Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost postat, la secțiunea Transparență Decizională, un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea OG nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, precum și pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Prin prezentul proiect de act normativ se au în vedere următoarele aspecte:

- corelarea legislației naționale cu legislația europeană, respectiv Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 485 din 21 decembrie 2022;

- crearea temeiului legal național pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.24/2016, având în vedere că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 551/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 24/2016 s-au aplicat până la data de 31 decembrie 2022.

Având în vedere evoluţia agresivă a pestei porcine africane în România, în condiţiile în care gradul de contagiozitate este extrem de ridicat pentru efectivele de suine, atât din exploataţiile nonprofesionale, cât şi din exploataţiile comerciale, a fost elaborat acest proiect de act normativ, pentru evitarea consecințelor negative generate de imposibilitatea ecarisării teritoriului.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro

Ochratoxina A este produsă de către specii de Penicillum și Aspergillus și este un contaminant frecvent întâlnit în rândul cerealelor și al produselor derivate, cum ar fi furaje, și al produselor de origine animală.

Ochratoxina are un efect carcinogen, nefrotoxic și imunotoxic, fiind asociată cu prezența tumorilor și a altor afecțiune ale tractului urinar și cu o depreciere a sistemului imun în general.

Microbiota joacă un rol esențial într-o serie de procese nutriționale, fiziologice, de dezvoltare și imunitare ale porcilor, care le influențează sănătatea generală și performanța de creștere. Participă atât în metabolismul gazdei prin digestia fibrelor și sinteza acizilor grași cu catenă scurtă, ce sunt asimilați rapid de către organismul gazdă și contribuie la metabolismul energetic, cât și în procesul de excreție a subprodușilor metabolici ai digestiei.

Un studiu a fost efectuat în scopul identificării impactului ochratoxinei în concentrații subcronice asupra microbiotei, precum și a sintezei de acizi grași cu catenă scurtă.

Animalele experimentale au fost împărțite în două loturi experimentale: purceii din primul lot (martor) au fost hrăniți cu o dietă standard, iar în cel de-al doilea lot purceii au primit o dietă contaminată cu 50 de micrograme de micotoxină per kilogram de furaj contaminat deoarece aceasta este limita inferioară acceptată în furaj în comunitatea europeană.

În urma analizelor de biologie moleculară efectuate asupra materialului genetic microbian au rezultat o serie de concluzii.

Populațiile asociate unei serii întregi de microorganisme benefice au fost afectate, microorganismele precum Lactobacillus și Prevotella fiind cu mult reduse la lotul purceilor afectați de micotoxină, comparativ cu lotul martor.

Un caz particular îl reprezintă cel al speciei Bifidobacter, considerată și ea ca având un rol pozitiv. Aceasta rămâne constantă la nivel de populație, confirmand faptul că bacteria este rezistentă la prezența micotoxinei. Alte microorganisme asociate cu prezența unor afecțiuni precum Enterobacter au înregistrat o creștere la lotul de purcei hrănit cu furaj contaminat, comparativ cu cel martor.

Majoritatea concentrațiilor de acizi grași cu catenă scurtă din tractul intestinal au fost reduse în prezența micotoxinei, cel mai sever afectat fiind acidul butiric, ce înregistrează o scădere de 33%, urmat de acidul acetic, cu 27%, și de acidul propionic, cu 17%.

Modificările induse de micotoxine se vor reflecta atât în starea de sănătate a sistemului digestiv, cât și în starea generală de sănătate a purceilor. De fapt, raportul de populații dintre diverse specii ale microbiotei este atât de sensibil la perturbările induse de micotoxine încât pot fi folosite pe post de markeri, o adevarată oglindă internă ce reflectă starea de sănătate a gazdei.

Rezultatele experimentului efectuat în IBNA au fost similare cu cele găsite în literatura de specialitate în ceea ce privește impactul pe care micotoxinele în general îl pot avea asupra microbiotei și al sintezei acizilor grași cu catenă scurtă, din tractul digestiv.

Iulian Grosu

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti