stinse 2.257 de focare după cum urmează:

• 56 de focare în județul Satu Mare (dintre care unul într-o exploatație comercială);
• 43 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și unul într-o exploatație comercială);
• 88 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 3 focare în județul Maramureș;
• 190 de focare în județul Brăila (dintre care 15 în exploatații comerciale);
• 190 de focare în județul Dolj;
• 11 focare în județul Vrancea;
• 97 de focare în județul Bihor;
• 150 de focare în județul Ialomița;
• 24 de focare în județul Ilfov (dintre care unul într-o exploatație comercială);
• 115 focare în județul Giurgiu (dintre care 2 în exploatații de tip A);
• 27 de focare în județul Argeș (dintre care 2 în exploatații de tip A);
• 71 de focare în județul Olt;
• 54 de focare în județul Galați;
• 200 de focare în județul Teleorman;
• 95 de focare în județul Constanța;
• 122 de focare în județul Călărași (dintre care 5 focare în exploatații comerciale);
• 3 focare în județul Timiș;
• 10 focare în județul Sălaj;
• 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);
• 35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploatații de tip A);
• 3 focare în județul Covasna;
• 4 focare în județul Bacău;
• 18 focare în județul Botoșani;
• 2 focare în județul Vâlcea;
• 43 de focare în județul Prahova;
• un focar în județul Hunedoara;
• 2 focare în județul Mehedinți;
• 2 focare în județul Iași;
• 9 focare în județul Vaslui (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
• un focar în județul Sibiu;
• un focar în județul Brașov;
• Un focar în județul Alba.

Până la această data (31.12.2019) au fost despăgubiți 14.507 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403.270.160 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

Ferma familiei Silaghi este situată în comuna Andrid, satul Dindești, județul Satu Mare. Dintotdeauna familia a avut câțiva porci pentru consumul propriu, dar întreaga aventură a început cu două scroafe din rasa Pietrain, cu câțiva ani în urmă. S-au ambiţionat să se extindă din cauza samsarilor ce aduc ilegal animale din Ungaria şi care își păcălesc uneori clienții, ne spune Constantin Dorin Creţan, viitor asociat în asociaţia pe care o vor crea şi cel care s-a ocupat de importul porcilor din Belgia.

Cel mai mare nucleu de Pietrain Belgian pur

Familia Silaghi a pornit cu două scroafe, iar în prezent deține 50 de scroafe şi câteva sute de purcei, spune Ghiţă Silaghi. „Am crescut rasa Pietrain datorită faptului că este rasa cu cel mai mare randament și viteză de creștere. Anul acesta, cu ajutorul domnilor Constantin Dorin Crețan și Liviu Tănase, am importat din Belgia mai multe exemplare pure pe care le-am adus în România cu un transport autorizat, pedigree şi garanții sanitare. Deținem în prezent cel mai mare nucleu de Pietrain Belgian pur din estul Europei, având în prezent 16 scroafe și 6 vieri“, adaugă fermierul.

Sistemul de furajare este unul semiautomat, mai spune Ghiţă. „Avem furajare la discreție pentru purceluși și exemplarele pentru îngrășat, iar pentru scroafe și vieri avem o furajare raționată și specială. Furajele le asigurăm în firmă proprie, deținând 800 hectare, unde producem tot ce este necesar, mai puțin șrotul de soia și premixurile de la SANO pe care le cumpărăm.“

