Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 27 februarie - 24 martie 2023, se depun Cereri de plată pentru intervenția DR-06- Bunăstarea animalelor Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul Planului Strategic PAC 2023—2027.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri și are forma unei plăți anuale fixe pe Unitate Vită Mare (UVM). Suma totală alocată pe întreaga perioadă de programare pentru această intervenție este de 736,25 milioane euro urmând să beneficieze de finanțare toți cei care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Solicitanții intervenției DR-06 — Bunăstarea animalelor, Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor pot depune cererile la Centrul APIA pe a cărui rază teritorială se află sediul social al acestora sau pe raza teritorială a judeţului unde are capacitatea de producţie cea mai mare, în cazul în care are mai multe exploatații.

Completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic, de către beneficiar, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro – secțiunea DR 06 – Bunăstarea animalelor.

Informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în cuprinsul Ghidurile Solicitantului care împreună cu cererile de plată pentru cele două pachete sunt disponibile pe site-ul APIA la link-ul https://apia.org.ro/ și la MADR la link-ul https://www.madr.ro/.

Avem o țară preponderent agrară, care are avantajul unor condiții de relief și de climă care permit dezvoltarea zootehniei în toate regiunile țării. În plus, în patrimoniul genetic pe care îl deținem există rase adaptate pentru toate formele de relief. Cu toate acestea, în anumite sectoare de activitatea, zootehnia a înregistrat un regres în ceea ce privește numărul de efective. În rândurile următoare vă prezentăm o sinteză statistică a zootehniei din ultimii ani, realizată de Institutul Național de Statistică.

A crescut numărul de capre și oi, dar avem mai puține păsări, vaci și porci

Potrivit rezultatelor cercetării statistice „Efectivele de animale și producția animală, în anul 2020“, întreprinse în cadrul Institutului Național de Cercetare făcută în publică în 2021, față de anul precedent, efectivele de ovine şi caprine au crescut, iar efectivele de bovine, porcine şi de păsări au scăzut.

Numărul total de bovine la 1 decembrie 2020, față de 1 decembrie 2019, a scăzut cu 0,6%, iar efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivolițe pentru reproducție și juninci pentru reproducție) a crescut cu 0,7%. Numărul total de porcine şi efectivul matcă (scroafe de prăsilă) au scăzut cu 2,2%, respectiv cu 0,1%. Atât numărul total de ovine şi caprine, cât şi efectivul matcă (oi, mioare şi capre) au crescut cu 1,2%, respectiv cu 0,6%. Numărul total de păsări şi numărul de păsări ouătoare adulte au scăzut cu 6,5%, respectiv cu 10,5%.

În anul 2020, comparativ cu anul 2019 s-au constatat următoarele:

– greutatea animalelor şi păsărilor destinate sacrificării pentru consum a scăzut cu 4,7% la ovine şi caprine, cu 3,4% la bovine, cu 2,7% la porcine şi cu 0,7% la păsări;

– producția totală de lapte a fost cu 1,2% mai mare;

– producția de lână a scăzut cu 3,2%;

– producția de ouă a scăzut cu 2,4%.

Ce locuri ocupăm în topul Uniunii Europene

Statisticile emise de INSE arată că, în cazul efectivelor de bovine, la sfârșitul anului 2020, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Olanda şi Belgia. În ceea ce privește densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul 20 din cele 22 de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia şi Bulgaria. La efectivele de porcine, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Spania, Germania, Franţa, Danemarca, Polonia, Olanda, Italia şi Belgia. În ceea ce privește densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul18, din cele douăzeci şi două de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia, Slovacia, Lituania şi Bulgaria. La efectivele de ovine şi caprine, România s-a situat pe locul doi în rândul statelor membre, după Spania. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul doi din cele 14 ţări prezentate, după Grecia.

• În luna martie 2022, faţă de luna februarie 2022, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la toate speciile de animale și păsări.
• În comparaţie cu luna martie 2021, numărul sacrificărilor și greutatea în carcasă au crescut la bovine și la păsări, iar la porcine, ovine și caprine au scăzut.
• Evoluţia efectivelor de animale în perioada 2006 – 2020 arată că numărul bovinelor a scăzut continuu din anul 2006 până în anul 2011, ajungând la 1988,9 mii capete. Din anul 2011 până în anul 2020, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, reprezentând 65,1% în anul 2020, faţă de anul 2006. Efectivele de porcine au scăzut, ajungând la 55,0% în anul 2020 faţă de anul 2006. Efectivele de ovine şi caprine au început să crească, atingând în anul 2020 un nivel de 12.094,8 mii capete, respectiv cu 43,9% mai mult faţă de anul 2006.

Laura ZMARANDA

Unul dintre cele mai așteptate evenimente din Iași a avut loc în perioada 14-16 octombrie 2022 în comuna Holboca, județul Iași. Expoziția de păsări și iepuri EXPO-Iași a fost organizată de Asociația Crescătorilor de Păsări de Genotecă, după o pauză de doi ani, din cauza pandemiei de COVID-19. În cadrul expoziției, cei prezenți au putut face cunoștință cu crescătorii din Iași și nu numai, putând achiziționa exemplarele dorite. În același timp, vizitatorii și-au delectat privirea cu: păuni, iepuri, rățuște ornamentale, porumbei, găini, fazani, turturele râzătoare, reprezentând un număr mare de rase și varietăți de culoare.

S-au marcat 20 de ani de la înființarea Asociației Păsărilor de Genotecă

Peste 600 de exemplare de iepuri şi păsări au fost aduse laolaltă la Iaşi, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înființarea Asociației Păsărilor de Genotecă. Cei mai îndrăgiţi au fost urecheații. Un singur exemplar a costat de la 50 la 700 de euro, ne specifică organizatorii.

„În cadrul expoziție, reprezentanții iepurilor sunt trei rase, Uriașul german, Berbecul german și Pestrițul englez. Fiecare rasă a fost arbitrată de către arbitrii naționali, specializați, și a primit un punctaj exprimat pe etichetele lor. Printre aceștia avem și niște prețioși campioni cu punctaje maxime. Banii nu sunt foarte importanți pentru crescătorul pasionat deoarece niciodată valoarea materială nu poate compensa valoarea spirituală și plăcerea de a avea un iepure valoros. Prezența în expoziții și obținerea de premii exprimă, de altfel, munca fiecărui crescător în decursul anilor. În ediția de anul acesta, campionul a fost un mascul Uriaș, culoarea aguti. Un alt campion a fost o femelă cu 96,5 puncte. Dar avem și un campion absolut, un mascul de aceeași rasă, Uriaș, de 97,5 puncte, punctaj care s-a adunat din tipul și forma corpului, greutate, blană, cum arată capul și urechile, culoarea de acoperire, culoarea de bază și starea de îngrijire. Avem și reprezentanții Berbecilor germani, respectiv o femelă și un mascul campion, cu un punctaj de 96 de puncte“, a explicat Romeo Condriuc, președintele Asociației Păsărilor de Genotecă din Iași, organizatorul expoziției.

În cadrul secțiunii de găini au fost prezente în jur de 250 de exemplare de găini de rasă, din mai multe varietăți de rasă și culoare, ne spune Ganicenco Constantin, vicepreședintele Asociației Crescătorilor Genotecă Iași. „Ne aflăm la a XX-a ediție a Expoziției de Păsări de Rasă Iași. Suntem încântați și fericiți că am reușit, după multe încercări, având în vedere situația pandemică care a fost în țară, să aducem un număr mare de exemplare într-o expoziție la nivel zonal în sala de sport a comunei Holboca, undeva la 250 de exemplare de găini de rasă, din mai multe varietăți de rasă și culoare. Aici veți vedea un număr impresionant de porumbei ornamentali și jucători, bineînțeles vă veți delecta atât cu fazani, rățuște ornamentale, cât și cu gâște de carne. Avem expozanți atât din Iași, cât și din Roman, Bacău și Vaslui deoarece am încercat să aducem cât mai mulți crescători de calitate în jurul nostru astfel încât să expunem un număr cât mai frumos de exemplare. Arbitrajul este făcut la nivel înalt, fiind aduși arbitri atât de nivel național cât și internațional. Urmărim calitățile genetice și un anume standard european, la fiecare exemplar în parte.“

Orice hobby este mai costisitor

Un exemplar de găină trebuie să prezinte atât caracter genetic de calitate, cât și tot ce ține de penaj, încălțătură, talie și volum, ne explică crescătorul ieșean.

