Am vizitat anul trecut o crescătorie de porci în sistem gospodăresc. Am vrut astfel să arătăm consumatorilor că există alternativă pentru carnea de porc din import și că micii crescători locali au posibilitatea de a acoperi o parte din cererea din piață. Raluca Bîzganu a înființat în comuna Conțești din judetul Dâmbovița o crescătorie de porci din rasa Mangalița. A făcut asta pentru că spune că și-a dorit hrană sănătoasă pentru familia sa și pentru că vrea să demonstreze că tinerii au puterea de a schimba în bine lucrurile din țară.

„Am pornit cu 9 scroafe și un vier“

Mangalița este o rasă de porci deloc pretențioasă, spune tânăra din Conțești, chiar dacă exemplarele ei cresc mult mai greu. Ca să ajungă la o greutate optimă pentru sacrificare, respectiv 130-150 de kilograme, trebuie să treacă doi ani, timp în care animalul crește lent și are nevoie de mișcare. Carnea marmorată și grăsimea de la Mangalița sunt foarte bune, mai ales pentru oamenii care au probleme de sănătate.  Raluca spune că din această fermă își hrănește familia cu hrană sănătoasă.

„M-am apucat de această afacere în 2021 și o fac din pură pasiune. Acum doi ani am mers prin țară în căutarea unui om care să mă ajute și să îmi devină mentor. L-am găsit la Ocna de Sus; este vorba despre un crescător de porci Mangalița care se ocupă de acest lucru de 10 ani. La el am găsit animale cu pedigree, înscrise în Registrul Genealogic, și de aici a pornit toată aventura mea. Și acum păstrăm legătura și ne sfătuim. Am pornit această afacere cu 9 scroafe și un vier, iar acum am cca 348 de animale. Cele mai multe au o greutate cuprinsă între 18 și 40 de kilograme.“

 Reușita investițiilor în zootehnie este condiționată de mulți factori, cu atât mai mult când vorbim despre creșterea unei rase aflate pe cale de dispariție. Raluca spune că și-a asumat de la început riscul unui eșec, dar că în cei doi ani de activitate a descoperit că rasa Mangalița începe să fie apreciată și căutată de consumatorii de carne de porc.

„A fost riscant și îmi asum aceste riscuri în continuare“

Crescătoria de porci din Conțești este modernă și corespunde normelor sanitar veterinare impuse pentru exploatațiile de tip A. Conștientă de efectele devastatoare pe care le are Pesta Porcină Africană, Raluca și-a luat toate măsurile de biosecuritate necesare pentru a-și păstra animalele sănătoase.

„A fost riscant și îmi asum aceste riscuri în continuare. Am decis să deschid această fermă mai aproape de București și nu fac concurență nimănui. Mă bazez pe animalele mele pentru că, deși este o rasă pe cale de dispariție, este o rasă foarte puternică. Nu se îmbolnăvește așa ușor. Cresc Mangalița pe aproape două hectare, iar proiectul acesta a fost gândit astfel încât să putem locui aici, iar întreaga investiție am suportat-o noi. Este vorba despre 800.000 de euro, cu totul. Afacerea asta nu a fost făcută ca să recuperez ceva, ci ca să îmi susțin familia. Nu vreau să mă îmbogățesc din asta. Eu vin cu un produs pentru binele celorlalți.“

Principiul pe care s-a dezvoltat crescătoria de porci din Conțești a fost acela că la consumator trebuie să ajungă hrană sănătoasă, obținută în sistem gospodăresc. Ca urmare, nu se fac excese în ceea ce privește medica­mentația administrată, iar porcii sunt hrăniți cu cereale.

Vânzarea purceilor pentru reproducție asigură rentabilitatea

Rentabilitatea afacerii cu porci Mangalita este asigurată nu din vânzarea porcului de îngrășat, cum s-ar putea crede, ci din vânzarea purceilor pentru reproducție. Interesul crescătorilor pentru rasa Mangalița a crescut, iar în sudul țării, spre exemplu, a început timid o repopulare a fermelor cu această rasă.

„Sunt niște bareme în ceea ce privește vânzarea animalelor. Prețul pentru un animal proaspăt înțărcat, care știe să mănânce, care are prima deparazitare făcută pornește de la 500 de lei. Mangalița are o creștere lentă, de aceea prețul se stabilește în funcție de greutatea animalelor. Afacerea este însă profitabilă în momentul în care se concentrează pe vânzarea de purcei. Ar fi bine ca Mangalița să fie tratată la adevărata ei valoare. Grăsimea acestor porci este ca un lingou de aur. Cred că prețul de 25 lei/kg este bun. Oamenilor li se pare scump, dar și modul de creștere a acestei rase este scump.

Capacitatea maximă a crescătoriei din Conțești este de 500 de capete. Exemplarele de reproducție sunt înregistrate în Registrul Genealogic și, deși până acum nu a primit subvenții, Raluca a făcut demersuri pentru a beneficia de acestea.

Am solicitat subvenții pentru 33 de scroafe, toate cu pedigree. APIA oferă 182 de euro pe cap de UMV, IAR Direcția Județeană vine în sprijinul nostru cu 1.200 de lei pe cap de scroafă, cu condiția să se vândă patru purcei.“

„Eu nu intervin cu tratamente, într-adevăr fac două deparazitări pe an, în februarie și în august, când nu sacrificăm niciun animal. Mâncarea pe care le-o dăm porcilor constă în cereale și nu administrăm niciun fel de concentrat. În afară de asta încercăm să le asigurăm necesarul de vitamine prin legumele și fructele pe care le dăm animalelor. Vă recomand să cumpărați produse de la oameni care își desfășoară activitatea cu pasiune și sunt foarte serioși. Există și vânzători care nu îți pot arăta o analiză, care au animale ce nu sunt supravegheate de un medic veterinar și nu sunt crotaliate. Cumpărați de la oameni care știu când s-a născut animalul, care sunt părinții lui și care solicită analize pentru exemplarele lui.“ – Raluca Bîzganu

Laura ZMARANDA

REPORTAJ VIDEO

Sc Green Way Farm este o societate administrată de tânărul Alexandru Roşu din comuna Lumina, judeţul Constanţa, având ca obiect principal de activitate reproducţia, creşterea porcilor din rasa Mangaliţa, abatorizarea şi procesarea lor. Ferma deţine 70 de scroafe din această rasă cu origine eliberată de Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna din România, având 2 cicluri de fătări pe an.