Pesta porcină și lipsa de abatoare dau bătăi de cap crescătorilor

Tot timpul familia Silaghi a investit în genetică și bunăstarea animalelor, mai adaugă Ghiţă. „Am realizat și o maternitate specială pentru scroafe şi purceluși, iar începând de anul acesta avem o nouă construcție echipată în care am investit peste 100.000 de euro, bani din fonduri proprii. La această investiție se mai adaugă animalele importate din Belgia, la câteva zeci de mii de euro. Deși rasa Pietrain este una mai pretențioasă, noi am învățat multe şi am ajuns să o aclimatizăm cu succes, chiar și în România. Am preferat această rasă dat fiind faptul că are cea mai rapidă creștere din lume, are un strat de grăsime foarte subțire, un randament extraordinar și o căutare foarte mare. Momentan, distribuția este mai greoaie din cauza pestei porcine africane și a lipsei de abatoare din România. Avem o mare cerere din partea fermierilor mici, a microfermelor, dar nu putem onora asta fiindcă nu le sunt acceptate transferurile extra județene de către DSVSA“, precizează crescătorul.

Atunci când te ocupi de o asemenea afacere trebuie în primul rând să iubești animalele și să ai cunoștințe de bază despre creșterea și tratamentele acestora, mai specifică Ghiţă. „Un lucru important pentru cei care doresc să investească într-o fermă de porci este să pornească cu femele de calitate și să achiziționeze vieri sau material seminal de calitate. Trebuie avute în vedere piața de desfacere și o formă legală a fermei. Trebuie respectate anumite condiții de biosecuritate și igienă. Noi credem că ar trebui să fie mult mai mulți crescători, să producem mult mai mult și să scădem importurile din UE.“

Însămânţările artificiale, mai mult decât necesare…

Familia Silaghi și Constantin Dorin Creţan sunt într-o continuă dezvoltare şi îşi doresc mărirea efectivului de animale, de scroafe și cel al hibrizilor. „Ne dorim să scăpăm de pesta porcină africană și să creăm împreună cu alți crescători și microferme o asociație și un centru de însămânţări artificiale național. Am avea nevoie și de un abator cu o fabrică de procesare pentru crearea de produse tradiționale şi o hrană sănătoasă. După cum bine știți, din cauza pestei porcine africane au fost pierderi foarte mari în efectivele din România și ne punem speranțele în această asociație ce va apărea interesele membrilor săi și va căuta soluții pentru ieșirea din această criză“, încheie Constantin Dorin Creţan.

Beatrice Alexandra MODIGA

12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne, toate din judeţul Suceava, au liber la export din partea Comisiei Europene, după ce în judeţul din nordul ţării s-a reuşit prevenirea apariţiei pestei porcine africane (PPA). Decizia Comisiei Europene din 12 noiembrie 2019 a fost comunicată de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava firmelor care au liber la export. Autorităţile sucevene au avut în vedere măsurile severe de prevenţie aplicate de DSVSA, Prefectură, Poliţie, Jandarmerie şi toate celelalte structuri implicate, iar acceptarea acestora de către populaţie a făcut ca pesta porcină să nu pătrundă în judeţ.

Măsurile luate din 2016

La nivel naţional sunt înregistrate aproape 800 de focare de pestă porcină africană, singurele judeţe în care boala nu a fost diagnosticată fiind Suceava şi Bistriţa Năsăud. De la medicul veterinar Dănuţ Corneanu, directorul executiv al DSVSA Suceava, am aflat că Suceava se numără printre judeţele de graniţă considerate cu risc de apariţie a bolii, de aceea măsurile de prevenţie a pestei porcine africane au fost instituite aici începând cu anul 2016, implementându-se şi alte planuri în funcţie de evoluţia acestei boli pe teritoriul României. Printre măsurile preventive care s-au dispus în judeţul Suceava au fost interzicerea comercializării porcilor în târguri şi oboare, inclusiv în cele autorizate sanitar-veterinar, verificarea condiţiile de biosecuritate în exploataţiile comerciale de suine şi în exploataţiile nonprofesionale. S-a instituit o zonă de mare risc, fâşia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina, pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării, unde s-a efectuat o supraveghere intensivă, prin inspecţii atât pentru porcii domestici, cât şi pentru porcii mistreţi. Din primăvară până în toamnă, personalul DSVSA a efectuat controale la stâni şi cantoane silvice şi în exploataţiile unde se găsesc mai mult de cinci porci, urmărindu-se ca acestea să fie împrejmuite şi să se respecte regulile sanitar- veterinare. S-a supravegheat starea de sănătate a efectivelor de suine de pe întreg teritoriul judeţului prin supraveghere pasivă şi activă, s-au desfăşurat campanii de informare a populaţiei prin mass-media privind PPA, implicaţiile acesteia, evoluţia şi a faptului că persoanele şi cetăţenii care constată mortalităţi la porci trebuie să sesizeze de urgenţă medicul veterinar sau DSVSA. În punctul de trecere a frontierei de la Siret s-a asigurat permanenţă, inclusiv pentru verificarea bagajelor călătorilor care intrau în ţară din Ucraina pentru prevenirea introducerii pe teritoriul ţării noastre a cărnii şi a produselor de carne de porc.