„Aș putea spune că am exemplare valoroase din mai multe varietăți de rasă, Cochinchina Uriaș, Brahma, Mătase japoneză, dar și rățuște ornamentale, rătuște alergătoare, rătuște moțate. Am încercat să aduc câte puțin din fiecare, astfel încât să fie o paletă cât mai colorată în expoziție și, totodată, omul să poată admira cât mai multe frumuseți. Am avut parte de expoziții la care am reușit să particip în număr limitat, dar într-un cadru de oameni de înaltă calitate și cu exemplare de top. Tot ce fac eu este mai mult pasiune, cheltuielile neacoperind această pasiune. În schimb, pot spune că cea mai mare prețuire este satisfacția în momentul în care reușim să reproducem și să ameliorăm anumite varietăți, ori pe cale de dispariție, ori nou formate, ori în curs de omologare. De curând, de exemplu, am reușit să aduc ouă din rasele de găini Orpington Silver Laced din Marea Britanie și am adus exemplare din Belgia, Germania, Olanda și Italia. Pasiunea – sau microbul, cum îmi place mie să-i spun – o am de 10 ani, perfecționarea a apărut în ultimii ani, iar tot ce ține de expoziții internaționale și târguri, undeva de vreo 4 ani“, încheie Ganicenco Constantin, organizator și crescător de păsări de rasă din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin și avicol.

Suma autorizată la plată este în valoare de 129.166.260,85 lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1053/2022, astfel:

• 094.375,68 lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
• 071.885,17 lei din finanțare externă nerambursabilă conform Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul suin s-a calculat în funcție de capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută, echivalent UVM, până la concurența plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul avicol s-a calculat în funcție de capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută, echivalent UVM, până la concurența plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

Suma totală de 129.166.260,85 lei este defalcată astfel:

• 759.029,21 lei pentru creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;
• 407.231,64 lei pentru creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Cursul valutar este cel stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467. 

Dacă te uiți cu atenție în natură o să constați că toate invențiile pe care și le asumă omul au corespondent în habitatele sălbatice. Nu am fost așadar primii. Necuvântoarele au o inteligență nativă care le-a asigurat supraviețuirea de-a lungul vremurilor, iar ingineriile lor sunt cu adevărat uimitoare. Gândiți-vă numai că unele dintre cele mai mici păsări din Africa de Sud reușesc să își păcălească prădătorii naturali, respectiv șerpii, prin construirea unei intrări false în cuibul lor. Pițigoiul pendulin, cunoscut în lumea științifică sub numele de Anthoscopus minutus, trăiește în savană și în tufărișurile uscate subtropicale sau tropicale și în subarboretul de tip mediteranean, habitate care îi oferă materie primă pentru construcția cuiburilor.

La prima vedere pare un cuib realizat din bumbac, dar de fapt este construit din material vegetal foarte moale sau, atunci când resursele le permit, păsările folosesc și smocuri de lână de oaie. Firește că micuțele păsări fac un cuib pe măsura dimensiunilor lor. Astfel, acesta măsoară în jur 15 cm înălțime și are o lățime și o adâncime de aproximativ 9 cm. Dimensiunile relativ reduse permit pițigoiului pendulin să fixeze foarte bine construcția de ramurile copacilor, chiar și de cele foarte subțiri. Ingineria extraordinară a acestui cuib are însă un secret pe care doar familia de pițigoi pendulini îl cunoaște. Cuibul are două intrări, însă numai una dintre ele conduce cu adevărat în interiorul cuibului. Pentru a se proteja împotriva prădătorilor, Anthoscopus minutus construiește, pe lângă intrarea reală, o intrare falsă, vizibilă, cu acoperiș, care îi invită pe musafirii nepoftiți să se convingă că nu este nimeni acasă.  Această portiță, care aparent duce către intimitatea cuibului, este situată sub intrarea reală mascată perfect cu ajutorul unui sistem de închidere foarte inteligent.

Ușa reală către interior are, așa cum spuneam, un sistem de închidere similar unei trape care se închide în momentul în care pasărea părăsește cuibul și care nu permite decât accesul locatarului de drept care o deschide cu piciorul. Deși aparent firav, cuibul pițigoiului pendulin este robust și poate găzdui până la 10 pițigoi odată.

Laura ZMARANDA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 12 mai 2022 inclusiv, se depun cereri de solicitare pentru următoarele scheme de ajutor de stat, respectiv:

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin;
• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin;
• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022 și este repartizată astfel: 

a) 170.250 mii lei pentru sectorul bovine; 

b) 167.649 mii lei pentru sectorul suine; 

c) 116.000 mii lei pentru sectorul avicol. 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se vor depune în funcție de tipul de ajutor de stat solicitat la: 

a) Centrele APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul sau unde au depus cererea unică de plată în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin; 

b) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin; 

c) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Păsări, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol; 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat se pot  transmite si prin poștă, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar/reprezentant legal pe fiecare pagină a documentului transmis.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 290.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 51/2022.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2022.

Nu se acordă plăți ulterior datei de 30 iunie 2022 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate dintr-o cauză imputabilă beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA. 

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidurile solicitantului se regăsesc publicate pe site-ul APIA www.apia.org.ro , accesând următorul link: Ajutoare pentru susţinerea activităţilor agricole din sectoarele suin / avicol / bovin / ovine - caprine / legume-fructe, cartofi și vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 - APIA .

Legislație:

OUG nr. 51/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

APIA, mereu alături de fermieri!

Gripa aviară pare să fie una ciclică, o dată la câțiva ani izbucnind focare în mai multe țări. De data aceasta, epidemia pare să fie cea mai serioasă din istorie. Sau cel puțin așa susțin cercetătorii germani. Măcar mai luăm o pauză de la cealaltă pandemie…

Cercetătorii de la Institutul german de sănătate animală – Friedrich Loeffler Institute (FLI) ne avertizează că Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de gripă aviară din istorie. „În prezent traversăm cea mai gravă epidemie de gripă aviară atât în Germania, cât şi în Europa“, susţin cercetătorii de la FLI. Potrivit acestora, noi cazuri sunt detectate în fiecare zi şi nu doar păsările sunt afectate de virusul gripei aviare. „Nu se întrevede un sfârşit, iar ţările afectate se întind din Finlanda până în Insulele Feroe, din Rusia până în Portugalia“, spun cercetătorii care adaugă că au fost descoperite cazuri chiar şi în Canada, India şi estul Asiei. Dacă ar fi să găsim o explicație, ar fi cel puțin una: păsările zboară și duc cu ele virusul…

Aproape 400 de cazuri în Germania

Potrivit cercetătorilor, numai în Germania, începând din octombrie şi până în data de 29 decembrie au fost descoperite 394 de cazuri de infecţie cu gripă aviară în rândul păsărilor sălbatice, inclusiv raţe, gâşte, lebede şi pescăruşi. Majoritatea cazurilor au fost detectate de-a lungul coastelor. De asemenea, cercetătorii de la FLI au identificat 46 de cazuri de infecţie cu gripă aviară la fermele de păsări din Germania. Totodată, în aceeaşi perioadă, de-a lungul Europei datele FLI arată că au fost descoperite 675 de cazuri de infecţie cu gripă aviară în rândul păsărilor sălbatice şi 534 de cazuri de infecţie în rândul păsărilor domestice. Mai mult decât atât, au fost descoperite cazuri de gripă aviară la mamifere, de exemplu la vulpi în Ţările de Jos şi Finlanda, la foci în Suedia şi Germania şi la vidre în Finlanda. Așadar, virusul s-a răspândit și la alte animale ce ar putea să-l ducă mai departe.

Boală virală contagioasă

Gripa aviară este o boală virală foarte contagioasă, care apare în principal la păsările de curte şi la păsările de apă sălbatice. Virusurile gripei aviare sunt cu patogenitate ridicată sau scăzută (HPAI, respectiv LPAI), în funcţie de caracteristica moleculară a virusului şi de capacitatea acestuia de a provoca boli şi mortalitate la pui. În mod normal, gripa aviară începe să se manifeste toamna, virusul fiind transportat de păsările sălbatice migratoare care vin din Asia în Europa. Ţările care descoperă boli animale periculoase precum pesta porcină africană sau gripa aviară înalt patogenă trebuie să avertizeze imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) şi să trimită regulat rapoarte de evoluţie.