Investiţie totală de 1 milion de euro într-o fermă de porci crescuţi natural

Alexandru Roşu este un tânăr de 32 de ani care cu mult curaj a început să cerceteze piaţa de porc din România, unde a sesizat faptul că nu există în lanţul comercial oficial un porc crescut natural, într-un timp îndelungat, cel puţin 12 luni de viaţă, care să nu fie îngrăşat forţat cu furaje concentrate în 3 luni, ne spune acesta. „Am vrut să fim diferiţi şi ca să ducem asta până la capăt… am avut curajul să o facem chiar cu porcul de Mangaliţa, iar după o investiţie totală de aproximativ 1 milion de euro am reuşit să avem întregul lanţ comercial pe o suprafaţă de aproximativ 1 hectar, de la moară proprie până la tot ce ţine de reproducţie – îngrăşare – abatorizare – tranşare – ambalare – livrare. Avem ferma de 2 ani de zile, iar de atunci ne-au bătut la uşă zeci de firme care vând furaje concentrare, premixuri ce ajută la spor şi porcii cresc ca Făt-Frumos în 3 luni. Am zis nu, îi creştem doar cu cereale luate din câmp, respectiv porumb, orz, grâu, lucernă, floarea-soarelui, morcovi şi sfeclă, ca bonus pentru ei. Într-adevăr, avem de pierdut economic, sporul zilnic este foarte mic, costul de producţie este foarte mare, dar la acest lucru m-am gândit şi o ducem până la capăt deoarece am pus sănătatea clientului în faţa profitului rapid.“

Rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă

Ferma beneficiază de 70 scroafe cu acte de origine achiziţionate de la mai mulţi crescători şi face parte din Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Rasele Bazna şi Mangaliţa, mai adaugă tânărul crescător. „A fost foarte greu să găsim 70 de scroafe cu origine de la un singur crescător, noi fiind exploataţie autorizată ANSVSA, şi eram singurii la data respectivă. Pentru monte folosim 5 vieri de Mangaliţa, 2 dintre ei cu acte de origine; monta se face doar natural, am vrut să păstrăm ordinea firească şi naturală a porcului. Important vis-à-vis de numărul de fătări este prolificitatea la scroafele de Mangaliţa, care în medie este de

5 purcei/scroafă, iar media numărului de fătări este de 1,5/an. Beneficiem de boxe moderne de fătare dotate cu căldură-ventilate, pardoseală moale din plastic, însă rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă. Facem eforturi ca să avem o creştere naturală, cu toate că acest lucru întârzie creşterea la maturitate de la 3 luni, cât este la un porc industrial, la 14 luni, atunci când Mangaliţa reuşeşte să atingă 120 kg, însă există garanţia unui produs sănătos şi de calitate“, explică crescătorul din judeţul Constanţa.

Pesta porcină africană stă la poartă…

Porcii Mangaliţa cresc într-un timp îndelungat, cel puțin 12 luni, ca să ajungă la 100 kg/viu, iar pentru acest lucru tânărul fermier spune că le oferă furaj compus doar din cereale, apă curată şi testată trimestrial din puţul propriu. „Porcul de Mangaliţa simte în permanenţă nevoia să se joace, să alerge şi din această cauză îi oferim posibilitatea să iasă afară oricând doreşte, în interior fiind sistemele de ventilaţie-furajare-apă, iar la exterior locul lor de joacă; acest fapt duce la pierderea de spor, porcul alergând şi având activităţi nu reuşeşte să se îngraşe cât este nevoie, este un alt fapt care duce la perioada lungă de creştere, dar care ajută la aspectul şi gustul cărnii, aceasta fiind mult mai marmorată, roşiatică şi dulce. Avem un centru de sacrificare modern, la nivelul fermei, autorizat sanitar-veterinar cu ştampila hexagonală; asta înseamnă că vindem doar pe teritoriul ţării. Din cauza pestei porcine africane care stă la poartă, riscul fiind crescut, am luat hotărârea să tăiem doar porcii din ferma proprie pentru a avea siguranţa că porcul este de Mangaliţa. Siguranţa alimentară este pe primul plan, iar toate testele le efectuăm la Laboratorul ANSVSA Constanţa, iar apoi, după ce toate analizele ies bine, ieşim cu carnea pe piaţă, iar la fiecare tăiere suntem asistaţi de către un medic oficial din partea DSVSA Constanţa“, specifică tânărul.

Atunci când tranşezi prima dată un porc Mangaliţa o să ai parte de o surpriză albă, grăsimea, slănina reprezentând 60% din acest porc, iar diferenţa este compusă din carne; de aici apare diferenţa mare de preţ între Mangaliţa şi alţi porci, calitatea (superioară) şi cantitatea (redusă) de carne din carcasă, mai adaugă Alexandru. „În acest moment lucrăm cu două branduri de mezeluri care produc 100% natural din România şi au ales porcul Mangaliţa crescut de noi, iar piesele de carne (ceafă, cotlet, coastă, mușchiuleţ, pulpă) le vindem în colaborare cu magazine şi restaurante din Bucureşti şi Constanţa.“

Ce trebuie să ştii despre carnea de porc din rasa Mangaliţa?

Potrivit specialiștilor de la Institutul de Cercetări Alimentare, carnea de Mangaliță are vitamine și acizi grași nesaturați (grăsimi bune) în aceeași proporție ca somonul şi uleiul de măsline, de 70%. De aici provine și denumirea acestuia de „porc-somon“ sau „ulei de măsline cu patru picioare“. Vitaminele și profilul lipidic din carnea de mangaliță fac din acest aliment unul deosebit de benefic pentru sănătate.

Carnea rasei de porc Mangalița conține puțină apă comparativ cu cea rezultată de porcii crescuți intensiv și în spații cu multe alte animale. Inițial, această rasă a fost crescută pentru slănina sa, care este la fel de gustoasă ca cea de porc, însă mult mai sănătoasă. Treptat, datorită gustului și a grăsimilor bune pe care le conține, porcul Mangalița a început să fie crescut și pentru carne, valorificându-se astfel în totalitate. Motivul pentru care Mangalița este recomandată pentru prepararea șuncii și a produselor din carne ce necesită uscare este procentul scăzut de apă pe care îl conține.

Carnea de porc Mangalița conține acizi grași de tip Omega 3, 6 şi 9 și poate fi consumată și de persoanele care suferă de boli cardiovasculare. Aceasta conține în mare parte grăsimi monosaturate și polinesaturate și este bogată în acizi Omega 3 și Omega 6 de care organismul are nevoie pentru construirea celulelor sănătoase și pentru îmbunătățirea capacității cognitive. În plus, aceste grăsimi „bune“ sunt răspunzătoare pentru reducerea bolilor de inimă, prevenirea diabetului de tip II și a bolii Alzheimer. Lipsa colesterolului din carnea de Mangaliță o face bună pentru consum și de către persoanele care suferă de probleme cardiace, de cele cărora le-a fost interzis consumul de carne de porc din alte motive medicale, dar și de către copii de peste doi ani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna se află în plină dezvoltare, chiar dacă pentru moment fermele de porci se află în fața unei grave amenințări.

„La ora actuală, în Registrul Genealogic sunt înscrise aproximativ 800 de animale pentru rasa Mangalița, din toate cele trei varietăți – blondă, roșu și burtă de rândunică – și 200 de exemplare din rasa Bazna“, ne-a spus Levente Balla, responsabilul de Registrul Genealogic al raselor și vicepreședinte al asociației. „La această dată încă este în desfășurare recensământul național al efectivelor din cele două rase, astfel încât aceste cifre desigur că vor mai suferi modificări“, a mai adăugat domnia sa.

De la câteva zeci de exemplare, la peste o mie

„Cel mai important de subliniat, este însă faptul că de la an la an creșterile sunt tot mai însemnate“, a punctat Ioan Rășinar, unul dintre fondatorii asociației și membru al echipei de conducere. După spusele sale, în urmă cu trei ani s-a plecat de la câteva zeci de exemplare, iar acum se vorbește despre sute. „Desigur că ne-a ajutat și existența unui cadru legislativ. Dar, referitor la acest aspect, ne-am fi dorit unele modificări, despre care, de altfel, discutasem încă din primăvară cu membri ai comisiilor de agricultură din Parlamentul României. După aceea a venit vacanța, iar acum, la începutul sesiunii, ni s-a spus că prioritatea este PPA, așa că trebuie să mai așteptăm!“, a mai adăugat el.

Cea mai mare problemă de care se lovesc crescătorii de porci din rasele Mangalița și Bazna este lipsa unor abatoare pentru sacrificarea animalelor. Majoritatea abatoarelor se feresc să primească animale din această rasă. „De exemplu aici la noi, în județele Timiș și Arad, nimeni nu te primește. Cred că soluția ar fi să se înființeze un abator pentru Bazna și Mangalița pentru zona de Vest“, crede Ioan Rășinar.

Altfel, în mai multe zone din țară cererea este în creștere. „Oamenii ne caută și pe site-ul asociației, și la telefon. Avem liste de oameni care și-au rezervat deja câte un porc pentru Sărbători. Numai să fim sănătoși și noi, și porcii, că avem clienți“, mai spune fermierul care, la ora actuală, are 70 de scroafe și peste 200 de porci

Fermieri care și-au pus la punct inclusiv instalații de prelucrare a cărnii de Mangalița și Bazna se află și la Cluj, Sibiu și în zona de sud a țării, după spusele dlui Balla. „Deja a început să se contureze o separare între membrii asociației noastre. Unii dintre ei se ocupă de reproducție, de obținerea de purcei, în timp ce alții se ocupă de producție, respectiv de creșterea animalelor în scopul sacrificării și, unii dintre ei, al prelucrării. Putem spune că deja circuitul este închis chiar în interiorul asociației“, a precizat domnia sa. „Deocamdată mai avem nevoie de puțin marketing. Suntem abia la început și ne aflăm într-o nișă mică a sectorului de creștere a suinelor din România. Dar cu răbdare, cu pricepere, seriozitate și puțin sprijin suntem convinși că vom reuși să dezvoltăm această activitate, deloc ușoară, de creștere a suinelor autohtone în conservare“, este convins vicepreședintele asociației.

Rentabilitate mai mică, dar calitate superioară

De fapt, pentru mulți dintre crescătorii de porci din aceste rase, dincolo de componenta economică a activității lor, mai există și una sentimentală, după cum am constatat în urma discuțiilor pe care le-am avut cu ei.

Rentabilitatea la aceste rase este mai scăzută, inclusiv din cauza condițiilor de care au nevoie. Față de celelalte specii de porci, Mangalița și Bazna au nevoie de spații largi, exterioare și de hrană naturală ca să se dezvolte optim. Față de porcii din rasele comerciale, care ajung la 100 kg în aproximativ șase luni, cei din rasele autohtone au nevoie de până la 14 luni. Doar din aceste două motive se poate înțelege de ce carnea lor se vinde mai scump.

Pe de altă parte, și calitatea este net superioară. Dar este nevoie și de oameni care să fie de acord și să își permită să plătească suplimentar pentru diferența de calitate. Altfel, toată munca unor fermieri care nu vor să fie de acord cu afirmația unui mare crescător care este de părere că „istoria a pus aceste rase la colț“ rămâne doar un hobby costisitor.

„Biosecuritatea e ca un pahar cu gura-n jos!“

În ceea ce privește pesta porcină africană (PPA), până acum, din fericire, nu s-au înregistrat cazuri la porci din aceste două rase. „Fie porcii sunt mai rezistenți, fie crescătorii sunt mai conștienți. Dar eu cred că este vorba despre oameni“, e de părere Ioan Rășinar.

„Părerea mea este că, în ceea ce privește PPA, principalul vector nu este nici mistrețul, nici altcineva, ci omul. Cum poți să fii atât de inconștient încât, ca să nu îți tai porcii, îi muți în alt județ, ca să nenorocești mai mulți? Eu cred că împotriva PPA ar trebui să lupte de la ultimul crescător până la președintele țării. Ministerul de Interne ar trebui să păzească drumurile ca nimeni să nu poată plimba porcii dintr-o parte în alta, așa cum s-a întâmplat. Cei care cumpără porci n-ar trebui să cumpere decât animale crotalizate, controlate, din surse de încredere. Apoi, în ferme biosecuritatea trebuie să se respecte, nu să fie doar o vorbă pe hârtie!“, consideră crescătorul.