Măsurile severe de prevenţie

„Practic, s-au luat toate măsurile posibile pentru a evita cazurile de îmbolnăviri cu pestă porcină şi pentru a nu face posibilă pătrunderea bolii în judeţ. Primele măsuri au fost luate în 2016, conform Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane. În martie 2017 am avut o întâlnire cu un grup de experţi de la Comisia Europeană care ne-au avertizat, având în vedere evoluţia pestei porcine africane în Țările Baltice, Letonia şi Estonia, şi faptul că aceasta tinde să se răspândească spre vecinii de la sud, iar în trei-cinci luni va intra şi în România. Şi au avut dreptate. În 2017, în luna iulie, în Satu Mare a ajuns pesta porcină, după care a ajuns în Delta Dunării.

La nivel de judeţ am primit sprijinul autorităţilor locale – Instituţia Prefectului, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava şi Inspectoratul de Jandarmi Suceava – pentru controale în târguri, în trafic şi oriunde a fost nevoie. Am scăpat de PPA prin respectarea strictă a măsurilor impuse şi vreau să mulţumesc medicilor veterinari din tot judeţul, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari, pentru că s-au implicat în tot ceea ce am făcut pe linia prevenţiei pestei porcine. Oamenii au înţeles, au conştientizat, am avut şi avem program non stop, inclusiv sâmbăta şi duminica, la laboratorul sanitar veterinar pentru analiza şi testarea animalelor găsite moarte.

Am avut o foarte bună colaborare şi cu reprezentanţii Direcţiei Silvice, Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi cu gestionarii fondurilor de vânătoare. Ori de câte ori am avut măsuri suplimentare instituite la nivelul judeţului au fost convocaţi la sediul instituţiei noastre, au fost instruiţi în acest sens şi au fost alături de noi începând de la patrulările zilnice pe fondurile de vânătoare pentru a supraveghea deplasările porcilor mistreţi până la depistarea din timp a animalelor moarte de pe fond. Dacă identificăm din timp un posibil focar și celelalte măsuri sunt eficiente.

Emoţiile au fost foarte mari când PPA a apărut în judeţul Botoşani. Împreună cu poliţia am instituit imediat filtre rutiere pe toate drumurile de acces dinspre judeţul Botoşani şi un filtru permanent în zona Mihăileşti – Siret“, ne-a spus Dănuţ Corneanu, directorul executiv al DSVSA Suceava.

Politică de prevenție...

Dănuţ Corneanu a precizat că instituţia pe care o conduce are în vedere continuarea măsurilor de prevenire a pestei porcine africane, medicii veterinari din cadrul DSVSA efectuând controale în exploataţii cu mai mult de cinci capete suine pentru respectarea condiţiilor de biosecuritate şi înmatriculare a suinelor, controale în trafic şi în pieţele comunale, în scopul verificării respectării interzicerii transportului neautorizat de suine vii şi a produselor de carne de porc, care sunt tot mai căutate în această perioadă.

12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne autorizate

Judeţul Suceava are 12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne autorizate sanitar-veterinar care pot efectua în continuare schimburi intracomunitare şi export. În judeţ există şi opt ferme de porci autorizate sanitar-veterinar care pot face export. În total, la data de 20 noiembrie 2019, trei din cele opt ferme erau populate cu un efectiv de 3.150 de capete porci. Într-o fermă erau 1.400 de capete, în alta erau 1.100 de capete, iar în singura fermă de reproducţie din judeţ existau 650 de capete. Conform şefului DSVSA Suceava, cinci ferme erau nepopulate, proprietarii a două mari ferme de pe raza limită a judeţului Suceava, cele de la Vereşti şi Dumbrăveni, având rezerve în a le popula cu porci în ultima perioadă, fiind foarte aproape de graniţa cu judeţul Botoşani. Celelalte ferme fără efectiv au fost recent depopulate, animalele fiind trimise la sacrificare şi între cele trei cicluri anuale de îngrăşare fiind o perioadă de pauză în care se fac dezinfecţie, lucrări de verificare şi reparaţie dacă este necesar la instalaţiile automate de hrănire, adăpare, evacuarea dejecţiilor şi climatizare, lucrări pregătitoare pentru un nou ciclu de producţie şi lucrări de modernizare sau de noi investiţii. 

„Prin Decizia nr. 1.900 din 12 noiembrie 2019 a Comisiei Europene, de modificare a anexei, ce conţine patru părţi, la Decizia 709 din 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre, în partea I a deciziei Suceava este singurul judeţ din ţară pe partea albastră. În partea a II-a este judeţul Bistriţa Năsăud şi în partea a III-a avem zona roşie, unde sunt restul judeţelor ţării. Am informat toţi operatorii din judeţ, conform precizării Autorităţii Sanitar Veterinare, să-şi continue activitatea şi să aibă în vedere prevederile deciziei.

Cele 12 unităţi care deţin marcă de sănătate pentru unităţi de abatorizare şi cele 15 cu marcă de identificare pentru unităţi de procesare a cărnii şi au acea ştampilă ovală pot să ajungă cu produse în toată lumea. Abatoarele autorizate sanitar-veterinar şi unităţile de procesare a cărnii de pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară activitatea sub control sanitar-veterinar strict. În toate abatoarele avem câte un medic veterinar prezent pe timpul sacrificării animalelor şi până la încheierea activităţilor. Acesta are obligaţia efectuării examenului antemortem al animalelor la mai puțin de 24 de ore de la sosirea lor în abator și mai puțin de 24 de ore înainte de tăiere, verificarea documentelor însoţitoare, examenul postmortem, consemnarea controalelor şi examinărilor făcute în registrele aferente şi specifice de abatorizare. Și în unităţile de procesare a cărnii avem medici veterinari, totul fiind sub control sanitar-veterinar“, a precizat Dănuţ Corneanu.

Silviu BUCULEI

Recomandări privind sacrificarea porcilor şi consumul cărnii de porc în gospodăriile populației

În perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, conform unui obicei tradițional specific poporului român, populația care locuiește la țară sau în zonele mărginașe ale orașelor, sacrifică porcul crescut în gospodărie, pentru a-și asigura carnea și preparatele din carne rezultate, necesare în familia respectivă.

Pentru a prevenii îmbolnăvirea populației consumatoare de carne și preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, proprietarul sau consumatorul are obligația să solicite medicului veterinar: examinarea clinică a cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor și vector al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuințelor umane: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice (câinele și pisica)  animale din zona silvatică (vulpe, jder) și porcii sau alte specii infestate.

Cum se îmbolnăvește omul?

Omul se îmbolnăvește consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreț, urs, neexaminată de medicul veterinar și insuficient friptă, fiartă, sau preparată crudă, sărată, sau  afumată.

Boala, la om se manifestă prin : febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoțite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.

Trichineloza la om poate fi tratată, reușita tratamentului fiind condiționată în primul rând de rapiditatea stabilirii diagnosticului.

