Dintre produsele obținute de la păsările domestice, oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente datorită valorii nutritive și biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 g de lapte, 40 g de carne sau 20 g de brânză uscată, fiind, de asemenea, o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, de energie și nutrienţi.

Pentru consum, cel mai mult se folosesc ouăle de găină; în cantități mai mici se consumă ouă de rață, gâscă, curcă, prepeliță.

Producerea şi comercializarea ouălor pentru consum în România se realizează cu respectarea prevederilor unor reglementări legislative privind regulile generale de igienă a alimentelor, precum și procedura de autorizare sanitară veterinară a unităţilor care produc, procesează, depozitează, transportă şi distribuie produse de origine animală. procedura de înregistrare sanitară veterinară a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală, norme de stabilire a standardelor de comercializare aplicabile ouălor, etichetarea şi modul de marcare a ouălor şi a ambalajelor,

Conform actelor normative în vigoare, ouăle se clasifică după caracteristicile de calitate în:

■ Ouă de categoria A:

– formă normală, intacte şi cu coaja curată, la examenul ovoscopic prezintă camera de aer cu înălţimea până la 6 milimetri, imobilă, gălbenuşul vizibil în poziţia centrală, albuşul limpede, transparent, fără impurităţi şi mirosuri străine.

■ Ouă de categoria B:

– sunt ouăle care nu respectă toate caracteristicile de calitate prevăzute pentru ouăle de categoria A.

Ouăle din categoria A, după greutate, se clasifică în:

• categoria XL (foarte mare): greutate ≥ 73 g;
• categoria L (mare): greutate ≥ 63 g și 73 g;
• categoria M (mediu): greutate ≥ 53 g și 63 g;
• categoria S (mic): greutate 53 g.

Pentru asigurarea trasabilității, ouăle destinate comercializării vor fi marcate obligatoriu cu codul producătorului. format din iniţiale care reprezintă ţara, județul, un număr de ordine în cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră in faţa codului ţării care va indica metoda de creștere, astfel:

• cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic;
• cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
• cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
• cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite).

Marcarea ouălor cu codul producătorului se va face la locul de producţie sau la primul centru de ambalare la care sunt livrate ouăle, cu respectarea condiţiilor legale.

Ambalajele care conţin ouă de categoria A trebuie să poarte la exterior, pe lângă concordanţa între codul producătorului marcat pe ou şi cel de pe ambalaj, înscris vizibil şi perfect lizibil:

• codul centrului de ambalare ouă;
• categoria de calitate;
• categoria de greutate;
• data valabilității;

metoda de creștere cu termenii: „Ouă de găini crescute în aer liber“; „Ouă de găini crescute în hale la sol“; „Ouă de găini crescute în baterii“.

Data valabilității minime trebuie stabilită la maximum 28 de zile de la ouat.

Pentru prevenirea apariției unor toxiinfecții alimentare se recomandă producătorilor, comercianților şi consumatorilor de ouă să respecte următoarele:

- valorificarea ouălor de consum se poate face numai în spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar.

- se interzice comercializarea ouălor care nu sunt marcate, cu:

• ţara de provenienţă;
• codul unității producătoare;
• data producerii (ziua, luna şi anul);
• indici de standard de comercializare şi cifra sistemului de creștere, care se aplică pe fiecare ou.

- este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de rață;

- transportul ouălor se va efectua numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoțite de document de conformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creștere a găinilor.

- se interzice depozitarea, expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleași locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spații necorespunzătoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora.

- păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4-14°C

- personalul sanitar veterinar din cadrul circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale teritoriale efectuează, la solicitarea producătorilor, examenul ovoscopic al ouălor.

Statusul de sănătate pentru efectivele de păsări este asigurat de personalul din rețeaua sanitară veterinară, care, conform programelor de prevenire a bolilor transmisibile specifice păsărilor (Gripa Aviară, Pseudopesta Aviară şi Salmonelozele la găini ouătoare şi puii de carne sau tehnopații și boli de nutriție), monitorizează respectarea normelor de biosecuritate, a normelor de protecție şi bunăstare, a normelor de igienă şi microclimat, furajarea şi asigurarea apei potabile în exploatațiile cu păsări, supravegherea bolilor prin examene de laborator şi operațiuni imunoprofilactice specifice.