„Știți cum e cu biosecuritatea ? E ca un pahar cu gura în jos. Nimic nu intră în el. Dar dacă bagi dedesubt ceva, o mână murdară, atunci gata biosecuritatea. Așa și în ferme, dacă omul intră și iese oricum, gata! La mine în fermă, de exemplu, la intrare și la ieșire se face dezinfecție. La fiecare zece zile adăposturile, locurile de hrănire se dezinfectează, fără nicio excepție. Locul în care ies animalele este împrejmuit cu garduri electrice, așa că nu intră niciun animal din afară“, explică și mai amănunțit fermierul

Apoi revine cu concluzia: „În orice caz, omul este de vină. Dacă își plimbă animalele, așa, fără niciun control, fără niciun certificat sanitar-veterinar, dintr-un județ în altul, vă dați seama unde putem să ajungem, Doamne ferește?“

Alexandru GRIGORIEV

În Ședința Guvernului din 12 iulie 2018 a fost aprobată o Hotărâre care modifică Hotărârea Guvernului nr.9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc" și stabilește unele măsuri de aplicare a acesteia.

Având în vedere importanța schemei de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc, precum și numărul însemnat de fermieri care dispun de resurse furajere și doresc să crească porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, a fost luată decizia ca această schemă să fie permanent deschisă pentru înscriere, luând în considerare faptul că, pe parcursul Programului crescătorii pot deveni furnizori, iar în consecință, prin proiect se creează cadrul juridic pentru o astfel de înscriere.

În consecință, furnizorii de purcei, crescătorii de porci şi procesatorii/alte persoane juridice, în baza cererii, pot solicita înscrierea în Program, pe toată durata de desfășurare a acestuia, cu condiția ca cererea de plată și documentele însoțitoare să se depună cu respectarea termenului prevăzut, dar nu mai târziu de 10 decembrie 2020.

De asemenea, prin acest act normativ se creează posibilitatea de a fi beneficiari ai schemei, pe lângă crescătorii care dețin exploatații supuse înregistrării sanitare veterinare sau supuse autorizării sanitare veterinare, și cei care dețin tipul de exploatații de animale supuse controlului sanitar veterinar.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, pentru anul 2018, este de 4.600.000 lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, de la bugetul de stat.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, pentru perioada 2018-2020, se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţiile pentru agricultură județene şi a municipiului Bucureşti.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Prin Hotărârea Guvernului nr.9/2018, publicată în Monitorul Oficial nr.  39 din 16 ianuarie 2018, s-a aprobat schema "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc"

Pentru înscrierea în Program, furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa şi procesatorii/alte persoane juridice, au avut o perioadă de 90 de zile, respectiv 16 ianuarie – 16 aprilie 2018.

La încheierea acestei perioade s-a constatat următoarea situație cu cei înscriși în registrele unice corespunzătoare: 223 furnizori, 28 procesatori și 3.410 crescători.

Sursa: madr.ro

Programul de sprijin pentru crescătorii de porci, schemă de ajutor lansată în acest an, pentru intervalul 2018-2020, se află, și în Prahova, în linie dreaptă. Autoritățile agrare spun că a fost încheiată faza de pregătire și partea de documentație, iar în perioada următoare se va trece la livrarea gratuită a suinelor către fermieri, în condițiile prevăzute de HG nr. 9/16 ianuarie 2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc“.

Trebuie să spunem din capul locului că Prahova nu se află printre județele cu tradiție în creșterea vechilor rase Mangalița (de proveniență ungurească) și Bazna (rasă autohtonă). Ca urmare, dat fiind faptul că programul se dezvoltă în interiorul județelor, a fost destul de dificil să fie identificați fermierii care dețin efectiv matcă din rasa Mangalița, de exemplu. Până la urmă au fost găsiți șase furnizori (cea mai mare microfermă deține 10 scrofițe), dar și aici lucrurile au întârziat, fiindcă exemplarele nu erau înscrise în registrul genealogic. Directorul executiv al Direcției Agricole, dr. ing. Mita Enache, ne spunea că, la nivel județean, a fost nevoie mai întâi să fie constituită o comisie, formată din reprezentanți ai DAJ Prahova, Oficiului Județean pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gh. Ionescu Șișești“, care a parcurs toți pașii procedurali premergători înscrierii în registrul genealogic: deplasarea în teren, descrierea caracterelor de rasă, eliberarea către deținătorii de scrofițe Mangalița sau Bazna a unor adeverințe care să ateste deținerea unor exemplare din aceste rase și înscrierea în registrul genealogic.

42 de crescători declarați eligibili pentru program

Pentru a intra în acest program, inițial au depus cereri 87 de crescători, dar eligibili au rămas 42; ceilalți nu au depus toate documentele în termen de 90 de zile de la apariția HG nr. 9. Totuși, până în prima decadă a lunii mai niciun fermier din cei 42 nu a intrat în posesia purcelușilor pentru simplul motiv că furnizorii nu au dispus până la acea vreme de efectiv pentru livrare (purceluși în greutate de minimum 10 kg). Apoi Prahova nu a găsit acasă un procesator care să dorească să facă parte din acest program. Ca urmare, DAJ a trebuit să caute o firmă în județele limitrofe și a obținut colaborarea unei companii din Ilfov care s-a angajat să preia toată producția, să achite crescătorilor 11 lei/kg și plătească și serviciul de abatorizare, prestat de o unitate autorizată din Prahova.

Reamintim că la această schemă de ajutor participă, pe baze contractuale, furnizorii de purcei, crescătorii și procesatorii sau alte persoane juridice cu activități de prelucrare și conservare a cărnii. Programul constă în transmiterea către crescători a 2 până la 10 purceluși, obligatoriu în număr par, plătiți către furnizori de la bugetul statului cu 250 lei/animal; crescătorii, după ce îngrașă animalele până la minimum 130 kg (în viu), sunt obligați să vândă cel puțin 50% din efectiv abatoarelor și/sau procesatorilor incluși în circuit, diferența putând fi păstrată pentru consum propriu. Crescătorii pot livra și tot efectivul dacă doresc să nu oprească nimic în gospodărie. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor este 2018-2020, iar valoarea totală pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație, de la bugetul de stat.

Maria BOGDAN

Până la data de 16 aprilie 2018 inclusiv, participanții la Programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița, respectiv furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangalița și procesatorii/alte persoane juridice, în baza unei cereri, au solicitat înscrierea în Program. Aceștia au avut la dispoziție o perioadă de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc. Astfel, la nivelul întregii țări, s-au înscris în Program 304 furnizori, 30 procesatori și 6.186 crescători.