Măsuri pentru prevenirea cazurilor de îmbolnăviri la om

• controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare şi în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum și al vânatului comestibil (mistreț, urs) prin examen trichineloscopic;
• achiziționarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ștampila);
• carnea proaspătă destinată comercializării în unitățile autorizate sanitar veterinar, trebuie să provină  numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, să fie marcată (ștampilată) și însoțită de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unității de origine care atestă salubritatea şi calitatea acesteia;
• carnea provenită de la porcii crescuți în gospodăriile individuale poate fi utilizată numai pentru consum familial, în exploatația de origine, după efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul circumscripțiilor sanitare veterinare care funcționează în municipiile, orașele și comunele județului, fiind interzisă comercializarea acesteia, inclusiv în unitățile autorizate sanitar veterinar;
• pentru efectuarea examenului se  prezintă o probă de cca. 100 - 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) mușchiuleți, mușchii limbii și mușchii intercostali.
• în cazul porcilor mistreți se recoltează eșantioane cântărind cel puțin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.
• proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însoțită în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.
• carnea rezultată în urma sacrificării să fie păstrată în congelator, sau în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau în mod tradițional, sărată, afumată, sau prăjită și conservată în recipiente cu untură;

Pentru prevenirea contaminării porcilor, dar și a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare următoarele acțiuni:

• reducerea numerică prin limitarea înmulțirii și a răspândirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea și igienizarea adăposturilor, a altor spații din gospodărie și vecinătăți, urmată de strângerea și distrugerea cadavrelor de rozătoare, acțiuni executate de persoane sau unități autorizate;
• menținerea condițiilor de igienă și biosecuritate în adăposturile și în incinta din gospodăriile populației;
• salubrizarea locurilor menajere;
• excluderea din hrana porcilor a deșeurilor de abator;

În cazul apariției unor situații deosebite se recomandă să fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se intervenii operativ și eficient.

Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 337 de localități din 29 de județe, cu un număr de 1.105 de focare (dintre care 15 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

• Județul Arad – 34 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – 16 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
• Județul Bihor – 26 de focare în gospodăriile populației și 182 de cazuri la mistreți;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Botoșani – 12 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
• Județul Brăila – 40 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
• Județul Buzău – 65 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreți;
• Județul Călărași – 6 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) și 99 de cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 39 de cazuri la mistreți;
• Județul Dolj – 79 de focare în gospodăriile populației și 16 cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 34 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 232 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 279 de cazuri la mistreți;
• Județul Gorj – 27 de focare în gospodăria populației;
• Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
• Județul Ialomița – 28 de focare în gospodăriile populației și 163 de cazuri la mistreți;
• Județul Iași – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț;
• Județul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 147 de cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
• Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.
• Județul Olt – 110 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Prahova – 39 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
• Județul Satu-Mare – 22 de focare (dintre care unul într-o exploatație comercială) și 157 de cazuri la mistreți;
• Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 253 de focare în gospodăriile populației și 529 de cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – 173 de cazuri la mistreți;
• Județul Vaslui – 9 focare (dintre care unul într-o fermă comercială) și 4 cazuri la mistreți;
• Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
• Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;

Până la această data (10.10.2019) au fost despăgubiți 11.072 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 275.900.870 de lei.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 26 de județe, cu un număr de 1.223 de focare (dintre care 13 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 481.921 de porci afectați de boală și există 2.126 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

• Județul Arad – 32 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – 15 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
• Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 164 de cazuri la mistreți;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
• Județul Brăila – 49 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
• Județul Buzău – 64 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
• Județul Călărași – 10 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) şi 99 de cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 38 de cazuri la mistreți;
• Județul Dolj – 190 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 219 focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 260 de cazuri la mistreți;
• Județul Gorj – 24 focare în gospodăria populației;
• Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
• Județul Ialomița – 22 de focare în gospodăriile populației și 161 de cazuri la mistreți;
• Județul Iași – un focar în gospodăria populației și un caz la mistreț;
• Județul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 143 de cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
• Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.
• Județul Olt – 98 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
• Județul Satu-Mare – 21 de focare în gospodăriile populației și 157 de cazuri la mistreți;
• Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 281 de focare în gospodăriile populației și 527 de cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – un focar în gospodăria populației și 173 de cazuri la mistreți;
• Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
• Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;

Până la această data (24.09.2019) au fost despăgubiți 10.186 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 260.438.090 de lei.

