DN Agrar Group (BVB: DN), cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală, a finalizat lucrările de modernizare a sălilor de muls la Ferma Apold. Investiția a constat în construcția unei noi săli de muls, la standarde internaționale, care a fost finalizată în luna iunie și a fost finanțată printr-un împrumut bancar, precum și în renovarea sălii de muls curente, a cărei valoare de renovare s-a ridicat la suma de 100.000 euro și a fost finanțată integral prin surse proprii, inclusiv construcția și punerea în funcțiune.

Operarea celor două săli la capacitate maximă, în 3 ture, ar permite o creștere a capacității operaționale cu 50% pentru Ferma Apold, de la 1.000 de vaci. Totodată, pentru aceeași fermă au fost achiziționate 400 de vaci de muls, care vor acoperi până la 40% din noua capacitate.

„Investițiile în sălile de muls realizate la ferma Apold contribuie la obiectivul grupului de a creşte producţia de lapte, după ce în prima jumătate a anului am investit în noi adăposturi pentru animale, creşterea efectivului de animale, precum şi o hală suplimentară de stocare a furajelor. În linie cu strategia anunțată, am investit în achiziționarea a 400 vaci, rasa Holstein din Germania, pentru ferma Apold, restul efectivului fiind completat cu tineret bovin crescut în fermele noastre“, a declarat Jan Gijsbertus de Boer, președinte al Consiliului de Administrație DN Agrar Group SA.

Cele două săli de muls sunt de tipul „Swing over“ și au integrate câte 60 de posturi pentru muls, fiecare, împreună, având o capacitate de muls de 480 bovine/oră, însumând o producție curentă de 45.000 de litri de lapte zilnic.

În primul semestru din 2022, DN Agrar și-a consolidat poziţia de lider de piaţă în producția de lapte de vacă, cu operaţiuni integrate, cu peste 10.000 de capete de vaci de lapte și tineret bovin şi o suprafață lucrată de aproape 7.000 de ha de teren.

DN Agrar Group este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală. Grupul activează în centrul Transilvaniei, în județele Alba, Sibiu și Hunedoara.

Compania a fost înființată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer și este listată la Bursa de Valori București, în piața AeRO din februarie 2021. Începând cu data de 19 septembrie 2022, acțiunile DN Agrar sunt incluse în indicele BETAeRO al celor mai tranzacționate companii din Sistemul Multilateral de Tranzacţionare SMT.

Principalele domenii de activitate ale companiei sunt zootehnie, producție agricolă vegetală, prestări servicii în agricultură, logistică, transport, turism și servicii de consultanță pentru afaceri și management.

(I.B.)

OUAI reprezintă o structură organizatorică a utilizatorilor de apă pentru irigat care are în componență unul sau mai multe SPP-uri – stații de punere sub presiune a apei de irigat prin ploturile ce le deservesc – rețeaua de conducte îngropate ce distribuie apă la plante prin aripile de ploaie. O organizație poate solicita fonduri nerambursabile pentru modernizare în cuantum de 1.000.000 lei, pe bază de proiect prin fonduri AFIR, cu finanțare 100/% pentru cheltuieli eligibile.

• CEF-Centrală electrică fotovoltaică, organizată ca formă juridică în IMM, poate accesa fonduri nerambursabile în valoare de 650000 euro/MW, pe bază de proiect prin fonduri PNRR.
• PROSUMATOR, art. 3, pc. 94 – Client final care își desfășoară activitatea în spațial propriu sau în alte spații aflate în imediată proximitate pe care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și a cărei activitate specifică nu este producerea energiei electrice care consumă și care poate stoca și vinde energie din surse regenerabile produsă, iar aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară.
• Un OUAI este consumator de energie electrică având o putere instalată între 200-1.600 KW care, timp de 7-8 luni/an, solicită energie de la distribuitor la capacitate medie de lucru.

Locația SPP este o structură de pompare apă de irigat a unui OUAI, situată în câmp, ce deține o incintă de 500-1.500 mp și poate asigura condiții optime pentru a se realiza și o CEF (centrală electrică fotovoltaică) limitrof locației prin care se va asigura energia electrică necesară funcționării stației de pompare.

Avantajul unui astfel de plasament constă în faptul că unitățile au același punct de conexiune și de lucru la care CEF va injecta energie în SPP și în rețea, iar SPP va avea energia asigurată din postul trafo la care este conectat.

Un astfel de aranjament poate conduce la optimizarea cheltuielilor de investiții și de exploatare prin diminuarea cheltuielilor necesare pentru amenajarea locațiilor și valorificarea pozițiilor de plasare a producătorului de energie, a consumatorului de energie și a infrastructurii de transport energie, astfel:

Reducerea cheltuielilor necesare cu branșamentele și rețeaua de conexiune a CEF și consumatori (SPP devine limitrof cu CEF).

Utilizarea în comun a PT (postul de furnizare a energiei), ca punct de conexiune comun pentru CEF ca furnizor de energie electrică și SPP ca și consumator de energie.