O epidemie ciclică

Această epidemie pare să fie una... ciclică. De pildă, în urmă cu câțiva ani, pe la sfârșitul lui 2016 mai exact, gripa aviară făcea ravagii în opt țări europene. În Ungaria, se trecuse deja la sacrificarea a mii de păsări, după ce se descoperiseră focare ale bolii în sudul țării. Specialiștii spuneau că virusul gripei aviare era răspândit de rațele sălbatice. O altă țară afectată a fost și Germania. Aici au fost semnalate focare în nordul țării și, potrivit datelor de la acea vreme, muriseră în jur de 3.000 de pui din cauza virusului H5N8 și peste 30.000 de păsări de la o singură fermă au fost sacrificate. Expuse acestui risc au mai fost și țări ca: Austria, Olanda, Polonia, Danemarca, Elveția și Croația, acestea aflându-se pe ruta de migrație a rațelor sălbatice, vinovate, se pare, de răspândirea virusului gripei aviare. Și în aceste țări, la vremea aceea, s-a trecut la sacrificarea zburătoarelor. Pe de altă parte, au fost luate și măsuri de prevenție. Se știe, firește, că este mai ieftin să previi decât să vindeci, nu-i așa? Important de menționat este faptul că Franța, cel mai mare crescător de păsări din Europa nu s-a confruntat cu o astfel de epidemie de gripă aviară. De altfel, în Franța, nici nu s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire. Cu toate acestea, s-au întețit controalele în ferme și s-a restricționat vânătoarea, urmări firești ale răspândirii virusului în țările vecine.

Cum se manifestă la om

Gripa aviară duce la decesul păsărilor bolnave, iar maladia se transmite și la alte animale, cum ar fi porcii. Virusul nu se transmite prin intermediul cărnii preparate termic; practic, virusul nu este rezistent la temperaturi înalte. În ceea ce privește cazurile de îmbolnăvire la om, acestea au fost înregistrate doar în rândul celor care lucrau în fermele avicole deoarece aceștia au luat contact direct cu păsările bolnave. Potrivit unor studii, în aceste cazuri virusul a suferit unele modificări genetice, iar oamenii afectați au prezentat febră, dureri în gât și musculare, tuse.

Simona-Nicole DAVID

DSVSA Suceava patrulează în zonele de migrare a zburătoarelor sălbatice, supraveghind atât păsările de curte din luncile Siretului şi Sucevei, cât şi pe cele din preajma iazurilor de la Fălticeni.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava supraveghează cu atenţie sporită cursurile de apă curgătoare, precum şi iazurile şi lacurile de pe raza întregului judeţ. Aceasta după ce gripa aviară înalt patogenă H5N1 s-a reîntors în România, deja fiind înregistrate trei cazuri de infectare la lebede, în judeţele Călăraşi, Tulcea şi Constanţa. Conform dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA Suceava, a fost organizată o şedinţă cu toate asociaţiile de vânătoare şi ornitologii din judeţ, în cadrul căreia au fost stabilite şi adoptate măsuri menite a depista din timp păsările suspecte de infectare cu H5N1.

Potrivit medicului veterinar Mihai Voloşeniuc, dacă la păsările domestice controlul răspândirii virusului este relativ mai uşor, în cazul păsărilor sălbatice, ca urmare a migrării acestora în căutarea hranei, misiunea veterinarilor este de-a dreptul dificilă.

„În vederea supravegherii active, vom intensifica patrulările în jurul lacurilor unde migrează păsările sălbatice, pentru a depista zburătoarele moarte, a recolta probe şi a le trimite în laborator, astfel încât să stabilim dacă nu cumva cauza morţii o reprezintă virusul aviar“, a declarat dr. Mihai Voloşeniuc.

Conform conducerii Direcţiei Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, sunt declanşate şi acţiuni de supraveghere a păsărilor de curte, în principal ale celor din gospodăriile din zonele aflate în vecinătatea apelor, cum ar fi luncile Siretului şi Sucevei, dar şi iazurile de la Fălticeni.

Riscul cel mai mare este că această gripă se transmite şi la om

„În judeţul Suceava există puţine exploataţii comerciale de păsări, însă, chiar şi aşa, conform planului de biosecuritate, acestea vor fi obligatoriu închise oricărui contact cu zburătoarele sălbatice, simultan desfăşurându-se şi ample acţiuni de dezinfectare“, a precizat directorul DSVSA Mihai Voloşeniuc.

Dr. Mihai Voloşeniuc subliniază că inspectorii sanitari-veterinari se concentrează şi asupra importurilor de carne de pasăre din ţările terţe, acestea fiind permise numai din acele state care nu sunt supuse vreunei restricţii în acest sens.

„Pe lângă pesta porcină africană, ne confruntăm acum şi cu o altă maladie, riscul cel mai mare fiind că această gripă se transmite şi la om. De aceea, dacă văd păsări moarte pe malul apelor, oamenii trebuie să evite contactul cu acestea şi să anunţe medicul veterinar, paznicii de vânătoare sau alte persoane abilitate“, a transmis dr. Mihai Voloşeniuc.

Spre deosebire de găini, mai susceptibile la gripa aviară sunt raţele şi gâştele, atât cele sălbatice, cât şi cele domestice. Semnele precoce ale prezenţei virusului sunt depresia, anorexia, reducerea consumului de apă şi febra. Păsările bolnave stau cu capul aplecat, prezintă creste şi bărbiţe cianotice, diaree apoasă, respiraţie dificilă şi lăcrimare excesivă.

Focarele de gripă aviară înalt patogenă au cunoscut o creştere fulminantă în Italia (128 de focare), Polonia (33) şi Ungaria (28). Au mai notificat noi focare ale bolii Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germanie, Danemarca, Estonia, Franţa, Irlanda, Olanda, Norvegia şi Slovacia.

Silviu BUCULEI

Pentru a fi semeni buni trebuie să fim mereu atenți la tot ceea ce ne înconjoară. De exemplu, v-ați gândit cum puteți să ajutați păsărelele pe timpul iernii? Ei bine, puteți să le oferiți adăpost și hrană într-un mod corespunzător, adică să amplasați din loc în loc căsuțe create special pentru ele. Meșterii populari Rodica și Viorel Dîlganu au început anul trecut să construiască astfel de obiecte, unul mai frumos ca altul, iar iubitorii naturii nu au întârziat să le achiziționeze.

Soții Dîlganu realizează obiecte de mobilier din lemn pictat cu mult devotament. Pe lângă obiectele mai mari, aceștia creează și mărțișoare, semne de carte ori fel de fel de obiecte decorative, dar și căsuțe pentru păsărele care au ajuns deja în mai toate colțurile țării.

„Natura este cea care reprezintă viața și ne-am gândit la căsuțe din dragostea pentru păsările micuțe care rămân peste iarnă în grădina noastră. Am observat că avem mulți pițigoi, vrăbiuțe, lăstuni și câte un măcăleandru ocazional. Ne doream de ceva timp să realizăm căsuțe pentru păsărele, dar, fiind destul de migăloase, ca orice obiect mai mic, necesită mai mult timp și răbdare. Anul trecut au început să prindă viață în atelierul nostru astfel de căsuțe. Căsuțele meșteșugite în atelierul nostru sunt și decorative, dar se pare că sunt și preferate de păsările micuțe. La noi vrăbiuțele au fost primele care au venit bucuroase să le inspecteze și să se odihnească. Realizarea unei căsuțe durează câteva zile de la construcția ei, vopsire, apoi pictura și ultima dată lăcuirea“, a declarat Rodica Dîlganu.

Viorel se ocupă de construirea căsuțelor, care mereu începe cu alegerea lemnului potrivit. Abia după ce este perfect șlefuită ajunge în mâinile Rodicăi care reușește să le dea viață prin modele pictate. Alege mereu culori speciale și modul în care le îmbină este desăvârșit. Perfecte pentru grădină sau terasă, aceste căsuțe creează un ambient plăcut nu doar pentru păsărele, ci pot aduce și un plus de frumusețe locului în care sunt amplasate.

„Căsuțele noastre au ajuns în toată țara. Chiar am realizat și câte 10-20 de bucăți pentru același client pentru că dorea să le ofere cadouri celor dragi. Doar anul trecut, din septembrie până în decembrie, am livrat peste 100 de căsuțe. Trebuie spus că ele nu costă mult, în jur de 80 lei bucata, un preț care nu reflectă munca depusă pentru un astfel de obiect, dar ne dorim să își permită fiecare o pată de culoare pe terasă sau în grădină“, a mai spus meșterul popular.