În total au fost stinse 1.353 de focare.

ANSVSA solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1.185 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 462.459 de porci afectați de boală și există 2.068 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

• Județul Arad – 28 focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 58 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – 9 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 163 de cazuri la mistreți;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Brăila – 46 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
• Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
• Județul Buzău – 60 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
• Județul Călărași – 14 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 99 de cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 32 de cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – 37 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 31 de cazuri la mistreți;
• Județul Dolj – 173 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 204 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 234 de cazuri la mistreți;
• Județul Gorj – 21 focare în gospodăria populației;
• Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
• Județul Ialomița – 19 focare în gospodăriile populației și 159 de cazuri la mistreți;
• Județul Iași – un caz la mistreț;
• Județul Ilfov – 17 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 135 de cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
• Județul Mehedinți – un focar în gospodăria populației.
• Județul Olt – 94 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
• Județul Satu-Mare – 30 de focare în gospodăriile populației și 156 de cazuri la mistreți;
• Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 296 de focare în gospodăriile populației și 524 de cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – un focar în gospodăriile populației și 172 de cazuri la mistreți;
• Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
• Județul Vrancea – 2 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;
• Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;

Până la această data (12.09.2019) au fost despăgubiți 10.143 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 259.890.470 de lei.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 316 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1108 de focare (dintre care 11 focare în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 449.452 de porci afectați de boală și există 2.046 de cazuri la mistreți

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

• Județul Arad – 26 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 58 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – 9 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Bihor – 29 de focare în gospodăriile populației și 198 de cazuri la mistreți;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Brăila – 45 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
• Județul Botoșani – 14 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
• Județul Buzău – 53 de focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
• Județul Călărași – 13 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 99 de cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 31 de cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – 33 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 28 de cazuri la mistreți;
• Județul Dolj – 163 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 36 de cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 182 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 201 de cazuri la mistreți;
• Județul Gorj – 13 focare în gospodăria populației;
• Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației.
• Județul Ialomița – 19 focare în gospodăriile populației și 158 de cazuri la mistreți;
• Județul Iași – un caz la mistreț;
• Județul Ilfov – 17 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 132 de cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 19 cazuri la mistreți;
• Județul Olt – 76 de focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
• Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
• Județul Satu-Mare – 29 de focare în gospodăriile populației și 155 de cazuri la mistreți;
• Județul Sălaj – 5 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 291 de focare în gospodăriile populației și 520 de cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – 5 focare în gospodăriile populației și 167 de cazuri la mistreți;
• Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
• Județul Vrancea – 2 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;

În total au fost stinse 1.303 de focare

Până la această data (03.09.2019) au fost despăgubiți 9.633 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 258.028.610 de lei.

Sursa: ANSVSA

Despre animale se știe deja că sunt mult mai inteligente decât cred oamenii. Însă unele dintre necuvântătoare au demonstrat că au și afinități artistice. Este și cazul unei purcelușe care la vârsta de patru luni a fost adoptată de Joanne Lefson de la o fermă industrială de porci. După ce a ajuns în noul său cămin, o fermă intitulată Ferma Sanctuar, stăpână sa a constatat că purcelușa este atrasă de instrumentele de pictură.