Limitări și cerințe privind eligibilitatea terenului pentru realizare proiect:

• Terenul trebuie să fie în proprietatea / administrarea unui membru al OUAI-ului;
• Terenul să se încadreze în categoria de folosință curți-construcții, teren agricol categoria 4-5 sau teren neproductiv;
• Să se simplifice procedura de obținere a certificatului de urbanism pentru edificarea unui CEF în aproprierea SPP-urilor care vor conduce la economii mari de energie și reducerea costurilor cu irigațiile.

Prin PNI (planul național de irigații) se identifică circa 750 OUAI care au nevoie de o putere medie instalată de 1 MW/OUAI ce conduce la o putere necesară estimată de 750 MW, echivalentul producției de energie a 1,08 grupuri energetice de la centrală nucleară Cernavodă.

Prin crearea de facilități pentru finanțare nerambursabilă a construiri de CEF pe lângă stații SPP, prin fonduri nerambursabile s-ar obține beneficii multiple (economice, sociale, de mediu) pentru producătorii agricoli și toți ceilalți actori implicați în rețea.

De reținut că OUAI-urile dețin unul sau mai multe SPP-uri care au ca vecini terenuri ale membrilor OUAI, nefolosite, fiind în mare parte acoperite cu moloz, boscheți și betoane care pot fi folosite ca amplasament pentru o CEF, fiind necesar maximum 15.000 mp. Pe lângă astfel de organizații (SPP) există terenuri care sunt poluate cu betoane și disponibile, însă categoria de încadrare fiind teren agricol extravilan, pentru care procedura de a obținere a unui CU (certificate de urbanism) este greoaie și costisitoare, conduce la descurajarea micilor investitori. Avantaje obținute:

• SPP-ul asigură apă la plante la momentul oportun, aduce un plus de producție la hectar de circa 30% în condiții normale de precipitații, asigură punct de conexiune printr-un post trafo corespunzător puterii stației prin care poate asigura și conectarea CEF la rețeaua locală sau națională;
• CEF edificată limitrof stației SPP se poate conecta și furniza energie electrică prin intermediul PT (post de transformare al stației), cu economii la investiție de 90% din costurile de branșare și rețea de furnizare în sistem;
• CEF are rolul de prosumator și va contribui la reducerea cheltuielilor de exploatare ale SPP-ului;
• Se creează condiții organizatorice solide privind exploatarea împreună a SPP și CEF prin asistență unitară specializată cu personal de exploatare și pază permanentă.

Sursă de finanțare pentru investiții:

• Modernizarea irigațiilor aparținând Spp-urilor se asigură cu fonduri AFIR, submăsura 4.3, cofinanțare 100% nerambursabilă, 1.000.000 eur/OUAI
• Edificarea CEF se asigură prin PNRR și alte programe de finanțare nerambursabile, pentru noi capacități de producție de energie din surse regenerabile: 1.300.000 euro/mw pentru energie eoliană, respectiv 650.000 euro/mw pentru energie solară.

Cerințe privind reglementări de proceduri

• Pentru OUAI reglementările privind locația sunt stabilite prin protocolul de preluare dintre MADR și organizație. Terenul de incintă al stației în majoritatea cazurilor nu asigură spațiul necesar pentru construirea și a unei CEF, corelate cu capacitatea stației (5.000-15.000 mp);
• Pentru CEF care trebuie edificată lângă stație sau PT (post trafo) este necesar să se pună la dispoziția investitorului (un membru al OUAI sau oricare alt investitor) facilitatea de a aloca/contracta circa 15.000 mp cu regim de construcție parc fotovoltaic (CEF) pentru obținerea certificatului de urbanism.
• Potențialii investitori care pot fi chiar membrii OUAI au nevoie de facilități minime legislative privind obținerea certificatului de urbanism pe bază de plan parcelar, titlu de proprietate în zona extravilan și fără restricții la clasa de bonitate. Există terenuri lângă SPP pline cu betoane și moloz de la fostele construcții și figurează ca teren cu bonitate ridicată. Dacă se vor crea astfel de facilități, de obținere a CU lângă stații SPP, se va rentabiliza activitatea de irigații, va crește producția de energie verde, se protejează mediul prin diminuarea emisiilor de carbon și reducerea substanțială a costurilor suportate de fermier pe tonă / cereale.

Ștefan MITRACHE

Brașovul are potențial să devină cel mai verde oraș al României. Primăria Municipiului face pași importanți în acest sens, derulând mai multe proiecte de protecție a mediului și de acces la hrană sănătoasă. Noutăți aflăm de la primarul Allen Coliban. Practicant la nivel de performanță al schiului și… curlingului, a ocupat locul 1 la Campionatele Universitare de Schi Alpin și a câștigat o medalie de argint la Campionatul European din 2013 la curling, Allen are o experiență de 10 ani în industria IT, opt ani în consultanță de business şi fonduri europene, șase ani în dezvoltare organizațională şi managementul performanței…

Cel mai vizitat oraș după București

Rep.: Pe lângă fondurile proprii pe care le deține orice primărie, ce alte finanțări mai aveți?

Allen Coliban: Anul 2021 a fost unul de dialog cu Guvernul României și am cerut suport pentru câteva proiecte; am primit inclusiv o alocare de la Bugetul de Stat pentru a finaliza anumite obiective: proiectul Podul de la Fartec, care era în lucru de 7 ani, și Spitalul Regional, despre care se vorbește de foarte mult timp, lângă care am construit și un Spital Clinic de Boli Infecțioase.