Nu-i așa că sunt deosebite? Există în piață tot felul de astfel de căsuțe pentru păsări, însă faptul că le putem alege pe cele făurite de meșterii populari este cu atât mai important deoarece facem un bine și păsărelelor, dar și celor care încă țin vii meșteșugurile fără de care noi ca popor am fi mai sărăci.

Larissa DINU

Schimbările climatice au o multitudine de urmări în tot ceea ce înseamnă traiul zilnic. Există zone unde este regândită structura culturilor agricole ori zone ce au devenit impracticabile pentru agricultură. Există ghețari care se topesc și pun în pericol întregul ecosistem, dar și regiuni în care media temperaturilor anuale a crescut considerabil în ultimii ani. Toate acestea schimbă nu doar traiul oamenilor, ci și pe cel al animalelor, al plantelor și păsărilor migratoare. De exemplu, păsările călătoare nu prea mai părăsesc țările europene în timpul iernii, așa cum se întâmpla cândva.

Migrația păsărilor este un fenomen fascinant despre care aflăm încă din copilărie, atunci când ni se spune despre ele că „pleacă în țările calde“. De fapt, plecarea păsărilor călătoare în fiecare an, începând cu luna august și până în prima parte a lunii noiembrie, din țările în care au stat peste vară pentru reproducere și hrană, este un semn bun, adică natura își urmează cursul firesc. Însă, cum se face că vedem berze pe câmp în luna decembrie, când ele ar fi trebuit să fie demult plecate pe continentul african? Ei bine, schimbările climatice provoacă schimbări de comportament, iar vremea prietenoasă din toamnă le păcălește să mai zăbovească la noi în țară și să nu plece spre Africa, prin strâmtoarea Bosforului, așa cum reiese din datele organizațiilor și asociațiilor de profil, care urmăresc migrarea berzelor cu ajutorul radioemițătoarelor. Berzele sunt păsări ce au nevoie de căldură, de aceea trebuie să plece din țara noastră atunci când se instalează iarna. Mai mult decât atât, ele trebuie să-și asigure hrana, or în momentul înghețului acest lucru devine imposibil. De curând, zeci de berze au fost zărite rătăcind pe câmpurile patriei, iar patru dintre ele au fost duse la Centrul de Reabilitare al Animalelor Sălbatice din Târgu Mureș, unde au parte de îngrijire specială pentru a trece peste iarnă. Acesta nu este un caz izolat, există diverse locuri în țară unde acestea au fost observate, cum este cazul gropii de gunoi din jurul Brașovului, acolo unde mai multe berze au ales să cuibărească.

Nu doar berzele și-au făcut un obicei din a nu mai pleca din România, ci și alte specii cum ar fi stârcii, pescărușii albaștri, gâștele sălbatice, pelicanii, lebedele, cormoranii ori lișițele. Chiar și în iernile trecute au fost observate sute de păsări în jurul lacurilor. Mai mult decât atât, ele au fost observate și în jurul râurilor din preajma marilor orașe, acolo unde sunt deversate apele menajere, care le devin sursă de hrană păsărilor. Și în Delta Dunării pelicanii ori cormoranii au devenit rezidenți permanenți, iar acest fenomen se repetă și în acest an.

Ce se va întâmpla cu ele peste iarnă? Vor supraviețui? Nu ne rămâne decât să fim atenți și să luăm măsurile necesare atunci când le observăm!

Ce putem face dacă găsim iarna berze care au nevoie de ajutor?

– Să le oferim hrană (în funcție de specie) – pește, carne crudă tăiată cubulețe;

– Dacă nu se pot mișca ori sunt înghețate trebuie să le ducem într-o anexă a gospodăriei;

– Trebuie să le oferim îngrijire corespunzătoare, apă și hrană, iar în momentul în care își revin e necesar să le eliberăm;

– Dacă păsările sunt lovite trebuie să luăm legătura cu un medic veterinar ori cu o asociație de profil pentru a fi tratate corespunzător.

Larissa DINU

Focarele de gripa aviară înalt patogenă (HPAI) au cunoscut o creștere fulminantă în lunile noiembrie și decembrie în Italia (128 de focare), Polonia (33 de focare) și Ungaria (28 de focare). Alte state membre care au notificat confirmarea de noi focare de gripă aviară înalt patogenă, sunt Bulgaria (4 focare), Cehia (10 focare), Croația (2 focare), Germania (23 de focare), Danemarca (1 focar), Estonia (1 focar), Franța (1 focar), Irlanda (3 focare), Olanda (6 focare), Norvegia (2 focare) și Slovacia (2 focare).

În acest context epidemiologic alarmant, Comisia Europeană (CE) a transmis o notificare către toate statele membre prin care avertizează cu privire la severitatea preconizată pentru acest nou val HPAI în care H5N1 este subtipul cel mai adesea identificat, în special la populațiile de păsări sălbatice aflate în migrația de toamnă.

La noi în țară, în luna decembrie a fost confirmat un nou caz de influență aviară înalt patogenă, subtipul H5N1, identificat la o lebădă de vară, găsită moartă în zona lacului Fortuna, județul Tulcea.

Până la această dată nu a fost depistată prezența virusului influenței aviare în exploatații de păsări.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)  a dispus intensificarea măsurilor de supraveghere la nivel național, pentru evitarea apariției de noi focare, în cazul în care se suspectează sau confirmă în mod oficial prezența gripei aviare la păsările sălbatice.

În cadrul unei videoconferințe organizate astăzi, 7 decembrie, cu structurile teritoriale, au fost analizate noile informații privind evoluția acestei boli la nivel european și a fost dispusă aplicarea următoarelor măsuri:

• monitorizarea în permanență a statusului de sănătate la păsări domestice și sălbatice pe întreg teritoriul României. În acest sens, orice suspiciune va fi notificată în regim de urgență DSVSA-urilor județene și ANSVSA;
• au fost solicitate instituiri de protocoale de colaborare cu o serie de instituții implicate în observarea, supravegherea și monitorizarea păsărilor sălbatice, respectiv societăți ornitologice, Asociația Biosfera Delta Dunării, asociații de vânătoare, etc.;
• o atenție deosebită și o înăsprire a controalelor transporturilor intracomunitare cu păsări vii și ouă de incubat provenite din țările unde au evoluat focare de influență aviară în ultima perioadă;
• a fost dispus pe întreg teritoriul României ca în cazul exploatațiilor comerciale de păsări autorizate/înregistrate sanitar veterinar cu sistem de creștere și exploatare a păsărilor free-range și ecologic, toate păsările să fie ținute închise în adăposturi fără acces la luciuri de apă sau alte amenajări hidrologice și fără a avea contact cu păsările sălbatice;
• a fost solicitată întărirea tuturor măsurilor de biosecuritate în exploatațiile comerciale avicole de pe teritoriul României.

În vederea prevenirii introducerii în România a gripei aviare înalt patogene, este interzisă orice intrare pe teritoriul național a transporturilor de păsări pentru sacrificare din Uniunea Europeană care provin din zone de protecție sau supraveghere.

La nivelul unității de abatorizare trebuie să existe facilități adecvate de spălare și dezinfecție a mijloacelor auto ce transportă păsările, precum și a cuștilor în care acestea sunt transportate, astfel încât după descărcare acestea să nu părăsească incinta abatorului decât după dezinfecție.