Populația este rugată să informeze telefonic serviciile sanitare veterinare arondate cu neregulile constatate, pentru a se putea lua măsuri în consecință.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În perioada 31.03 –30.04.2020, inspectorii din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene și a municipiului București au efectuate la nivel național o serie de controale tematice pentru verificarea modului în care sunt respectate, de către operatorii din sectorul alimentar, condițiile sanitare veterinare si pentru siguranța alimentelor referitoare la producerea, depozitarea și comercializarea cărnii de pasăre și ouălor de consum provenite din comerțul intracomunitar (cu precădere Polonia și Ungaria), dar și din țări terțe (în special Ucraina).

Verificările s-au efectuat la nivelul unităților de destinație (unități independente de depozitare a cărnii de pasăre/ouălor, unități de reambalare a cărnii de pasăre, centre de ambalare ouă, centre logistice de distribuție) și unităților de tip catering, controalele având ca scop, pe de o parte stabilirea originii cărnii și ouălor pentru a ne asigura că nu provin din zone aflate sub restricții sanitare veterinare ca urmare a evoluției influenței aviare (gripa aviară), iar pe de altă parte, cu ocazia controalelor documentare, de identitate și fizice, au fost prelevate probe în vederea verificării prin analize de laborator a respectării criteriilor microbiologice și de siguranță alimentară în carnea proaspătă de pasăre, precum și în loturile de ouă provenite din schimburi intracomunitare, posibil contaminate cu Salmonella.

Cu ocazia controlului tematic, au fost recoltate un număr de 138 de probe de carne de pasăre, fiind efectuate un număr de 690 de analize în vederea verificării respectării criteriilor microbiologice de siguranță alimentară. Carnea testată provenea din Polonia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Finlanda, Franța, Slovacia, Olanda, Italia, Bulgaria, Spania, Ucraina, Brazilia. În urma analizelor de laborator au fost detectate 2 probe de carne cu rezultate nesatisfăcătoare (contaminare cu bacteria Salmonella Enteritidis), recoltate de la societăți comerciale din județele Bihor și Ilfov. În ambele cazuri carnea provenea din Polonia. Întreaga cantitate de 21 de tone (1 tonă carne pasăre din județul Bihor și 20 de tone din județul Ilfov) de carne infestată cu Salmonella a fost reținută oficial sub sechestru sanitar veterinar, urmând a fi dirijată spre neutralizare. Rezultatele analizelor de laborator în cazul celor două loturi neconforme pe criteriul microbiologic de siguranță alimentară pentru carnea proaspătă de pasăre au fost notificate de   A.N.S.V.S.A. autorităților veterinare din Polonia și producătorilor prin Sistemul Rapid de Alertă Alimente și Furaje (RASFF). Cu ocazia controalelor, au mai fost identificate în urma analizelor de laborator alte 7 loturi de carne de pasăre proaspătă provenită din schimburi intracomunitare, la care s-a detectat prezența altor serotipuri de Salmonella cu patogenitate scăzută. În cazul acestor loturi de carne reprezentanții A.N.S.V.S.A. au aplicat măsurile legale, toate aceste situații neconforme fiind notificate de A.N.S.V.S.A.  statelor membre U.E de origine și unităților producătoare prin Sistemul de Asistență și Cooperare Administrativă (AAC).

În cadrul controalelor oficiale care vizau verificarea calității ouălelor de consum provenite din statele membre UE (Polonia și Grecia) au fost prelevate 46 de probe, fiind efectuate un număr de 92 de analize de laborator microbiologice  pentru detectarea prezenței Salmonella. Toate probele de oua analizate au fost conforme cu criteriile  microbiologice ale legislației in vigoare.

Sursa: ANSVSA

VANBET a luat ființă în anul 2001 începând cu achiziționarea fostului CAP Gara Banca din localitatea Banca, județul Vaslui, transformând locul în fermă de găini și ouă de consum. În acest moment, societatea deține 16 ferme pui de carne, 6 ferme găini pentru ouă, 2 ferme găini reproducție rasă grea, 2 ferme tineret înlocuire, o fermă tineret înlocuire rasă uşoară, abator, stație de incubație, o fermă de capre și o fabrică specializată pe lapte de capră. În decursul anilor și-a diversificat activitatea pe mai multe categorii de păsări, ajungând în prezent să dețină puncte de lucru pe raza județelor Vaslui, Galați şi Iaşi.