Ne gândim și la mobilitate, la trenul metropolitan. Imaginați-vă că puteți călători între Brașov – Ghimbav – Codlea – Cristian – Hărman într-un sistem integrat de transport în comun care să fie și feroviar și rutier. Revenind la întrebare, la capitolul finanțări europene, dacă facem suma acestora la nivel local, trecem de un milliard de euro. Există acest concept al Organizaţiei de Management al Destinaţiei (OMD), adică privatul și cu statul își dau mâna și împreună dezvoltă comunitatea din punct de vedere turistic: obiectivul ar trebui să fie o nouă strategie turistică pentru Brașov. Ne-am propus ca, în prima parte a anului 2022, să putem gestiona o astfel de strategie pentru pregătirea viitoarelor finanțări din PNNR. E bine că Brașovul, chiar și în lipsa unei strategii, este cel mai vizitat oraș din țară, după București, dovadă a faptului că avem un potențial fantastic.

Rep.: Ce pregătiți din punct de vedere cultural?

A.C.: Undeva la îngemănarea între turism și cultură, am reușit să atragem la Brașov echipele de organizatori a două festivaluri renumite: Untold și Electric Castle. Asta înseamnă aflux de vizitatori și participanți, se vorbește de intrări unice de 50-60 de mii de spectatori pentru un festival de acest gen și o provocare pentru capacitățile de cazare. Vom avea un astfel de festival în zona Poiana Brașov și altul pe care îl dorim cât mai verde și mai integrat în oraș, inclusiv din punctul de vedere al mobilității, în fosta uzină Rulmentul, locație care se va transforma în următorii ani într-o platformă de recreere, de relaxare, sport, cultură. O zonă green care să aibă și o infrastructură educațională.

Rep.: Cum veți exploata zona naturală, în folosul comunității?

A.C.: Ne gândim la tot ce înseamnă conservarea și prezervarea unor valori, inclusiv din perspectiva naturii, iar pădurile din jurul Brașovului să devină parc natural, să aibă statut de arie protejată. Pe de altă parte, ne uităm la tot ce înseamnă sănătate, alimentație și educație în ceea ce privește nutriția, produsele care provin de pe lanțul scurt de la producători locali. Acesta va fi un element important în tot ceea ce înseamnă educarea noilor generații și a obiceiurilor de consum. În acest sens, Municipiul are niște zone de pășune chiar în intravilan. Ne gândeam să lotizăm aceste pășuni și să construim niște minigrădini pe care să le punem la dispoziția oricărui cetățean care vrea să cultive ceva, să practice grădinăritul. Este o activitate care te relaxează, te conectează cu natura și îți dă și un rezultat sănătos în ceea ce privește hrana. Brașovul are ambiția să fie un oraș verde, Capitala Verde a României, și aș vrea să văd mulți brașoveni dornici să se implice în acest demers și care să constituie o comunitate a oamenilor pasionați de grădinărit și care sunt atenți la proveniența mâncării.

Am fost recent într-o delegație în Tours, Franța, și am văzut acest model replicat în zonele dintre blocuri. Similar, erau și livezi urbane. Sunt două demersuri pe care aș vrea să le aplicăm și la Brașov.

Rep.: Ce alte atracții mai sunt pentru turiști?

A.C.: Pentru turiști avem partea de gastronomie, oferta Brașovului în acest sens este una dintre cele mai bogate din țară, poți să mănânci bine, indiferent de ce tip de restaurant și bucătărie preferi. Din punctul acesta de vedere mă bucur că deja există mediul privat care face o treabă excelentă. Am avut o colaborare foarte bună cu sectorul HoReCa care s-a simțit și a fost foarte important să existe, mai ales în pandemie. Breasla „cârciumarilor“, mai ales în perioada când restaurantele erau închise, gătea și făcea servicii de delivery. Chiar a dăruit mese sociale pentru persoanele aflate în dificultate. Noi am oferit niște facilități, inclusiv fiscale.

Formare profesională, o îmbinare între teorie și practică

Rep.: Am văzut că aveți școli de meserii, ce proiecte sunt în domeniul educației?

A.C.: În zona de educație, pe lângă infrastructura preuniversitară pe care dorim să o aducem la standarde internaționale, avem nevoie de mai multe universități care să vină spre Brașov cu programe de specializare, inclusiv pe zona de agronomie. O particularitate ar fi că avem Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Braşov, avem Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, două institute care însă au o problemă pentru că nu avem o Universitate de Agronomie.

Brașovul este un exemplu de bune practici. Avem, de câțiva ani, Școala Profesională Germană Kronstadt, dezvoltată împreună cu mediul de afaceri german, preponderent cu cei din zona de inginerie. Avem două școli hoteliere, prima Academie Hotel din țară, sub licența École hôtelière de Lausanne, și American Hotel Academy (AHA) și cred că avem nevoie și există potențial de mai mult. Ne gândeam să ne implicăm. Se vorbește tot mai mult de „masă caldă în școli“, beneficiile unui astfel de sistem social și de sănătate și cum ar putea fi el implementat. Când am fost în delegație în Franța am văzut un sistem de bucătărie centrală, un loc în care se pregătesc mii de porții de mâncare pe zi și care deservește toate școlile, cantinele sociale, căminele de bătrâni etc. Este un proiect de care și Brașovul ar avea nevoie, pe care cred că îl putem face în următorii ani. Să se preia și de la lanțurile scurte de producție tot ceea ce au de oferit producătorii locali. Și să avem această cultură a nutriției sănătoase dusă inclusiv în școli, printr-un sistem centralizat.