În cazul crescătorilor de păsări din gospodăriile populației, ANSVSA recomandă respectarea următoarele măsuri:

• separarea în cadrul gospodăriei a rațelor și gâștelor de alte păsări domestice;
• evitarea creșterii păsărilor domestice în aer liber, acestea fiind ținute închise obligatoriu în spatii special amenajate; atunci când acest lucru nu este posibil, hrănirea și adăparea păsărilor se va realiza într-o zonă acoperită la care nu pot avea acces păsările sălbatice;
• interzicerea adăpării păsărilor domestice cu apă din rezervoarele de apă de suprafață accesibile păsărilor sălbatice;
• evitarea intrării mai multor persoane, în zona de exploatare a păsărilor domestice, mișcările limitându-se la o singură persoană (proprietarul exploatației);
• prevenirea contactului cu alte specii de mamifere, inclusiv rozătoare şi alte animale de companie;
• aplicarea unor măsuri suplimentare de evitare a introducerii/diseminării unei eventuale infecții prin folosirea unei încălțăminte diferită în spațiul de exploatare a păsărilor domestice sau a unui amplasament special amenajat pentru dezinfecția încălțămintei;
• prevenirea oricărui contact direct și indirect între păsările sălbatice vii, în special cele de apă și păsările domestice și alte păsări, în special rațele și gâștele. Astfel, va trebui limitat pe cât posibil accesul tuturor păsărilor domestice și păsărilor sălbatice captive la luciuri de apă, lacuri, bălți, râuri și orice altă amenajare hidrologică artificială sau naturală;
• toate cazurile de îmbolnăvire sau mortalitate la păsările din orice specie sau la mamifere din curtea proprie, vor fi anunțate, fără întârziere, medicului veterinar de liberă practică împuternicit;
• toate cadavrele de păsări și mamifere, descoperite în locuri publice, se anunță, fără întârziere, medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Situația epidemiologică din România, în contextul influenței aviare, este monitorizată permanent de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și structurile subordonate de la nivel local.

În zilele noastre, consumatorii sunt interesați de produse alimentare cu valoare nutrițională crescută, fără conservanți artificiali sau alți aditivi alimentari. În acest cadru, dezvoltarea de produse din carne cu conținut scăzut de grăsime și/sau niveluri mari de acizi grași nesaturați, în special acizi grași n-3, este de dorit ca strategie în controlul patologiilor cardiovasculare și inflamatorii. Însă, îmbogățirea conținutului de acizi grași n-3 este corelată cu o mai mare incidență la oxidare lipidică, cu efecte biologice nocive și un impact negativ asupra sănătății. Așa cum oxidarea poate cauza ruginirea și deteriorarea în cazul metalelor, un tip de oxidare similară are loc și în cazul nutrețurilor și a hranei furajere, rezultând râncezirea grăsimilor, distrugerea vitaminelor A, D și E, pigmenții (carotenoizi) și aminoacizii vor avea valori energetice biologice mai scăzute în cadrul rețetei. Drept consecință, este importantă nu doar îmbunătățirea valorii nutriționale a alimentelor, ci și minimizarea oxidării lipidice pentru a oferi produse alimentare mai sănătoase și sigure pentru consumator. Strategiile nutriționale prezintă o serie de beneficii întrucât animalele vii pot distribui eficient compușii către țesuturi, iar această abordare este mai sigură datorită obținerii unor produse din carne ce asigură cantități tolerabile pentru oameni. Pentru a contracara procesele oxidative, în ultima perioadă s-au studiat o serie de suplimente cu proprietăți antioxidante în hrana animalelor. Exemple în acest sens sunt: vitaminele (C, E), mineralele (Zn, Cu), compușii fenolici.

Animalele nu sunt capabile să sintetizeze vitamina E, prezența ei în țesuturi fiind total dependentă de dietă. Astfel, s-a demonstrat că suplimentarea dietei cu α-tocoferil acetat protejează acizii grași și colesterolul de oxidarea ouălor și a cărnii de pasăre proaspătă sau gătită. Există mai multe recenzii despre efectele protectoare ale tocoferolilor în inhibarea oxidării lipidice la păsări și alte animale. Suplimentarea cu diferite surse de tocoferoli scade apariția compușilor primari și secundari de oxidare, ceea ce influențează aroma și mirosul responsabile de râncezirea cărnii de păsăre și a ouălor.

Cuprul este cunoscut ca promotor al oxidării lipidice, însă acesta este folosit și ca supliment deoarece, în doză mare, are efect antimicrobian și de potențare a creșterii. În urma suplimentării cu cupru, s-a remarcat reducerea proporției acizilor grași saturați din grăsimea abdominală și scăderea conținutului de colesterol din ouă, plasmă și mușchi la pasăre. Relația dintre cupru și metabolismul lipidic poate fi observată în capacitatea deficiențelor de cupru de a cauza hipercolesterolemie la șobolani.

Zincul este un element ce face parte din sistemul enzimatic antioxidant drept cofactor pentru SOD (superoxid dismutaza). Suplimentarea cu zinc a dietei păsărilor la o doză de 20 g/kg reduce consumul de furaj și greutatea corporală. Suplimentarea cu 0.2-20 g zinc/kg furaj de pasăre pe o perioadă scurtă de timp (mai puțin de 3 săptămâni) a cauzat creșterea concentrației de zinc în ficat, rinichi, pancreas și splină. În plus, suplimentarea cu zinc poate duce la alte efecte benefice: îmbunătățește performanța animalului și atenuează oxidarea lipidică la animalele crescute în stres termic. S-a dovedit, de asemenea, că suplimentarea dietei cu zinc a crescut conținutul de seleniu din carne, fără efecte asupra stabilității oxidative.

Compușii fenolici se găsesc răspândiți în natură într-o mare diversitate. Suplimentarea dietei păsărilor cu frunze deshidratate și/sau alte părți ale plantelor precum oregano, rozmarin, cimbru s-a practicat pentru studierea performanțelor, stabilitatea oxidativă a cărnii și calitatea cărnii de pasăre. Mai mulți autori au arătat că suplimentarea cu ulei de oregano și rozmarin poate crește retenția și protecția α-tocoferolului din carne, explicându-se astfel efectul sinergic când sunt adăugate împreună α-tocoferol acetat și uleiuri esențiale. Activitatea polifenolilor depinde de consumul lor, de biodisponibilitate și retenția tisulară a organismului; activitatea lor poate varia mult, dar în general este scăzută. Potrivit unor autori, izoflavonoidele sunt cele mai bine absorbite din clasa polifenolilor, în timp ce antocianii și proantocianidinele sunt cele mai slab absorbite. Activitatea antioxidantă in vitro a polifenolilor nu este neapărat corelată cu capacitatea antioxidantă in vivo. Deși se cunosc puține despre rolul fiziologic al polifenolilor, cercetările sugerează că o concentrație scăzută în țesuturi pare să fie suficientă pentru exercitarea mai multor efecte biologice, precum și o pontențială activitate antioxidantă.

La păsări, suplimentarea dietetică cu acești polifenoli confirmă că acești compuși exercită efecte antioxidante asupra musculaturii scheletice post-mortem. Polifenolii din plante sunt antioxidanți multifuncționali întrucât acționează ca agenți reducători, antioxidanți donori de hidrogen și agenți de chelatare.

Așadar, abordările nutriționale în vederea obținerii de alimente valoroase din punct de vedere nutritiv și care să satisfacă cerințele consumatorilor încă reprezintă o practică eficientă folosită în cercetările din domeniul zootehnic.

Mihaela SĂRĂCILĂ

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Studiu finanțat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin proiectul ADER 9.1.2./14.10.2019

Beneficiem în atât de multe moduri de ecosistemele zonelor umede, dar majoritatea oamenilor nu recunosc valoarea vitală a acestora în susținerea vieții. Peste un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc chiar în zonele umede și totuși aproximativ 64% din acestea au dispărut în secolul trecut. Ecosistemele complexe, dinamice care se dezvoltă în astfel de regiuni sunt complet dependente de existența zonelor umede, de aceea conservarea și protejarea siturilor Ramsar trebuie să fie o prioritate. Altfel lanțul trofic își va pierde rând pe rând verigile.

Cum funcționează

La 29 iunie 2021, Wetlands International a lansat Portalul populațiilor de păsări acvatice (WPP), o platformă interactivă online care conține cele mai recente date privind starea și distribuția populațiilor păsărilor acvatice. Portalul este accesibil autorităților naționale sau locale astfel încât administratorii zonelor umede să selecteze populațiile relevante cu pragurile de 1%, pentru a verifica informațiile disponibile și pentru a identifica zonele umede potențial importante la nivel internațional sau național.

Acest portal oferă cele mai recente estimări legate de dimensiunea și tendințele a peste 2.500 de populații din 870 de specii de păsări de apă și prezintă ultimul prag de 1% din fiecare populație. Pragul de 1% a fost utilizat pentru a selecta 867 de situri Ramsar, reprezentând peste 35% din totalul siturilor listate la nivel mondial până în prezent (acestea reprezintă site-uri care îndeplinesc Criteriul 6 al Convenției Ramsar privind zonele umede).