Reamintim că în urma întâlnirii din data de 6 noiembrie 2017, care s-a desfășurat la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost agreate toate detaliile privitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească participanții la acest Program. La ședința condusă de ministrul Petre Daea, au participat experți ai Direcției Generale Politici Agricole, vicepreședintele ANSVSA, Laszlo Nagy Csutak, directorul general al ANZ, Iacob Lelior, președintele al Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, Alexandru Nagy, președintele Romalimenta, Sorin Minea precum și majoritatea crescătorilor de suine din rasele autohtone Bazna și Mangalița.

În aceeași întâlnire, s-a stabilit de comun acord că pentru un purcel livrat la o greutate de minimum 10 kg, valoarea corectă este de 250 lei/cap, preț care să acopere cheltuielile cu producerea și creșterea acestuia.

Cu privire la perioada de timp care trebuie să treacă de la data înțărcării când purcelul are 7 kg până la atingerea greutății de 10 kg fiind greutatea minimă de livrare, precizăm că, este nevoie de maxim 30 zile, ținând cont că, sporul în greutate la această vârstă este între 100 g – 150 g/zi.

Până la această dată, derularea Programului a condus la livrarea unui număr de 94 purcei de la 10 furnizori către 12 crescători, respectiv:

• 4 furnizori din județul Sibiu au livrat către 4 crescători din același județ un număr de 38 purcei,
• 1 furnizor din județul Hunedoara a livrat către 1 crescător din același județ un număr de 4 purcei,
• 1 furnizor din județul Sălaj a livrat către 1 crescător din același județ un număr de 4 purcei,
• 1 furnizor din județul Ialomița a livrat către 1 crescător din același județ un număr de 4 purcei,
• 1 furnizor din județul Dâmbovița a livrat către 2 crescători din același județ un număr de 18 purcei,
• 2 furnizori din județul Alba au livrat către 3 crescători din același județ un număr de 26 purcei.

Facem precizarea că un furnizor a livrat 80 de purcei în județul Buzău, în afara Programului, pentru material de reproducție.

Din cauza faptului că cele două rase erau pe cale de dispariție, materialul de reproducere identificat nu putea asigura o livrare imediată pentru toți cei care doresc să devină crescători ai acestor rase, dar se urmărește atent livrarea materialului biologic, astfel încât, în timp, să poată fi asigurată toată cererea de purcei pentru toți cei interesați.

Informații suplimentare

Hotărârea Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc" a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 în data de 16 ianuarie 2018.

Ajutorul de minimis reprezintă purceii primiți cu titlu gratuit de crescătorii de suine care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare, pentru aplicarea programului de susținere a producerii cărnii de porc din rasele Bazna și Mangalița, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița către un procesator/altă persoană juridică. Termenul până la care s-au putut realiza înscrierile în program a fost de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern.

Sursa: madr.ro

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița pot beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița. Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiţi cu titlu gratuit din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulţirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate: să deţină exploataţii înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică, să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 şi maxim 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract, să livreze minimum 50% din purceii primiţi cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minim 130 kg/cap, să respecte structura raţiei furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică şi să deţină registrul individual al exploataţiei.

După aproximativ două luni de la apariția programului, în trei județe din regiunea Moldovei situația „Ajutorului de minimis pentru crescătorii de porci din rasa Bazna și Mangalița“, diferă de la județ la județ.

Iași

La nivelul județului Iași, până în prezent situația este astfel: „S-au înscris un număr de 185 persoane și doar doi furnizori de purcei Mangalița“, a precizat Roxana Florea, reprezentant comunicare DAJ Iași.

Bacău

La același program la nivelul județului Bacău s-au comunicat următoarele:  „Menționez că până în prezent nu avem niciun furnizor de purcei înscriși. În schimb, avem un singur procesator înscris, cu 30 cap /porci și 96 de crescători cu 914 cap/ porci. Această situație nu este definitivă, deoarece se actualizează permanent până pe data de 16.04.2018“, a precizat Simona Barzaghideanu, Director Executiv DAJ Bacău.

Vaslui

Cu privire la situația din județul Vaslui vă aducem la cunoștință sintetic informațiile următoarele: „Până în prezent nu avem niciun furnizor de purcei înscriși și niciun procesator, iar numărul crescătorilor înscriși este de 68 cu 612 porci solicitați“, a precizat ing. Gigel Crudu, Director Executiv DAJ Vaslui.

Atât furnizorii, cât  crescătorii și procesatorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la Direcția Agricolă Județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Beatrice Alexandra MODIGA

Prima livrare de purcei din rasele Bazna și Mangalița, realizată în prezența ministrului Petre Daea care s-a aflat în comuna Roșia, satul Nou, în județul Sibiu, în data de 6 martie 2018, s-a efectuat către un crescător de porci din satul Bradu. Purcelușii din rasele amintite au fost transportați de către procesatorul înscris în Program, demarând astfel programul guvernamental.

Programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița a continuat și în data de 7 martie 2018. Astfel,  în comuna Bazna 10 purcei au fost preluați de la un furnizor și livrați către un alt fermier dornic să se alăture Programului.

Tot astăzi, au mai fost preluați 10 purcei din rasa Mangalița din comuna Moșna și livrați către alt producător agricol din aceeași comună și încă 8 purcei din rasa Mangalița au fost preluați de la un producător din comuna Roșia și livrați către alt crescător din comuna Roșia, județul Sibiu.

În cursul zilei de mâine, 8 martie 2018, va avea loc o altă livrare de 4 purcei în județul Hunedoara de la un furnizor din satul Galați, comuna Pui către un crescător din satul Vețel, comuna Vețel.

Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa si sunt transportați la crescătorii de porci grași, ocazie cu care se încheie contractul de livrare între procesator și crescătorul de porci. Ajutorul de minimis ce reprezintă 250 lei/cap este acordat furnizorului de purcei livrați la greutatea minimă de 10 kg fiecare.

Transferul de purcei va continua și în alte județe, ținându-se cont de înscrierile în registru și de existența purceilor înțărcați, ajunși la greutatea de livrare.

Sursa: madr.ro

Fost boxer de performanță, pasionat de cai și motociclete, un veșnic întreprinzător, Marin Constantin vede viața, de peste 20 de ani, doar din perspectiva crescătorului de animale. Zilele încep cu noaptea în cap, activitatea este trepidantă, pentru că mereu este ceva de făcut în fermă, iar grijile îi scurtează mai mereu nopțile. Totuși, ceea ce a reușit să facă de-a lungul timpului, numărul de animale la care a ajuns și planurile pe care le are îi dau suficient de multă satisfacție să pună suflet în continuare în ferma sa. Pentru că îl cunosc, pot să îl descriu, fără să greșesc, „mână de fier“ cu angajații și „pâinea lui Dumnezeu“ cu prietenii și apropiații.