Rep.: Din ce fonduri v-ați gândit să realizați acest sistem?

A.C.: Poate fi construită o astfel de bucătărie din fonduri europene, din diverse surse. Pe de altă parte, sistemul de funcționare pe care l-am întâlnit în alte părți presupune o subvenție într-o oarecare cotă de la bugetul local astfel încât să fie o masă bună, de calitate, dar să și-o permită oricine și subvenția aceasta să fie diferențiată în funcție de veniturile familiei. Aceasta ar fi soluția imediată pentru ceea ce numim noi „masă caldă în școli“.

Proiecte de modernizare pentru Poiana Brașov

Rep.: Vă implicați în salvarea unor fabrici. Ce alte acțiuni de interes strategic și național mai aveți în plan?

A.C.: România a avut o industrie foarte apreciată, mai ales de români. De la un anumit punct, multe dintre aceste fabrici au rămas în urmă cu tehnologia și au ajuns inevitabil spre faliment, altele au fost împinse spre destrămare. Fabrica de Zahăr Bod a produs până acum câțiva ani, dar a intrat în faliment, este o regulă dură a economiei de piață. Ne-a interesat partea de terenuri și acces la calea ferată, aveam acolo și curent de înaltă tensiune, exista calea ferată și tot ceea ce însemna accesul la magistrale. Era și argumentul financiar. Toată suprafața de 30 de ha s-a vândut cu prețul a trei apartamente în Brașov, 600.000 de euro, preț de pornire. Ulterior s-a vândut cu 1 milion de euro, dar tot un preț bun.

Ne-am reorientat și vrem să achiziționăm fosta platformă CET, fost operator de termoficare care a intrat în faliment și se află în lichidare de ani de zile.

Vrem să facem transportul public din Brașov să fie 100% verde. Deja deținem cea mai largă flotă de autobuze electrice din România, pentru un Municipiu de talia Brașovului – în jur de 130.

Tot pe zona de turism, în Poiana Brașov, cea mai importantă stațiune de sporturi de iarnă din România, avem un proiect de modernizare astfel încât să avem nocturnă în Masivul Postăvarul, să avem mai multe instalații de transport pe cablu. În Poiana Brașov nu există extrasezon, fiecare anotimp e cu povestea și cu oferta lui. Suntem în curs de amenajare a unor noi trasee de Mountain Bike, coborâre cu bicicleta din Masivul Postăvarul, vrem să facem și o sanie de vară, vrem ca Poiana Brașov să fie adaptată la tot ceea ce înseamnă schimbări climatice.

Anca Lăpușneanu

Modernizarea agriculturii se poate realiza prin programe specializate pentru profesioniștii din domeniul agricol și prin digitalizare, utilizând aplicații și tehnologii noi.

Inovația în domeniul agricol reprezintă o provocare și IPSO Agricultură investește în dezvoltare promovând utilaje inteligente pentru agricultura de precizie, cu tehnologii integrate. În acest moment, IPSO Agricultură oferă suport tehnic pentru mai mult de 2.500 de utilaje conectate, care sunt capabile să primească și să transmită informații în timp real.

„Agricultura a fost mereu un sector al inovației, iar în acest moment agricultorii apelează la soluții inteligente pentru a putea răspunde provocărilor întâlnite în ferme. Ajutăm fermierul român să ia rapid decizii informate și să își gestioneze toate fluxurile din fermă cu ajutorul utilajelor inteligente, serviciilor personalizate și consultanței pe care le oferim.“ Alin Urdas, Manager Soluții Integrate, IPSO Agricultură.

Pentru IPSO agricultura reprezintă o prioritate; se investește în pregătirea angajaților prin diverse programe interne de training pentru a obține cei mai buni specialiști în domeniu, prin 1.200 de ore de training pentru angajații noi și 6.500 de ore de training pentru tehnicieni.

Compania este implicată în mai multe proiecte de pregatire și formare profesională. Un astfel de proiect este reprezentat de programul de practică pentru elevi în sistem de învățământ dual. Cu ajutorul acestuia, prima generație de specialiști tehnicieni a absolvit cursurile în atelierele IPSO Agricultură, o parte dintre ei fiind deja angajați în companie.

Digitalizarea în domeniul agricol este un subiect de interes ce poate fi acoperit prin serviciile FarmSight oferite de către IPSO Agricultură, servicii care pun la dispoziție fermierilor tehnologia necesară pentru cea mai bună optimizare a activităților

Din ce în ce mai mulți fermieri încep să se convingă de avantajele adoptării tehnologiilor moderne în fermele din România, acestea dovedindu-se de ajutor în toate etapele ciclului de producție pe parcursul întregii campanii agricole.

IPSO oferă servicii personalizate de consultanță și service proactiv. Prin folosirea soluțiilor integrate, fermierul își poate planifica lucrările, luând decizii bazate pe analiza informațiilor reale transmise din teren. Datele sunt partajate cu toate persoanele implicate în producție: operator, inginer, proprietar, consultant tehnic. Un alt avantaj este optimizarea funcționării utilajelor prin notificări proactive și diagnosticarea de la distanță.