Portalul sprijină astfel guvernele din întreaga lume să dezvolte și să pună în aplicare acțiuni de gestionare a zonelor umede și să conserve păsările de apă pentru a îndeplini obiectivele globale stabilite în temeiul Convenției Ramsar privind zonele umede, convențiile conexe legate de biodiversitate, precum și acordurile și inițiativele de transport aerian. Pe lângă denumirile formale, portalul oferă oportunitatea de a identifica zonele importante pentru păsări și zonele cheie de biodiversitate din întreaga lume. Portalul este utilizat pe scară largă de cercetătorii de păsări și zone umede, ONG-uri de conservare, industrie și altele.

Asia și Africa, preferate de cele mai multe păsări acvatice

La nivel global există peste 870 de specii de păsări acvatice cu roluri importante în ecosistemele naturale; tocmai de aceea conservarea lor este primordială. Amintim aici doar două exemple ale unor specii aflate la limita extincției. Maiestuoasa pasăre din specia Sarus Crane Grus, care are o înălțime de peste 1,5 metri, ceea ce o face cea mai înaltă pasăre zburătoare care locuiește în zonele umede din Asia de Sud și de Sud-Est și Australia, și Sarothrura ayresi, specie limitată la câteva zone din pajiști umede din estul și sudul Africii. Așa cum spuneam, ambele sunt specii amenințate la nivel global. Conservarea tuturor acestor specii necesită informații ușor accesibile despre starea și tendințele lor pentru a ajuta specialiștii să ia măsuri responsabile.

Cea mai mare parte a populațiilor păsărilor acvatice din lume se găsesc în zonele umede ale Asiei, urmată de Africa și Neotropice, Europa, America de Nord și Oceania având mai puține populații.

Aproximativ 29% din populațiile de păsări acvatice sunt mici, respectiv nu mai mari de 10.000 de exemplare. Se estimează că 9% din populații sunt între 10.001 și 25.000 de păsări, 21% între 25.001 și un milion, iar doar 5% sunt mai mari de un milion de păsări.

Dimensiunea populațiilor

Cele mai mari cinci populații din lume sunt:

• Populația Scolopax rusticola din Europa de Sud și de Vest și Africa de Nord, estimată la 10.000.000-25.000.000 de exemplare;
• Populația de Vanellus vanellus care se reproduce în Asia de Sud-Vest și Europa, estimată la 5.500.000 - 9.500.000 de păsări;
• Populația de Sterna fuscata oahuensis din jurul insulelor Hawai din Pacific, estimată la 9.600.000 de exemplare;
• Populația Anas platyrhynchos din America de Nord, estimată la 9.183.000 de păsări;
• Populația de Anas discors din America de Nord, Centrală și de Nord, estimată la 8.948.000 de exemplare.

Populațiile mai mici tind să fie asociate cu regiunile tropicale, în timp ce populațiile mari sunt mai frecvente în regiunile temperate. Principalele excepții sunt speciile care trăiesc în apele costiere și marine, cum ar fi Sernica Sernă. În Oceania, mai mult de 40% din populații sunt mai mici de 10.000 de exemplare.

• În general, 3% din populațiile cunoscute de păsări acvatice au dispărut încă din secolul al XVII-lea. O mare majoritate a acestora erau populații rezidente și limitate la unul sau un număr mic de insule.

• Tendințele a 18% din populațiile existente la nivel mondial nu sunt cunoscute, în timp ce procentul crește la aproape 50% pentru populațiile din Asia, Oceania și Neotropice; acest fapt evidențiază lacunele mari în cunoștințe în aceste regiuni.

• Din toate populațiile pentru care sunt disponibile informații despre tendințe, 38% sunt în scădere și doar 20% cresc, iar 39% sunt stabile și 3% fluctuează. Cele mai multe populații în scădere (50% din cele despre care se cunoaște faptul că sunt în scădere) se găsesc în Asia.

(D.Z.)

La solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în seara zilei de 7 mai 2021 s-a întrunit Comitetul Național pentru Situații de Urgență  - Centrul Național de Combatere a bolilor pentru adoptarea unor noi măsuri în contextul diagnosticării virusului gripei aviare la păsările dintr-o exploatație comercială de păsări din localitatea Ungheni, județul Mureș.

În urma ședinței au fost dispuse următoarele măsuri, care se aplică la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile:

• Suspendarea organizării și desfășurării comerțului ambulant cu păsări;
• Suspendarea activităților comerciale cu păsări vii, (de la puii de o zi până la păsările de reformă) pentru toate speciile de păsări comercializate prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum și a oricăror altor activități de intermediere în vederea comercializării directe către crescătorii de păsări din gospodăriile populației.

Comercializarea va fi efectuată doar de către fermele comerciale autorizate, cu păsări a căror stare de sănătate este atestată.

Verificarea respectării  acestor măsuri se realizează prin acțiuni de control organizate în comun de către structurile teritoriale ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și Ministerul afacerilor Interne, inclusiv prin efectuarea de controale în trafic și în Punctele de Trecere a Frontierei de Stat, ce vizează transporturile de păsări vii.

În contextul epidemiologic actual, de creștere a numărului focarelor de gripă aviară pe tot teritoriul Europei, presiunea virală este foarte mare și de aceea este absolut necesară impunerea și respectarea unor măsuri suplimentare pentru a preveni răspândirea acestei boli.

La nivel european, pierderile economice cauzate de evoluția gripei aviare sunt foarte mari, statul cel mai afectat fiind Polonia.

De aceea, ANSVSA solicită sprijinul fermierilor din industria avicolă și al cetățenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate și respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorități, pentru a împiedica răspândirea gripei aviare pe teritoriul țării noastre și a evita pagubele economice enorme generate de această boală.

ANSVSA monitorizează în permanență statusul de sănătate al păsărilor domestice și  al celor sălbatice (rezervorul natural de virus), astfel încât pe piaţă să ajungă doar produse provenite de la animale sănătoase și, implicit, să protejeze industria avicolă din țara noastră.

În acest sens, ANSVSA colaborează permanent cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, cu Colegiul Medicilor Veterinari din România și cu asociațiile ornitologice.

Sursa: ANSVSA

Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizează cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obținută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de cantități mici de carne de pasăre de către un producător, care are producție anuală de maxim 10.000 de păsări.

Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce privește producerea și comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

În acest sens, prin legislația națională elaborată de către ANSVSA, a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obținută în ferma proprie, cu o producție de până la 10.000 de capete pe an.

Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul.

La nivelul fermei sau exploatației, carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obținută într-un centru de sacrificare păsări și/sau iepuri - o unitate cu spații și dotări corespunzătoare în care se desfășoară activități pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.  

Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA județene pe raza cărora își desfășoară activitatea şi să îndeplinească condițiile prevăzute de legislația în vigoare. 

Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară.

În prezent, în România funcționează 24 centre de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale.  

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 exclude din domeniul său de aplicare furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de iepure, obținute din sacrificarea acestora în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă.

În anul 2020, în cadrul întrunirilor Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală organizate de Comisia Europeană, Statele Membre, la inițiativa Franței, au susținut prelungirea acestor măsuri tranzitorii după data de 31 decembrie 2020.

În situația în care măsurile de derogare nu ar fi fost prelungite după această dată,  ar fi fost pusă în pericol viabilitatea economică a numeroși  producători pentru care veniturile provin, în principal, din furnizarea directă a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în fermă către consumatorul final sau către unitățile de vânzare cu amănuntul.

Menținerea acestui tip de activitate se înscrie în strategia Comisiei  Europene „De la fermă la furculiță”.

De asemenea, trebuie luată în considerare situația economică generată în contextul pandemiei COVID -19.

ANSVSA a susținut propunerea serviciilor veterinare din Franța cu privire la menținerea derogării privind furnizarea directă de către producători a unor cantități mici de carne de pasăre în cadrul Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală, în cadrul întâlnirii Șefilor Serviciilor Veterinare (CVO) și în cadrul Consiliului AGRIFISH, 19 – 20 octombrie 2020.

Reprezentanții Comisiei Europene au răspuns solicitărilor Statelor Membre, precizând faptul că derogarea privind furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă va rămâne aplicabilă și după data de 31 decembrie 2020.

În concluzie, centrele de sacrificare păsări și iepuri de la nivelul fermelor vor continua să își desfășoare activitatea  și după data de 31 decembrie 2020.