Fermă în sistem gospodăresc

Gardul frumos al vilei impunătoare nu dă de bănuit că în curtea generoasă cresc sute de animale – cai și ponei, vaci, oi și capre, porci, păsări de curte (găini, rațe, bibilici) și „vreo 70 de struți“, cum afirmă nea Marin cu modestie. Cu excepția struților, mai toate animalele cresc în semilibertate. Atunci când vremea o permite viețuitoarele din fermă stau afară, chiar mișună nestingherite prin curtea neasfaltată din spatele casei. Libertatea de mișcare, dar și hrana cât se poate de sănătoasă, asigurată din resurse proprii, sunt secretul cărnii cu gust. Despre ferma sa, nea Marin spune că este un loc ideal pentru copii, care ar trebui aduși de părinți pentru a vedea animalele domestice în mediul lor natural, nu pe tablete sau telefoane. Bucuria de a vedea purceluși de o zi, de a se juca cu mieii sau de a călări un ponei sunt amintiri care le îmbogățesc sufletul și le rămân o viață. Experiențele acestea au o altă valoare față de orice joc interactiv din lumea virtuală.

Revenind la gospodăria din Bolintin, trebuie să vă spun ce m-a animat să fac acest drum. În primul rând, dorința de a afla direct de la un fermier cât de profitabilă este creșterea a două rase de porci – Mangalița și Bazna, dorite de mulți crescători mai ales după lansarea programului de susținere anunțat de autorități.

Așadar, să aflăm cine poate crește aceste două rase și ce eforturi presupun. Răspunsul... „numai dacă stați la bloc nu puteți crește acești porci. Dar un om care stă la țară, sau chiar la curte poate crește 3 până la 10 porci.

Mangalița se crește foarte ușor pentru că rasa aceasta crește atât în mediu natural, cât și în coteț. Oamenii gospodari ar putea crește 10 scrofițe, chiar în paralel cu un serviciu. La 10 porci nu are rost să te lași de serviciu. Hrana lor de bază este lucerna, porumbul, dar mănâncă orice, iarbă, buruiană, orice crește pe câmp. Eu îi cresc cu porumb, îi cresc ecologic, până și locurile le stropesc cu bălegar, nu există azot, pesticide la mine pe câmp“, declară Marin Constantin.

Dar trebuie să știți că, în lipsa concentratelor, creșterea este mult mai lentă. Mangalița sau Bazna nu ajunge la 120 kg în 6 luni, cum mai spun unii, ci după un an și jumătate.

140 de purcei îți aduc 42.000 lei/an

Vorbind despre rentabilitate, nea Marin, cum îi spune toată lumea, consideră că aceste rase sunt profitabile. „Cel mai bine se câștigă la valorificarea în viu. Să facem un calcul simplu: dacă ai 10 scrofițe și iei în considerare că fiecare face cam 7-8 pui pe care îi crește, la două fătări pe an (deși pot fi și trei) avem 140 de purcei. Niciun purcel nu se vinde sub 300-350 lei la vârsta de înțărcare (8-9 săptămâni), ceea ce înseamnă 42.000 lei, adică puțin peste 9.000 euro/an. Împărțiți banii ăștia la 12 luni și aveți un venit cât un salariu bun. La 10 scrofițe poți avea foarte bine și un serviciu.

Din ceea ce se încasează, jumătate reprezintă cheltuielile cu hrana și întreținerea, dar restul îi rămân omului în buzunar. Este un porc rezistent, nu cheltui pe tratamente. Sunt extrem de bine adaptați, nu au probleme la temperaturi extreme, dar au nevoie de apă la discreție. Eu îi țin în libertare, pentru că nu vreau să-i chinui. Cred că oricine îi poate crește, voință trebuie să existe.“

Dar, să ne înțelegem, oricine se traduce prin om harnic, „pentru că dacă ești puturos și te trezești la ora 10.00 nu faci nimic. Eu mă scol la 6.00, dacă se anunță ploaie, trebuie să-mi adun lucerna de pe câmp. Dar acum am 30.000 de baloți, nu mă plâng. Muncesc zi lumină. Cam așa stau lucrurile“, explică tot nea Marin.

Dacă cel mai bine merge valorificarea în viu, nici cea de sărbători când porcii sunt sacrificați nu este de neglijat. Prietenii, apropiații, familia și sătenii știu bine de unde să-și procure grăsunul în preajma sărbătorilor. „Ferma o țin în special pentru familia mea. Am o familie numeroasă, toți muncesc aici, de la cumnați, soră, frate, văr, nași. Toată lumea muncește la mine, fiecare își primește câte un porc de Crăciun, plus ce mai trebuie, necesarul casei. În plus, am foarte mulți prieteni care vin și cumpără de la mine“, îmi spunea satisfăcut nea Marin.

Argumentul forte pentru valorificarea porcilor Mangalița este carnea marmorată, împănată cum se mai spune, foarte fragedă și deosebit de gustoasă. Este adevărat că, față de alte rase, „are mai puțină carne, dar carnea raselor Duroc, Marele alb este fadă, nu se compară cu Mangalița. Niciodată nu o să fie untura de la rasele Duroc, Pietrain, Marele alb cum este cea de Mangalița. De aceea se tot vorbește despre această grăsime ca fiind bună, are colesterol bun, o poate mânca și un cardiac, și un diabetic. Dar, normal, dacă ai mâncat o friptură de porc nu este musai să mănânci și un tort, că e clar că te îngrași. Este o carne roșie, mult mai sănătoasă decât puiul, vițelul sau mielul“, ne lămurește fermierul.