Soluțiile integrate ajută fermierii la optimizarea tuturor lucrărilor agricole prin folosirea tehnologiei. Pregătirea solului se poate realiza cu reducerea suprapunerilor și optimizarea trecerilor prin folosirea funcțiilor de autoghidare, crearea liniilor de ghidare optime în Operations Center, întoarcerea automată la capăt de rând, precum și documentarea adâncimii de lucru. Putem controla calitatea semănatului prin utilizarea controlului secțiunilor, ghidarea implementului, semnalului de precizie și hărților de semănat cu densitate variabilă. Hărțile de aplicare cu rată variabilă garantează folosirea inputurilor acolo unde este nevoie, cu doze corecte, pentru îmbunătățirea costurilor de producție și a randamentelor. Ghidarea utilajului cu ajutorul detectării rândurilor permite aplicarea produselor chiar și pentru culturile care nu au fost semănate folosind liniile de ghidare. Garantarea unui produs recoltat de calitate se bazează pe utilizarea tehnologiilor cu care combina este echipată: autoghidare, umidometru și cântar, sistem interactiv de ajustare a combinei, sincronizarea dintre combină și tractor pentru descărcare din mers.

Pentru fiecare lucrare agricolă există soluții care pot fi implementate rapid cu rezultate imediate. Aplicarea deciziilor luate de fermier pentru îmbunătățirea costului de producție și a randamentelor se bazează pe utilajele inteligente, capabile să transmită informații din teren, să respecte dozele setate și viteza de lucru și să  îmbunătățească activitatea operatorului, permițându-i acestuia să se concentreze pe calitatea lucrării efectuate.

Aceste subiecte au fost prezentate de către Alin Urdas, Manager Soluții Integrate IPSO Agricultură, în cadrul conferinței „Cum realizăm potențialul agricol al României? O strategie durabilă.“ În data de 15 aprilie 2021 IPSO Agricultură a fost partener CCIFER, „Camera Franceză, de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România“, care a organizat o zi de discuții cu peste 20 de experți instituționali și tehnici din România și din străinătate despre principalele provocări și oportunități din agricultură.

În momentul în care Iulian Chirilă a venit la Ţigănaşi primar, în anul 2012, erau multe de făcut, aşa că a adus cu el şi o echipă relativ tânără şi cu mult entuziasm. Tânărul edil şi-a dat seama că, în afară de bugetul comunei, singura soluţie pentru a se realiza investiţii aici era accesarea de fonduri europene şi guvernamentale... şi aşa a început să scrie proiecte.

Investiţii de 30 mil. de lei

„Comuna nu arăta atât de bine în momentul venirii mele, dar nu aveam altă soluţie decât să punem osul la treabă şi să dezvoltăm comunitatea. Bugetul comunei fiind foarte mic, ştiam clar că singura noastră salvare este să luăm bani europeni, să dezvoltăm localitatea cu proiecte europene şi guvernamentale. A trebuit să-mi conving colegii din primărie că trebuie să muncească (...), aşa am ajuns să scriem proiecte; am început cu pietruirea comunei, după care al doilea pas a fost să dăm drumul la iluminatul public; tot cu bani europeni am început să facem canalizare, să extindem reţelele de apă (...) avem undeva la 12 proiecte implementate în cei opt ani de mandat. Am acordat foarte mare atenţie renovării şcolilor; astfel am refăcut de la zero şcoala din satul Mihail Kogălniceanu, după care am extins şcoala din Ţigănaşi – trei săli de clasă, am modernizat şcolile de la Stejarii şi Cârniceni. În afară de bugetul comunei Ţigănaşi, am adus prin fonduri europene şi guvernamentale, în primul mandat, 10 milioane de lei, iar în al doilea mandat 20 milioane de lei“, spune primarul comunei Tigănaşi, Iulian Chirilă.

Aglomerare de 2.000 de locuitori... pentru canalizare

Sunt şi obiective care nu au fost atinse, de exemple canalizarea, dar nu pentru că nu s-a vrut, ci pentru că nu s-a putut, mai adaugă Iulian Chirilă. „Este singurul proiect care nu a fost atins de noi. Am dorit să facem un proiect în acest sens şi aşa am ajuns să realizăm un studiu de fezabilitate pentru aproximativ 24 km de reţea de canalizare. Toţi cred că banii Uniunii Europene stau acolo cu sacii, iar primarii nu au bunul simţ să meargă să-i ia. Nu stau lucrurile chiar aşa; conform ghidului de solicitare la canalizare, ca să luăm bani europeni trebuia să avem o aglomerare de 2.000 de locuitori, iar la momentul acesta niciunul din satele comunei Ţigănaşi nu are 2.000 de locuitori, maximum cel mai mare număr de locuitori îl are satul Cârniceni, undeva la 1.700 de locuitori, dar aici în proporţie de 80% există canalizare. Proiectul nostru era în valoare de 1 milion şi jumătate de euro, dar zace frumos într-un sertar; a fost depus, dar ni l-au respins (…). Avem de finalizat la momentul acesta încă două proiecte, cel mai important este blocul de locuinţe sociale, avem finanţarea şi sunt convins că pe perioada anului 2020, până în decembrie, va fi finalizat deoarece avem multe familii defavorizate care pot beneficia de cele şase apartamente. Totodată, avem de turnat cca. 12 km de asfalt pe uliţele din comuna Ţigănaşi; sunt trei proiecte, două pe calamităţi, prin CNI, şi altul prin PNDL“, a mai adăugat acesta.