Abatorul de păsări

Societatea deține un abator de păsări utilat cu sisteme de ultimă generație marca Stork, conform standardelor europene în vigoare, cu o capacitate de sacrificare de 6000 de capete pe oră. Produsele din carne de pui și ouălor sunt comercializate în 19 magazine proprii și 21 puncte de producție din localitățile Bârlad, Vaslui și Iași. De asemenea, aceștia au dezvoltat o rețea de distribuție a ouălor și au încheiat contracte de vânzare a cărnii de pui și ouă cu distribuitori din toată țara.

Vanbet este societatea cu cea mai mare producție de ouă din România, care în 17 ani de existență și de muncă, într-un sector destul de aglomerat pe piața din România, și-a câștigat un loc bine meritat. Povestea Vanbet este una de succes și începe cu artizanul firmei, doctorul Fănel Bogos. După 17 ani de muncă, investiții și dezvoltare, producția de carne de pasăre a înregistrat o creștere semnificativă plecând de la 500 pui în primul an. „Pentru a asigura calitatea produselor, fiecare etapă de producție este controlată, astfel încât se respectă toate normele de siguranță și igienizare, începând de la procesul de incubare, în stația de incubare din localitatea Banca, precum creșterea puilor cu furaje proprii, și până la procesul efectiv de producție. Întreg ciclul, de la sacrificare până la ambalare, este complet automatizat, liniile de producție sunt noi, cu tehnologii performante, de ultimă generație, maximizând astfel calitatea și siguranța produselor, care ies pe poarta Vanbet“, ne spune directorul Radu Ticu.

Stația de incubație

Stația de incubație este complet modernizată cu echipamente profesionale marca Petersime și deține un microclimat controlat. Aparatele realizează sincronizarea ecloziunii, astfel încât puii să eclozioneze grupat pentru o calitate superioară a lor. În acest moment, Vanbet are o capacitate de 1.036.800 ouă/serie, timp de 18 zile, adică produce 300.000 de pui/săptămână şi aproximativ 15.000.000 de pui/an. Începând de anul acesta și-a mărit capacitatea de incubat cu încă 774.000 de ouă/ serie, adică are o capacitate de 1.810.800 ouă/serie, 500.000/săptămână şi respectiv 26.000.000 de pui/an, contribuind astfel ca județul Vaslui să ocupe un meritabil loc întâi în topul aviculturii din întreaga țară. Ouăle pentru incubat sunt produse în fermele proprii, fiind pui broiler din hibridul Ross 308 şi hibrid rasă mixtă de la Hubbard. În dotare, firma are un abator propriu, 22 de ferme de pui și găini ouătoare, în trei județe Galați, Iași și Vaslui, un incubator modern și 2 FNC-uri, unde își produc toate furajele necesare creșterii puilor.

În România produsele Vanbet sunt cunoscute de cumpărători sub cele patru mărci de pui înregistrate la OSIM: Puiul Campion, Găina Gospodină, Gustolact și Puiul Haiducesc, precum și Siluette, un produs 100% din lapte de capră, calitatea acestor produse fiind cunoscută și în restul Europei.

Ferme de reproducție

În fermele de reproducție rasă grea se transferă tineret înlocuire rasă grea, de unde ies ouăle de incubat folosite pentru obținerea puilor de o zi. Pentru a asigura o cantitate constantă de pui pentru tot parcursul unui an sunt necesare minimum două vârste de părinți (cocoși și găini). Toate fermele sunt dotate cu echipamente de ultimă generație pentru furajare, adăpare, microclimat, controlate de calculator la indicațiile senzorilor din hală. Toate aceste ferme sunt dotate cu tehnologii de creștere și bunăstare, conform normelor sanitar-veterinare în vigoare. Mai mult decât atât, societatea se numără printre puținele ferme din țară cu găini ouătoare crescute la sol în sistem volieră. Fermele de reproducție sunt dotate cu utilaje Big Dutchman și Alke.

Abator. Puii crescuți în cele șapte ferme de pui de carne sunt sacrificați în abatorul de păsări din localitatea Strâmtura – Mitoc la km 20 pe șoseaua Bârlad-Vaslui. „Abatorul a fost dat în folosință în luna mai a anului 2014, ca o necesitate vitală pentru a integra producția de pui de carne, unde se obține o mare diversitate de sortimente din carne de pui, ce respectă toate normele europene în acest domeniu. Abatorul de păsări este dotat cu utilaje Stork și are o capacitate de sacrificare păsări de 6.000 capete/oră. Toate produsele abatorului de păsări se află sub controlul permanent al autorității sanitar veterinare și sunt realizate conform standardelor europene. Produsele din carne de pui pot fi oferite ambalate sub diverse forme: vrac, tăviță, pungă şi atmosferă protectoare cu greutate fixă sau nu“, precizează directorul societății.

Centre de colectare. Societatea deține, de asemenea, două centre de colectare – sortare – ambalare – depozitare – livrare ouă pentru consum, certificate, unul situat în localitatea Ivești, județul Galați, și altul în localitatea Muntenii de Jos, din județul Vaslui.

FNC. Societatea deține și două FNC-uri (fabrici de nutrețuri combinate) în localitatea Bucești, județul Galați, și Muntenii de Jos, din județul Vaslui. „Sistemul de furajare este automat, iar halele sunt moderne, dotate cu echipamente de ultima generație. Ambele fabrici au o capacitate de fabricare furaje de 15 tone/oră, iar furajele conțin cereale, șroturi, făină de fân de lucernă, extracte de tomate (roșii, ardei iute, morcov) în concentrații diferite în funcție de rețete și etape de creștere a puilor, respectiv Starter, Creștere, Finisare 1, Finisare 2, furaj pentru găini ouă consum și reproducție“, adaugă conducerea societății.

Fabrica de lapte

Fabrica de lapte este situată în localitatea Gara Banca, comuna Banca, județul Vaslui, și are o capacitate de procesare de 3.000 l/zi timp de 12 luni și o capacitate de 7.000 l/oră. „Sursa laptelui de capră a fabricii este asigurată de o fermă proprie cu un număr de peste 3.500 de capete, iar diferența de cantitate ce se procesează zilnic în fabrica de lapte o achiziționăm de la producători particulari“, a încheiat directorul Radu Ticu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Am descoperit în colecţia de galinacee a unui crescător privat o rasă de păsări cel puţin excentrică, Araucana. Aurel Anghel, a cărui crescătorie de păsări exotice se află în Răteşti, judeţul Argeş, spune că a cumpărat primele exemplare anul trecut din Germania şi că a reuşit să le valorifice în România pe bani frumoşi. „Am văzut rasa Araucana în Germania, mi-a plăcut şi mi-am spus că merită să încerc şi cu aceste păsări. Am cumpărat de acolo 13 exemplare și am dat pe o pasăre 50 de euro. Am reuşit însă să amortizez investiţia pentru că am obţinut apoi prin incubare 40 de pui. Şi am vândut în România cu 100 de lei exemplarul. Cererea a fost foarte mare, chiar dacă sunt puţini cei care cunosc amănunte despre această rasă. Anul acesta am păstrat în nucleul de reproducţie doar patru găini şi un cocoş.“

Găinile Araucana fac parte din categoria raselor rare şi sunt originare din America de Sud, Chile. Deşi există incertitudini în acest sens, se crede că rasa ar fi fost creată în 1920 sau 1930. Araucana se deosebeşte de celelalte rase prin câteva particularităţi distincte. Cele mai evidente elemente de identificare sunt lipsa cozii şi prezenţa unor smocuri, adesea numite cercei, care cresc dintr-o protuberanță asemănătoare unui deget, numită peduncul. Acesta se află în jurul lobilor urechii sau zonei gâtului. Talia acestor găini nu este foarte impunătoare. Spre deosebire de găinile obişnuite, Araucana sunt mai mici ca dimensiuni; astfel, femelele au o greutate de aproximativ 2 kilograme, în vreme ce cocoşii ajung până la trei kilograme. În schimb, puii de Araucana cresc mult mai rapid prin comparaţie cu puii altor rase.

Unul dintre motivele pentru care rasa Araucana a devenit cunoscută este calitatea ouălor sale, confirmată de studii care spun că acestea au un conţinut scăzut de colesterol, spre exemplu. Însă ce te uimeşte la prima vedere este culoarea lor verde sau albastru pal dată de un pigment numit oocyanin care este un produs al formării bilei în funcţie de varietatea păsărilor. Cu siguranţă creşterea rasei Araucana are multe avantaje. Deocamdată tot ce ne-a spus crescătorul din Argeş este că „aceste păsări sunt mai bănoase decât altele“.