Sursa: ansvsa.ro

Vaccinarea subcutanată sau intramusculară

Tot din prima categorie de vaccinuri, cea a vaccinurilor virale vii, categorie prezentată în ediția anterioară, face parte și vaccinarea subcutanată sau intramusculară, care se face în cazul vaccinurilor vii liofilizate. Prepararea soluţiei de lucru se face prin dizolvarea conţinutul flaconului cu vaccin liofilizat, în diluant, calculând 0,2 ml / pasăre / doză vaccinală. Vaccinarea propriu-zisă se realizează cu seringi de 2-3 ml, gradate, de preferat folosind ace speciale, scurte, pentru găină. Se administrează 0,2 ml vaccin reconstituit în diluant.

Metodele de vaccinare expuse sunt valabile şi la porumbei, iar 5 doze de vaccin AVIPESTISOTA pentru găină se consideră ca fiind egale cu 1 doză pentru porumbel. 

Vaccinarea la nivelul pielii

Vaccinarea la nivelul pielii se face în cazul difterovariolei. La găini, vaccinarea se face cu AVIPOX COL – 81 și AVIPOX GAL. Aceasta se realizează prin metoda stick, adică transdermic, prin perforarea membranei brahiale, cu un vaccinator special, doza vaccinală fiind de 0,01 ml de suspensie vaccinală, compusă din vaccin și diluant. La 7-10 zile de la vaccinare se execută controlul reacţiilor specifice locale. În cazul în care numărul de păsări fără reacţii postvaccinale depăşeşte 30%, revaccinarea este obligatorie.

Vaccinarea la curci, cu AVIPOX GAL, se face prin badijonarea foliculilor plumiferi după deplumare, în regiunea gambei sau coapsei. Este interzisă vaccinarea în membrana aripii deoarece curcile dorm cu capul sub aripă, virusul putând trece de la locul de inoculare la mărgelele de la gât, făcând posibilă generalizarea procesului variolic.

Vaccinarea la porumbei se realizează cu ROMPORPOX. Fiecare doză vaccinală se reconstituie în 0,2 ml diluant. Porumbeii se vaccinează prin badijonarea foliculilor plumiferi, deplumaţi în prealabil, de pe faţa anteroexternă a gambei. Porumbelul care nu prezintă foliculita specifică la 7-10 zile după vaccinare se va revaccina la celălalt picior.

Vaccinuri vii, bacteriene

De asemenea, există și cea de-a doua categorie de vaccinuri, cea a vaccinurilor vii, bacteriene, precum TIFOROMVAC. Fiecare doză vaccinală se reconstituie în 0,2 ml diluant pentru puii de 1 săptămână şi 0,5 ml pentru celelalte categorii de vârstă. Calea de vaccinare este subcutanată.

Vaccinuri inactivate

În cea de-a treia categorie de vaccinuri amintim vaccinurile inactivate, adică cele virale, bacteriene, mixte. Acestea se injectează subcutanat (s.c) sau intramuscular (i.m), în dozele specifice pentru fiecare vaccin. Vaccinurile AVIPESTIOL FORTE, PESTIHOLVAC FORTE, SALMOVACOL S.e. + S.t. și OVOPROTECT se injectează în doză de 0,3 ml / pasăre i.m. sau s.c.. Imunitatea oferită de aceste vaccinuri inactivate este de lungă durată, și anume 4 luni.

Dr. Cătălin TUDORAN, SC Romvac Company S.A.

– PARTEA I –

Vaccinarea păsărilor este importantă, necesară și trebuie făcută pentru prevenirea bolilor acestora. În prima categorie de vaccinuri pentru păsări includem vaccinurile virale vii precum AVIPESTISOTA, AVIPESTIVAC, BIAROMVAC, BIROVAC H120. Se utilizează vaccinuri în termen de valabilitate, menţinute la temperatura indicată de producător, 4-8 °C.

Vaccinarea în apa de băut

Prepararea soluției de lucru pentru vaccinarea în apa de băut se realizează prin dizolvarea vaccinului în apa de băut, calculând 20 ml de apă / pui / doza de vaccin, până la vârsta de 30 zile, şi 30 ml de apă / pui / doză, peste această vârstă. Apa folosită nu va conţine substanţe dezinfectante sau detergenţi. Se adaugă lapte degresat sau integral, în 2-3% apă din cantitatea totală folosită. Puii vor avea interdicție hidrică, neavând voie să bea apă începând cu 4 ore înainte de vaccinare. Timp de 2 zile înainte şi 2 zile după vaccinare se vor administra complexe de vitamine, precum COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL în doză de 1 ml / litru de apă, VITA B COMPLEX, în doză de 1 ml / litru apă și NUTRIVITAMINOAMIN, în doză de 1 g / litru de apă / zi. Soluţia preparată cu vaccin va fi consumată de pui în aproximativ 4 ore.

Vaccinarea prin aerosoli

Prepararea soluției de lucru pentru vaccinarea prin aerosoli se face prin dizolvarea conţinutului flaconului cu vaccin în apa de băut, calculând 2 ml diluant / doză / pasăre care trebuie vaccinată. Vaccinarea se realizează cu pompe de aerosoli, iar mărimea particulelor variază în funcţie de vârsta păsărilor, 46-60 microni pentru primele 2 vaccinări şi 40-60 microni pentru următoarele.

Vaccinarea oculoconjunctivală

Pentru vaccinarea oculoconjunctivală se dizolvă conţinutul flaconului cu vaccin în diluant, precum DILUVAC C sau apă distilată, calculând 0,1 ml diluant la 1 doză vaccin / pasăre. Administrarea vaccinului se realizează cu pipeta. Pentru asigurarea eficienţei vaccinării pe cale oculoconjunctivală sau nazală se va instila câte 1 picătură în fiecare ochi şi în fiecare fantă nazală, adică 2 picături / pasăre. Vaccinarea va fi însoţită de tratamente antistres şi, dacă este cazul, şi de antibiotice. Păsările cu boli parazitare sau nutriţionale pot avea un răspuns imun necorespunzător. Vaccinarea oculoconjunctivală este cea mai bună cale de vaccinare pentru prevenția pseudopestei aviare.

Dr. Cătălin TUDORAN, SC Romvac Company SA

În ședința de joi, Guvernul a discutat trei Ordonanțe de Urgență privind acordarea unor ajutoare de stat crescătorilor de animale, informează Hotnews. Guvernul spune că aceste ajutoare sunt acordate în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, schema având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19. Pe ordinea de zi se mai află un proiect de Hotărâre privind acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor, din cauza secetei.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin. Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care dețin minimum 100 capete femele adulte din specia bovină înregistrate în RNE în exploatații cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020.

Beneficiarii ajutorului sunt crescătorii din sectorul bovinelor, respectiv întreprinderi individuale și familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, după caz, precum și persoane juridice care desfășoară activitate de creștere a bovinelor.

Cuantumul ajutorului este echivalentul în lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, funcție de categoriile de porcine.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale și familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum și persoanele juridice care desfășoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul creșterii păsărilor. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de speciile și categoriile de păsări.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfășoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

În cazul în care valoarea totală a ajutorului calculat depășește plafonul maxim, ajutorul cuvenit se reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

Hotărâre de Guvern privind reducerea pierderilor și pentru continuarea activității în sectorul apicol. Reglementează acordarea de sprijin financiar în cadrul unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol.

Beneficiarii prezentei scheme de ajutor de minimis sunt:

• apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
• apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;
• apicultori, persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producției primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție și este în valoare de 25 lei/familia de albine.

Prin proiectul de Hotărâre de Guvern se propune acordarea unui sprijin de 25 lei/familie pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, valoare care reprezintă aproximativ 61% din cheltuielile efectuate de către apicultori pentru asigurarea rezervelor de hrană, conform tehnologiei apicole

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar respectiv și în cele două exerciții financiare precedente.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc întreprinderilor unice într-o singură tranșă.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

• să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.251/2017;
• să aibă familii de albine autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

În condiţiile avertizărilor de fenomene meteorologice extreme (ploi torenţiale, furtuni, căderi de grindină) care pot provoca şi inundaţii în diferite zone ale ţării, fenomene care afectează și sănătatea animalelor, prin declanşarea de afecţiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează crescătorii de animale, precum şi autorităţile locale cu privire la obligaţia de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică şi de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea şi limitarea posibilelor îmbolnăviri la animale sau apariția unor boli contagioase transmisibile la animale și de la animale la oameni, măsuri direcţionate cu responsabilităţi pentru:

• protejarea sănătăţii animalelor şi a păsărilor, protecţia şi bunăstarea acestora;
• protecţia mediului.