În curând... o fabrică de produse tradiţionale

Ţigănaşi este o comună preponderent agrară, drept dovadă aici principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura, mai adaugă acesta. „În comuna noastră avem un mare investitor, domnul director Aurel Placinschi, de la SC Agricola 96 SA, care face agricultură şi ştie ce face; dar la Ţigănaşi este loc şi de mai mult. Am să vă dau şi un exemplu: am dat o suprafaţă de 3.000 mp pentru înfiinţarea unei fabrici de produse tradiţionale; nu vor fi multe locuri de muncă, dar în decurs de un an de zile comuna noastră va avea o fabrică de produse tradiţionale“, a încheiat Iulian Chirilă, primarul comunei Ţigănaşi, judeţul Iaşi.

...producţia de rapiţă va fi una promiţătoare

Pentru unitatea agrozootehnică SC Agricola 96 din comuna ieşeană Ţigănaşi, coordonată de inginerul Aurel Placinschi, anul acesta a început sub auspicii dintre cele mai bune. „La noi totul este într-un flux continuu, deja anul 2020 este început undeva de prin august 2019, cu pregătitul terenului, însămânţatul de rapiţă şi grâu. Anul acesta a început bine, avem în jur de 400 ha de rapiţă crescută frumos şi avem speranţe pentru anul acesta să recoltăm o producţie bună. De asemenea, toate terenurile sunt lucrate, iar culturile de grâu au evoluat corespunzător, deci din acest punct de vedere 2020 este un an cu debut promiţător“, precizează Aurel Placinschi.

Cel mai mare sistem de irigare din Moldova... 3.500 ha

În sectorul vegetal, începând cu anul 2017, în cadrul societăţii SC Agricola 96 Ţigănaşi, principalul obiectiv de investiţii a fost realizarea sistemului de irigaţii Ţigănaşi-Probota, prin extinderea suprafeţei irigate, iar în această zonă amenajată pentru irigat cele mai mari suprafeţe au fost destinate loturilor de hibridare pentru culturi de primăvară, explică Aurel Placinschi. „În trei ani de zile, începând din 2017, am reuşit să facem investiţii foarte mari în sistemul de irigaţie. În momentul de faţă deţinem 3.500 de ha, cel mai mare sistem de irigare din Moldova; este făcut în întregime cu credite bancare şi am cheltuit în jur de 8.9 milioane de euro pentru această investiţie în care am făcut cinci staţii de pompare de la zero, încă trei staţii le-am reabilitat, iar în momentul de faţă avem speranţe că în Ţigănaşi agricultura se desfăşoară aşa cum dorim. Noi lucrăm în două comune, Ţigănaşi şi Probota, dar mai avem terenuri şi în comunele Trifeşti şi Victoria, (...) terenuri nesemnificative ca suprafaţă. În momentul de faţă mi se pare foarte dificil de accesat fonduri europene, de aceea am cam renunţat (…). În principal suntem axaţi pe producerea de sămânţă cu firme cunoscute, producţii bune de sămânţă şi comerciale. 2020 este un an cu bilanţ pozitiv, foarte necesar în situaţia noastră pentru că rambursara creditelor ne costă foarte mult.“

Producţia vegetală dă plus valoare fermei de vaci

În sectorul zootehnic, la ora actuală, la unitatea ieşeană se produce în jur de 7 tone de lapte/zi. „Ferma de vaci este în momentul de faţă stabilizată, avem în jur de 7 tone de lapte pe zi, probabil că o să abordăm la un moment dat o creştere, dar ne-am extins mai mult în partea de creştere a vacilor de carne“, încheie Aurel Placinschi, director SC Agricola 96 SA.

Beatrice Alexandra MODIGA

A revenit în România Charlie Ottley, faimosul producător britanic care a semnat documentarul „Wild Carpathia“. Va face un alt film de promovare, „Flavours of Romania“. Deunăzi vreme, când l-a avut ca invitat pe Prințul Charles în pelicula deja difuzată în toată lumea, l-am auzit spunând: „Oamenii trebuie să înțeleagă mesajul că trebuie să protejăm moștenirea culturală și naturală a României, trebuie să protejăm pădurile, viața sălbatică și resursele naturale.“

Zilele trecute, la Timișoara, a reluat această temă: „România are ultima mare pădure din Europa, 2.000 din cele mai mari animale carnivore, unele dintre cele mai frumoase peisaje, sate uimitoare, monumente istorice și foarte multe dintre ele sunt aproape distruse. A existat o dezvoltare foarte prost gândită, care distruge aceste peisaje și vrem să arătăm că, prin conservarea și protejarea moștenirii naturale și culturale, va exista un venit sustenabil pentru viitor.“ Pe de altă parte, turiștii străini – despre care s-ar spune că nu vizitează România într-un număr foarte mare în raport cu alte destinații turistice europene, cum ar fi Croația, Spania, Portugalia, Italia, Austria, Anglia etc. – acuză starea proastă a drumurilor și o infrastructură turistică modestă, care nu s-ar ridica la anumite standarde. Nici nu știi cum s-o dai să iasă bine. Ce să facem, să conservăm „satele uimitoare“ așa cum sunt ele ori să asigurăm confortul cerut de turiști?