Laura ZMARANDA

După 1990 avicultura românească a devenit un simbol al rezistenţei. Noile condiții de existență economică au făcut ca multe dintre unitățile de top să-și închidă porțile. Foarte puține avicole românești au asimilat schimbarea și și-au rescris identitatea. Este și cazul Avicolei București care, după o serie de transformări, a reușit să își continue activitatea și după 1990.

Exportul va fi în creștere

Avicola București este în prezent o societate publică pe acțiuni, listată la Bursa de Valori București, 99% din acțiuni aparținând SIF Muntenia. Din cele 16 ferme câte avea avicola în 1990 au mai rămas trei ferme specializate pe producția de ouă în care sunt implementate sisteme de creștere la sol (10%) și în baterii (90%). Pentru că acest ultim sistem este mai economic este posibil ca pe viitor să se investească mai mult în această direcție. Avicola București activează pe raza a trei județe Butimanu (Dâmbovița), Codlea (Brașov) și Mihăilești (Giurgiu). În Codlea există ferma de părinți-reproducători rase ușoare Lohman Brown (din 2005 Avicola București a devenit unic importator al acestei rase). Acolo se obțin puicuțe hibride de o zi care sunt livrate la societăți din România, din țările membre UE și extracomunitare. În Codlea există un efectiv de 30.000 de părinți reproducători și se obțin 1,5 milioane puicuțe hibride. La nivelul avicolei există un efectiv de peste 300.000 de găini ouătoare, iar tineretul de înlocuire pentru societate, cât și pentru partenerii avicolei este de cca 400.000 de exemplare. Anual se obțin 70-75 milioane de ouă, producție care este valorificată în marile lanțuri de magazine din țară și 30% pe piața externă, dar se speră ca acest procent să crească. În lunile mai și iunie exportul este o variantă mai avantajoasă pentru că în această perioadă pe piața internă prețurile scad. În cadrul avicolei se obțin atât ouă standard, cât și ouă îmbogățite în omega și vitamina E, în seleniu, minerale și cu conținut redus de colesterol. Toate aceste rezultate au în spate proiecte de cercetare. De altfel, 5% din investițiile societății sunt direcționate către segmentul de cercetare.

Cifra de afaceri spre care se țintește, 10 milioane de euro

Până la intrarea în Uniunea Europeană, posibilitatea de a realiza investiții a fost limitată, însă din momentul în care a fost posibilă accesarea fondurilor europene Avicola București a început un amplu program de modernizare. În 2006 au fost accesate fonduri prin programul SAPARD în valoare de 2 milioane de euro, iar în 2010, prin Fondul European de Dezvoltare Rurală, a fost implementat un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro. Datorită acestor surse de finanțare a fost posibilă modernizarea fermelor și înființarea unei fabrici de ouă lichide. Acest ultim proiect, al fabricii de ouă lichide, a fost depus în 2010, iar inaugurarea va avea loc anul acesta, după ce vor fi obținute toate autorizațiile. În această unitate, construită pentru a deservi cerința de pe piața Uniunii Europene (dacă va exista cerere pe piața din România produsele vor fi valorificate și aici), se vor obține diverse ovoproduse destinate industriei de procesare precum gălbenuș și albuș separate sau mixate, produse cu adaos de zahăr sau sare în funcție de solicitări. Cert este că, în pofida turbulențelor de pe piața ouălor de consum cauzate de concurența neloială, supraproducție și uneori preț de valorificare sub costul de producție, Avicola București și-a propus să continue marșul spre performanță și să ajungă la o cifră de afaceri de 10 milioane de euro.

Cum va funcționa fabrica

Fluxul tehnologic în fabrica de ouă lichide va fi structurat în trei etape. Ouăle ajung în unitate pe la punctul de recepție. De aici pleacă spre mașina de spargere, unde sunt separate de coji și sunt, în funcție de comenzi, separate în diferite proporții. După partea de recepție și spargere începe o altă etapă, cea a pasteurizării. La ieșirea din pasteurizator produsele vor fi răcite într-un răcitor cu plăci. În cazul în care se dorește adăugarea anumitor aditivi există tancuri speciale în acest sens. Fabrica este dotată și cu tancuri de reținere, unde produsele pot fi agitate în mod constant. Ultima etapă a fluxului tehnologic presupune ambalarea. Ouăle lichide sunt ambalate în recipiente la fel în funcție de solicitări și ajung în depozit, acolo unde temperatura și umiditatea sunt controlate. Având în vedere că produsele sunt pasteurizate, pot rămâne mai mult timp în unitate.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 38-39