Deși era înconjurată de pensule de pictat, purcelușa nu a dovedit niciodată interesul de a le distruge, așa cum ar fi făcut probabil alți porci. Astfel, stăpâna sa a intuit că purcelușa ar putea avea talent la pictură și a început un fel de antrenament pentru dezvoltarea aptitudinilor. De fiecare dată când făcea un lucru bun era recompensată cu mâncare.

Așa a început purcelușa Picasso să picteze. Acum știe să folosească pensule de diferite mărimi, să le înmoaie în culori și apoi să înceapă să picteze. Stăpâna sa spune că purcelușa Picasso alege singură momentul în care să picteze și că niciodată nu este forțată să facă acest lucru. Mai mult decât atât, purcelușa își și semnează lucrările pentru că după ce termină de pictat își înmoaie râtul în culori și apoi le imprimă pe foaie.

Datorită talentului său purcelușa Picasso a devenit celebră, iar povestea sa a fost prezentată de televiziuni din întreaga lume. Joanne Lefson spune că porcii sunt extraordinar de inteligenți și speră ca povestea purcelușei Picasso să determine o conștientizare mai profundă a acestui lucru.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 140 de localități din 20 de județe, cu un număr de 416 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 372.325 de porci afectați de boală și există 1.660 de cazuri la mistreți

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

• Județul Argeș – 5 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A);
• Județul Bihor – 8 focare în gospodăriile populației și 140 de cazuri la mistreți;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Brăila – 9 focare și 23 de cazuri la mistreți;
• Județul Botoșani – 5 focare în gospodăriile populației și 79 de cazuri la mistreți;
• Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populației și 20 de cazuri la mistreți;
• Județul Călărași – 6 focare în gospodăriile populației și 99 de cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – 31 de cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – 10 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
• Județul Dolj – 81 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 5 focare în gospodăriile populației și 34 de cazuri la mistreți;
• Județul Ialomița – un focar în gospodăria populației și 155 de cazuri la mistreți;
• Județul Iași – un caz la mistreț;
• Județul Ilfov – 12 focare în gospodăriile populației și 109 cazuri la mistreți ;
• Județul Giurgiu – 36 de focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 19 cazuri la mistreți;
• Județul Olt – 9 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
• Județul Prahova – 23 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Satu-Mare – 10 focare în gospodăriile populației și 150 de cazuri la mistreți;
• Județul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 169 de focare în gospodăriile populației și 515 cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – 17 focare și 167 de cazuri la mistreți;
• Județul Vâlcea – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț.
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 23 de cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 1.246 de focare.

Până la această data (24.07.2019) au fost despăgubiți 8.778 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 252.287.710 de lei.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 31 de localități din 11 județe, cu un număr de 55 de focare (dintre care 2 în exploatații comerciale). În alte 10 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 366.694 de porci afectați de boală și există 1.433 de cazuri la mistreți.

De la ultima actualizare a situației privind evoluția PPA, s-a înregistrat o scădere considerabilă a numărului de focare active (342 de focare).

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

• Județul Argeș – 2 focare în gospodăria populației;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Bihor – 9 focare în gospodăriile populației și 106 de cazuri la mistreți;
• Județul Brăila – 5 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;
• Județul Botoșani – 33 de cazuri la mistreți;
• Județul Buzău – un focar în gospodăria populației și 19 cazuri la mistreți;
• Județul Călărași – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – 31 de cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – 2 cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 3 focare în gospodăriile populației și 32 de cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 7 focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
• Județul Ialomița – 155 de cazuri la mistreți;
• Județul Ilfov – 18 cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 18 cazuri la mistreți;
• Județul Olt – 2 cazuri la mistreți;
• Județul Satu-Mare – 147 de cazuri la mistreți;
• Județul Sălaj – un focar în gospodăria populației și 47 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 7 focare în gospodăriile populației și 484 de cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 165 de cazuri la mistreți;
• Județul Vâlcea – un caz la mistreț.
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 18 cazuri la mistreți.

Până la această data (19.06.2019) au fost despăgubiți 8.658 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.860.460 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.