Bogăție culturală, promovare neînsemnată

Și-am pus cumva retoric această întrebare cu gândul la comuna Colți, din județul Buzău, care are două unicate: singurul muzeu de chihlimbar din România și singura biserică rupestră în care se slujește neîntrerupt de 700 de ani. În fine, neîntrerupt e un fel de a spune, fiindcă tocmai s-a frânt șirul slujbelor până la refacerea micuțului lăcaș, după incendiul din 4 decembrie 2016. Cum să procedeze autoritățile, mai ales cele județene, fiindcă localitatea nu dispune de fonduri? Să lase așezarea așa cum este astăzi, cu drumuri nu foarte bune, cu o publicitate mult prea neînsemnată în comparație cu bogăția culturală de care dispune sau să investească masiv pentru a atrage turiștii care apoi să lase în bugetul local bani pentru dezvoltare? Așa cum este astăzi, localitatea este una desprinsă din altă lume: frumoasă ea, frumoase și peisajele, frumoase legendele și istoria venită prin chiliile rupestre până în prezent; dar nimic din toate acestea nu pare fructificat solid pe plan turistic.

Scurtă călătorie prin fascinanta lume a chihlimbarului

Drumul din orașul Pătârlagele și cartierele eminamente rurale Sibiciul de Sus și Valea Sibiciului și până la Colți, inclusiv satul Aluniș, să zicem că e asfaltat. Îngust, dar asfaltat, exceptând zonele unde pământul curge continuu, în parcă veșnica alunecare de teren. Geomorfologia e de vină. Intrarea în micuța comună are un farmec al său: casele își împing pereții sau zidurile din piatră până în șosea. Imediat apare clădirea Muzeului Chihlimbarului, singurul din România. Turiștii cutezători – fiindcă această categorie de curioși sau de iubitori de lucruri rare sau natură sălbatică caută zona – pot să-și încerce șansa de a vizita „mina de chihlimbar Fața Repede“, locul numit „Fijerești“, unde în 1974 a fost deschisă încă o mină, „mina de chihlimbar Dănciulești“, peștera „Gaura Tătarilor“, datată din sec. III-IV, ambele trasee foarte greu accesibile etc. Revenind la muzeu, acolo este mereu de găsit ghidul turistic Diana Gavrilă, cu o disponibilitate permanentă de a te purta prin fascinanta lume a chihlimbarului, dar și a istoriei ori legendelor locului. Muzeul a fost construit de locuitorii din Colți în anul 1973. În cele trei încăperi se află colecția de chihlimbar, colecțiile de flori de mină, roci, fosile și pietre semiprețioase, documente privind exploatarea chihlimbarului, o colecție de etnografie compusă din obiecte țărănești vechi – război de țesut, ștergare, lăzi de zestre, piepteni pentru lână, piepteni pentru cânepă, cofe, cric din lemn, opinci din lemn etc. Colecția de chihlimbar este compusă din roci cu chihlimbar, chihlimbar brut și prelucrat, cu nuanțe de culori de la galben transparent până la negru opac, unelte folosite la extragerea și prelucrarea chihlimbarului.

Sătucul Aluniș – o bijuterie în stare pură

De la muzeu și până în cătunul Aluniș, acolo unde se află complexul rupestru Aluniș, monument istoric de interes național, sunt 6 km de drum cu asfalt, mai puțin o porțiune cu alunecări de teren. Natura este neîmblânzită. Și e bine că este așa. Sau poate că nu? În orice caz a nu se face comparație cu, să zicem, Moeciu, Păltiniș sau Poiana Stampei, acolo unde turismul, fie și rural, a adus confortul în marginea drumului! Înspre Aluniș, pădurea și tufișul coboară în asfalt. E mult mărăciniș, în dreapta și în stânga se ajunge pe cărări și prin iarbă deasă, gardurile sunt și ele din mărăcini... E o frumusețe pură. Cum pur este și satul, un fel de întoarcere în timp, dar o întoarcere bună, cu miros de fum și de mâncare gătită la plită și lemne. Istoricul N. Densușianu datează așezarea în paleolitic, ca vatră a unui trib de păstori. Apropo, dacă tot a venit vorba de hrană, e bine de pus un pachet în rucsac fiindcă nu se știe cine are norocul să găsească restaurantul singurei pensiuni deschis! Bisericuța de la complexul rupestru e mică, la fel ca sătucul. Și are o poveste duioasă. Se spune că doi ciobani, Vlad și Simion, au auzit un glas divin care îi îndemna să sape în stâncă. Iar ei, oameni credincioși, s-au apucat de muncă și au găsit o veche icoană a Maicii Domnului. Și i-au făcut loc de închinăciune. Numele lor sunt gravate în piatră, în sfântul altar. Biserica, având hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“, a fost deschisă în anul 1274, fiind atestată documentar la 1351. A fost schit de călugări până la 1871, iar de atunci este biserica de mir a satului. Localnicii spun că lăcașul funcționează de 700 de ani, fiind unul dintre puținele din România săpate în piatră, unde încă se mai slujește. Nu și acum. Muncitorii refac partea din lemn după incendiul din decembrie. Bisericuța nu se mai vizitează oficial. Dar am intrat în ea și am revăzut, aceasta fiind a doua drumeție în Munții Buzăului, naosul și altarul adâncite în stâncă, dar și alte trei chilii, în dreapta și în stânga lăcașului, iar o a treia sus, sub stâncă. Peste drum, chiar la margine de sat, s-a ridicat o pensiune-restaurant. N-am avut norocul să fie deschisă. Pesemne nu se anunțaseră turiști. Și iar răsare întrebarea: să rămână „satul uimitor“ ori să dispună de ceva infrastructură turistică?