În domeniul protejării sănătăţii, protecţiei şi bunăstării animalelor

• Monitorizarea exploataţiilor comerciale şi a exploataţiilor nonprofesionale din gospodăriile populaţiei care dețin animale şi păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă sau acţiunilor de necesitate (acţiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje şi a apei potabile).
• Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică (în special la fermele cu porci şi păsări).
• Asigurarea unor locuri şi spaţii prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepţionale şi mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundaţii în zone sigure, unde să fie asigurate condiţii de adăpostire, hrană, adăpare şi îngrijire.
• Circulaţia animalelor în judeţ şi în afara judeţului să se facă numai dacă este strict necesar şi numai cu aprobarea şi sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau judeţene, după caz.
• Administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate.
• Deţinătorul de animale şi păsări are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar din localitatea respectivă de orice modificare a stării de sănătate a animalelor, precum şi modificările comportamentale.
• Verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală şi de apă potabilă, existente în unităţile de profil sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calităţii şi a salubrităţii, precum şi stabilirea unor măsuri corective, după caz.
• Asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice şi dezinfectante pentru situaţii de urgenţă.

În domeniul protecţiei mediului

• Coordonarea activităţii, prin implicarea autorităţilor locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor şi dirijarea lor la unitatea de distrugere sau incinerare.
• Curăţirea şi dezinfecţia zonelor de unde s-a retras apa şi au fost colectate cadavre de animale.
• Verificarea condiţiilor de manipulare, colectare, păstrare şi transport a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.
• Colaborarea servicilor sanitare veterinare cu alte autorități locale implicate şi cu asociaţiile crescătorilor de animale şi asociaţii pe produse pentru implementarea măsurilor stabilite pentru astfel de calamități naturale.

Situaţiile deosebite pot fi comunicate la unităţile sanitare veterinare sau la comandamentele locale, constituite pentru a se putea interveni operativ şi eficient cu personal de specialitate.

Dr. Ioan Viorel Penţea,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Influența aviară (AI) este o boală virală extrem de contagioasă care afectează mai multe specii de păsări domestice crescute pentru obținerea de produse destinate consumului uman (găini, curcani, prepelițe, fazani etc.), păsări de agrement și păsări sălbatice. Ocazional, în circumstanțe bine definite, mamiferele, inclusiv oamenii, pot contracta virusul gripal de la păsări.

Există numeroase tulpini de virus AI care sunt de obicei clasificate în două grupe în funcție de gravitatea bolii pe care o determină la păsările domestice: tulpini cu patogenitate scăzută (LPAI), care de obicei provoacă manifestări clinice discrete la păsările domestice sau deloc, și tulpini înalt patogene (HPAI), care pot cauza semne clinice severe și o rată a mortalității crescută la păsările domestice.

Influența aviară a atras atenția comunității internaționale de-a lungul anilor, focarele înregistrate în industria avicolă sau în gospodăriile de subzistență având consecințe grave atât asupra mijloacelor de trai, cât și asupra comerțului internațional în multe țări.

Deși majoritatea tulpinilor virusului gripei aviare nu infectează oamenii, unele, cum ar fi tulpinile H5N1 și H7N9, sunt bine cunoscute publicului din cauza implicațiilor lor în infecții grave și uneori fatale la oameni.

Programele de supraveghere a circulației virusurilor AI în populațiile de păsări sălbatice cunoscute ca gazde ale acestor virusuri au evidențiat prezența/ circulația continuă a diferite tulpini de virus AI, inclusiv a celor din grupul H5Nx. De la detecția tulpinii HPAI H5N1 Guangdong, China (clade 2.3.4) în 1996, virusul s-a răspândit în peste 80 de țări, mai ales pe rutele păsărilor migratoare și ulterior a evoluat, generând sub-clade 2.3.4.4, care include subtipurile H5N2, H5N5 și H5N8, toate izolate de la păsări domestice în China. După 2010, tulpinile aparținând acestui clade 2.3.4.4 au diseminat în Coreea de Sud în 2014, provocând un focar în sever.

Până în prezent, izolate ale AIH5N8 au fost identificate în America de Nord, Africa, Europa și Rusia și continuă să provoace focare aviare.

În 2014 și 2015, Statele Unite au cunoscut un focar fără precedent cauzat de o tulpină de virus gripal aviar (HPAI) extrem de patogen, H5, al cladei eurasiatice 2.3.4.4. Cazurile inițiale au afectat în principal păsările sălbatice și diferite specii de păsări de curte din sistemul free-range, în timp ce focarele ulterioare au afectat găini și curcani din ferme comerciale.

În 2016-2017 și România a declarat focare de AI cu tulpina H5N8 la păsări sălbatice și crescute în exploatații gospodărești.

Patogenia, transmiterea și dinamica evolutivă intragazdă a H5N8 eurasiatică inițială și tulpini reasortante ale acesteia au fost supuse unor detaliate investigații asupra particularităților patobiologice dezvoltate în cursul replicării pe diferite gazde, pe parcursul aceluiași eveniment: secvențierea tulpinilor izolate de la speciile de galiforme studiate a evidențiat numeroase polimorfisme cu frecvență scăzută și 20 de substituții la nivel de consens la toate speciile de păsări și genele virusului, dar mai frecvent la prepelițele și prepelițele japoneze și la determinanții genetici ai proteinelor interne PB1 și PB2.

Această flexibilitate genomică după un singur pasaj indică faptul că virusurile AI pot continua să evolueze prin circulație între diferitele specii de galiforme, crescând oportunitatea lor de a se adapta altor specii. ( J. Virol. 2017 Oct 13;91(21).

Mai multe studii au investigat patogenitatea tulpinilor H5N8 (tulpina identificată și la focarul din România, 2020) pentru diferite specii de mamifere, culturi de celule de origine mamiferă și mamifere de laborator (dihor, șoarece), pentru a evalua mutațiile posibile asociate cu riscul dobândirii proprietății de transmitere interspecii de mamifere a tulpinilor nou generate. Aceste studii au evidențiat că mutațiile în domeniul proteinei interne PB1 sunt asociate cu susceptibilitatea crescută a tulpinilor pentru celulele mamifere și pentru creșterea cantității de virus excretat, astfel încât tulpini care ar suferi aceste mutații sau ar achiziționa prin reasortare o astfel de structură PB1 ar prezenta un risc sporit de transmitere la mamifere.

Deși cazuri de transmitere a H5N8 la om nu au fost semnalate (Tate, 2018 ), studiul efectuat de Park (Park SJ,2017) demonstrează că o singură substituție genică ar putea spori semnificativ patogenitatea acestora pentru mamifere și că posibilitatea ca un virus H5N8 să poată infecta oamenii în viitor nu poate fi deci exclusă.

Și studiul lui Xu W și col., care reiterează că până în prezent nu au fost raportate infecții umane cu virus A (H5N8), argumentează că posibilitatea nu poate fi exclusă, dată fiind tendința evolutivă de transmitere de la păsări la om pe care o manifestă acest sub-clade, demonstrată de rezultatul analizei semnăturii genomice a HPAI H5N8.

Ținând cont de aceste tendințe, izolatele HPAI A (H5N8) recent apărute arată o tendință evolutivă spre achiziția mai multor determinanți asociați susceptibilității pentru om și, împreună cu aceasta, a potențialului transmisibilității de la pasăre la om. Se apreciază că este urgentă supravegherea mai extinsă a acestei tulpini HPAI A (H5N8) care se răspândește rapid, precum și necesitatea pregătirii împotriva potențialelor sale pandemii.

În România, conform procedurilor internaționale, diagnosticul HPAI constă în identificarea tipului hemahlutininei (Hx) și al neuraminidazei (Nx). Față de rezultatele studiilor anterior menționate devine imperativă inițierea unui program de cercetare care să aibă drept scop următoarele:

• monitorizarea evoluției genetice a tulpinilor circulante/izolate la noi în țară, prin investigarea în focare a tuturor speciilor aviare susceptibile, nu numai a celei afectate;
• studierea celorlalți determinanți de patogenitate precum proteinele interne PB1, PB2 și altele, care au fost deja demonstrate ca asociate riscului de extensie al spectrului de gazde și patogenității tulpinilor HPAI;
• investigarea subiecților umani din sau în contact cu focarul.

Academia de Ştiinţe Agricole și Silvice

„Gheorghe Ionescu-Sişeşti“