În ferma de la Bolintin cresc cele 3 varietăți de Mangalița – cu păr blond, roșcat și negru sau burtă de rândunică. Porcii sunt înregistrați și au origine, după cum spune proprietarul. Dintre cele două rase, Mangalița domină efectivul, exemplarele de Bazna fiind în inferioritate numerică. „Am doar scrofițe Bazna, am ajuns la concluzia că se găsesc mai greu decât Mangalița. La început am procurat animalele din Ungaria, am găsit ceva și pe la Alba Iulia, dar vieruși îmi aduc la 2 ani doar din Ungaria. Pe de altă parte, dintre cele 3 varietăți de Mangalița, cea cu păr roșu are mai multă carne.“

La Bolintin cresc peste 150 de porci Mangalița

După ce a fost curtat și de autorități să participe la programul de susținere a celor două rase – Bazna și Mangalița, nea Marin este conștient că cererile pentru acești purcei vor crește, în perioada următoare, dar acest lucru nu îl pune în dificultate. În fermă sunt acum peste 150 de purcei, dar efectivul este în creștere pentru că zilnic au loc fătări. „În acest moment am 100 de scrofițe, anul acesta voi fi mai tare decât în anii trecuți și sunt convins că lucrurile vor merge foarte bine. Am văzut că se caută purceii și asta este foarte important. De când a ieșit domnul ministru Daea la televizor și a vorbit despre acest program, toată lumea vrea Mangalița. Oamenii chiar mă sună, mă întreabă tot felul de lucruri despre ei. Alții vin cu copiii să viziteze ferma și să știți că îi conduc frumos. Nu le iau niciun ban, îi primesc într-un spațiu frumos, amenajat și nimeni nu pleacă cu mâna goală, le dau câte o felie de brânză și câteva ouă și apoi vin singuri să cumpere. Când revin știu că de la mine pot cumpăra o brânză bună, o găină, ouă, iar pentru mine este un lucru foarte bun, pentru că scot cheltuielile și mai fac și ceva în plus. Așa reușesc să mă dezvolt.“

Și dacă tot vorbim de dezvoltare, planurile lui nea Marin includ o carmangerie, două magazine chiar la poarta fermei, unul cu produse proprii (carne, ouă, brânză) și altul cu pește. Dar pentru aceste obiective nu există un termen limită, ca într-o corporație, ci toate vor veni la timpul lor, dictat de ritmul firesc al dezvoltării în sistem gospodăresc. Față de anii trecuți am găsit în fermă 20 de maternități în plus și asta doar pentru că nea Marin a aflat că există cerere pentru purcei și se orientează repede. De altfel, strategia de dezvoltare are în vedere stagnarea numărului de sacrificări în perioada de Crăciun și creșterea numărului de purcei ce vor fi valorificați în viu.

Vedetele fermei, exemplare cu greutăți excepționale

Nu puteam pleca din fermă fără să văd mândria crescătorului – 3 porci de dimensiuni impresionante. „Este vorba de un Duroc, un porc de origine americană, care are vârsta de 5 ani și cântărește 500 kg, dacă nu chiar mai bine. Are o carne împănată, încă se recoltează sămânță de la el. Mai am un Landrace frumos, are numai 2 ani, este castrat, acum are 300 kg, dar va ajunge la 500-600 kg. Crește mai greu decât rasa Duroc. Cel de-al treilea, cel negru, este un Pietrain, are 350 kg și la fel, îl voi ține până la vârsta de 4-5 ani, să atingă 500 kg. Am eu o chestie, îmi place să am și ceva reprezentativ în fermă. Sunt mândria mea. Am vândut de-a lungul timpului porci la 500 kg. De regulă, rromii cumpără porci atât de mari“, se fălește nea Marin.

Pentru mine, o altă curiozitate a fermei a fost prezența mistreților care se plimbau nestingheriți pe lângă noi. Animalele au fost aduse pentru încrucișarea cu Mangalița. „La cererea unor prieteni am adus mistreți ca să-i încrucișez cu Mangalița. De-a lungul timpului am văzut că așa pot obține un porc cu mai multă carne și o calitate a cărnii (este roșie, gustoasă, dulce) mult îmbunătățită. Acum am 10 scrofițe, 3 masculi și 20 de purcei. Fiecare femelă face 6 până la 10 purcei. Mistrețul, chiar dacă este luat dintr-o fermă și domesticit, își păstrează manierele de mistreț. Unii sunt mai năzdrăvani și sar din padoc, dar alții au învățat să se comporte și stau liberi fără să atace“, își încheie prezentarea crescătorul de animale din Bolintin.

Patricia Alexandra Pop

Guvernul a adoptat recent o hotărâre pentru „susținerea crescătorilor de suine în vederea producerii cărnii de porc din rasele autohtone Bazna și Mangalița“. Inițiativă, lăudabilă de altfel, privită prin ochiul specialiștilor, ridică mai multe semne de întrebare privind cunoștințele de zootehnie, marketing şi industrializare a cărnii ale autorilor proiectului. Să prezentăm, pentru început, câteva informații legate de cele două rase autohtone.

Bazna este o rasă originară din zona Sibiului, răspândită în tot sudul Ardealului. S-a format în urma unor încrucişări nedirijate între scroafe de rasă Mangaliţa şi vieri de rasă Berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna, utilizându-se şi consangvinitatea. Produşii rezultaţi, având însuşiri productive superioare rasei Mangaliţa, au fost apreciaţi de crescători, astfel încât populaţia hibridă s-a răspândit în scurt timp în jurul oraşelor Mediaş, Sighişoara, Sibiu şi Făgăraş datorită precocităţii şi prolificităţii superioare faţă de rasa maternă locală. În anul 1885 şi apoi după anul 1900 s-au făcut importuri de reproducători Berk din Anglia, care au fost utilizaţi în scopul ameliorării şi omogenizării rasei Bazna, în curs de formare şi consolidare. Au mai fost utilizate episodic, pentru infuzie, rasele Yorkshire şi Sattelschwein. În ultimii 30 de ani s-a ameliorat prin utilizarea rasei Wessex. Bazna a fost recunoscută oficial ca rasă de sine stătătoare în anul 1948, după care s-au înfiinţat câteva nuclee de selecţie. Porcinele din această rasă sunt din tipul productiv mixt (carne-grăsime), de talie mijlocie, cu aspect negru cu alb în regiunea spetei. Greutatea optimă de sacrificare (125-135 kg) este atinsă la 9-10 luni. Rasa nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu.

Mangaliţa este o rasă veche şi bine consolidată genetic, specializată pentru producţia de grăsime, cu o carne gustoasă şi suculentă. Animalele din această rasă valorifică foarte bine resursele furajere ieftine. Rasa Mangaliţa provine din suinele primitive europene de talie mare, cu părul lung şi creţ (din Balcani), infuzată cu unele rase de origine asiatică aduse de către romani în Europa. Este o rasă specializată pentru producţia de grăsime şi are cinci varietăţi: blondă, roşie, neagră, cu abdomen de rândunică şi bariţ. În ţara noastră se creşte de peste 160 de ani, iar după alţi autori de cca 200 de ani (din anul 1803). Se creşte în efective reduse, în gospodăriile populaţiei, dar şi în unităţi de stat, din vestul şi centrul ţării şi mai rar în sud (Tulcea). Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adânc. Corpul este acoperit cu păr ondulat sau creţ (prevăzut şi cu subpăr). Capul este relativ mic, cu urechi potrivit de mari şi semiblegi. Gâtul este scurt, gros şi musculos. Trunchiul este masiv, cu aspect de butoi (linia spinării uşor convexă, iar cea a abdomenului lăsată). Şuncile posterioare sunt slab dezvoltate. Prolificitatea este redusă, între 5-6 purcei la fătare, iar scroafele, pe lângă capacitatea de alăptare slabă, prezintă un instinct matern slab conturat. Este o rasă semiprecoce, însă carcasele sunt cele mai corespunzătoare pentru prepararea salamului de Sibiu și a produselor tradiționale. Nu este pretenţioasă la hrană, mulţumindu-se cu păşunea, unele fructe de pădure, dar reacţionează pozitiv la suplimentarea hranei cu concentrate. În condiţiile unei diete controlate, are o valoare a grăsimii polinesaturate mai mare decât a raselor de porci crescute în sistem industrial. Varietatea blondă posedă un grad ceva mai ridicat de ameliorare faţă de celelalte varietăţi. A fost mult apreciată de localnici pentru calitatea cărnii şi în special a slăninei, iar carnea este potrivită pentru obţinerea unor produse tradiţionale. Consumul specific este de 5,5-6 kilograme de hrană, iar sporul mediu zilnic este de 450-500 de grame. După cum se vede, ambele rase sunt caracterizate de un spor mediu zilnic redus, Menționăm că în literatura de specialitate din Ungaria, unde mangalița este considerată tot „rasă autohtonă“, se arată că, în cazul acestei rase, greutatea de 130 kg se atinge în 11-13 luni. Aceeași sursă precizează că purceii înţărcaţi la vârsta de 8 săptămâni au greutatea de 6-8 kg. Facem aceste precizări pentru a arăta una dintre dificultățile de administrare a programului, așa cum este el încropit.

O scurtă analiză a Hotărârii de Guvern

Schema de ajutor se doreşte a fi una „de minimis“. Acordarea ajutoarelor de acest tip se face din fonduri naționale, dar, cum bine se precizează și în Capitolul 1 al documentului, nu se poate acorda dacă:

- cuantumul ajutorului este stabilit pe baza preţului sau a cantităţii de produse cumpã­rate sau puse pe piaţă;

- ajutoarele sunt subordonate utilizãrii produselor naționale în detrimentul celor importate.

În condițiile în care acest ajutor stabilește atât prețul de achiziție a purceilor, cât și prețul de achiziție a porcilor, iar rasele susținute sunt „autohtone“, credem că aceste două excepții de acordare a ajutorului de minimis pot constitui o problemă în procesul de aprobare de către UE a acestei scheme de ajutor. În ceea ce privește părțile implicate în derularea programului, considerăm că identificarea tuturor verigilor – ferma de reproducție, crescător, abator/procesator, ANARZ – este corectă și utilă, dar nu pare să fi existat o consultatre reală a acestora, ceea ce a și dus la crearea unei scheme ce nu este susținută de realitatea din teren. Vom prezenta mai jos câteva argu­mente. Documentul analizat stabilește greutatea purceilor incluşi în schema de ajutor la minimum 10 kg și maximum 12 kg. După cum am arătat, greutatea purceilor la înțărcare este de 6-8 kg, iar sporul mediu zilnic este de 450/500 grame. Ca atare, producătorul și procesatorul au 4 (patru) zile la dispoziție pentru a livra purceii la crescător.

- Prețul de 250 lei/purcel plătit producătorului

La o simplă căutare pe Internet putem vedea că purceii proveniți din aceste două rase sunt vânduţi cu 300-400 lei. Ca atare, această „subvenție“ nu încurajează producătorii, suma fiind mai mică decât cea obținută din piață, asta fără a lua în calcul impactul financiar al înregistrării exploatației, precum și al fiscalizării acestor venituri.

- Prețul de 11 lei/kg plătit crescătorului

Preţul este identic cu cel de piață din momentul actual, iar menținerea lui pe tot parcursul anului poate încuraja crescătorii. Chiar și cu un consum specific mult mai mare decât la alte rase, poate asigura un profit substanțial crescătorului.

Partea care revine procesa­torului:

- Asigurarea transportului de la producător la crescător și de la crescător la abator: un vehicul autorizat pentru transport animale solicită un preț de 5-6 RON/km, iar numărul de purcei de transportat este unul foarte mic, costul per kilogram devenind unul foarte ridicat.

- Prețul de 11 lei/kg este unul identic cu cel de piață și trebuie achitat într-un termen foarte scurt.

Aici mai sunt de menționat câteva aspecte:

- Nu există nicio bază de date cu abatoarele mici care ar putea gestiona acest tip de afaceri.

- Aceste rase se preteazã la procesarea unor produse tradiționale, cu timpi de măturare de peste 30 zile, timpul de recuperare a banilor fiind de cel puțin 60-90 de zile.

- Chiar și în aceste condiții, afacerea ar putea funcționa doar pentru abatoarele care au și secții de procesare și maturare tradițonală.

- Timpul de așteptare de „numai“ 7-10 luni până când purceii contractați ajung la greutatea de sacrificare

Am fi vrut să facem câteva precizări și privind implicarea ANARZ în acest program, însă respectabila instituție nu mai are site activ și nu știm dacă are personal disponibil și calificat. Cât despre generarea bazei de date în care să se administreze programul…

Clement LUPU

La Timişoara, fermierii vor să înfiinţeze un nucleu de creştere a rasei de porc Mangaliţa, rasă recunoscută pentru că are în grăsime colesterol „bun“ care nu afectează vasele de sânge. „Vrem să facem lobby pentru Mangaliţa, pentru ca şi în Timiş să înceapă creşterea porcului Mangaliţa, pentru că preţul e bun la vânzare fie pe viu, fie pe produs finit – salam, jumări, slănină. De aceea, vrem să înfiinţăm un nucleu al crescătorilor de Mangaliţa pentru zona de vest, pentru cei care vor să cumpere purcei sau produse tradiţionale din această rasă şi sunt nevoiţi, în prezent, să meargă la Turda, unde este un astfel de centru“, susţine prof. univ. dr. Doru Petanec, directorul Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Timiş.