GALERIE FOTO

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 52-53

Acesta este format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului, ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Academiei Române, ai Institutului de Economie Agrară și ai universităților/institutelor de cercetare din domeniu.

Astfel, pentru a pregăti sectorul agricol românesc să răspundă principalelor provocări cu care se confruntă agricultura și mediul rural, din punctul de vedere al securității alimentare, al vitalității zonelor rurale și al contribuției la soluționarea provocărilor reprezentate de schimbările climatice, s-a decis crearea grupului de lucru.

Obiectivul specific al grupului tehnic de lucru îl reprezintă elaborarea de contribuții ale sectorului agricol românesc în contextul provocărilor menționate anterior care vor fi formulate pe parcursul procesului de consultare publică lansat de către Comisia Europeană pentru a defini prioritățile de viitor ale Politicii Agricole Comune, privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune după anul 2020.

La nivelul Comisiei Europene are loc o amplă consultare privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC), România alăturându-se acestui demers. Pe site-ul www.madr.ro, a fost postat link-ul către consultarea publică a CE și un chestionar adresat tuturor celor interesați.

România susține printre prioritățile Comisiei, importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum și găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.

România consideră că prin intermediul unor acțiuni politice de dezvoltare rurală se poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la hectar, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv cea pentru sprijinul cuplat.

Referitor la consolidarea guvernării locale în mediul rural, România susține creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional, local și a grupurilor bazate pe comunitate.

Consultarea Publică a Comisiei Europene este activă până la data de 2 mai 2017.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale încurajează toate formele asociative din sectorul agricol să se implice și să contribuie alături de reprezentanții grupului tehnic de lucru la conturarea unei concepții unitare a sectoarelor prioritare pentru România în Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020.

Sursa: MADR

În drum spre Botoşani, călătorul poate admira comuna ieşeană Bivolari, al cărei centru poate fi invidiat de edilii multor oraşe: o primărie modernă mărginită de o alee de promenadă pavată cu dale de diferite culori, lampadare şi un parc de peste două hectare dotat cu toate cele necesare, inclusiv o fântână arteziană.

„Aici este interzis accesul cu câini sau cu biciclete. E unul dintre obiectivele pe care le-am realizat prin administrarea Fondului de Mediu, ne spune domnul Liviu Teodorescu, primarul comunei de mai bine de două decenii. În 2009 am depus un proiect şi, din cele 100 de proiecte pe ţară, noi am fost pe locul al doilea, realizând 94 de puncte şi rezultatul se vede.“

Discuţia continuă firesc, primarul enumerând cu satisfacţie realizările – nu puţine – pe plan edilitar-gospodăresc.

Toate drumurile, asfaltate

Cu ajutorul fondurilor europene şi de la Guvern s-a finalizat în 2004 alimentarea cu apă a comunei. Acum, beneficiază de apă curentă peste 900 de abonaţi. Şi tot în această perioadă s-a încheiat canalizarea în satele Bivolari şi Soloneţ.

O atenţie deosebită se acordă modernizării drumurilor. Anul trecut, de pildă, s-au finalizat patru kilometri de trotuar în Bivolari şi s-au modernizat alţi 1,5 kilometri de drum comunal, o parte din cei peste opt kilometri dintr-un proiect obţinut de la MDR. „Pe scurt, putem spune că în trei-patru ani comuna Bivolari va avea asfaltate toate drumurile, adică 22 km, toate acestea cu fonduri europene în valoare de 6,6 milioane de euro.“

– Toate acestea sunt rezultate remarcabile. Cum realizaţi aceste proiecte, în condiţiile în care nu puţini primari se plâng că accesarea acestora înseamnă multă „hârţogăraie“, mult timp şi bani pierduţi?

– Faptul că se poate – vine răspunsul – este demonstrat de ceea ce am făcut până acum şi de ceea ce ne propunem în continuare. Pentru proiecte avem un colectiv de salariaţi ai primăriei cu care lucrăm pe baza unei strategii pe care o respectăm cu stricteţe, iar faptul că uneori mai suntem chemaţi pentru nu ştiu ce scăpări nu ne deranjează. Ca urmare, încă de anul trecut am realizat un nou proiect integrat – aprobat deja – care cuprinde modernizarea a 4,9 km de drum, construirea unei grădiniţe în satul Tabăra şi modernizarea căminului cultural din centrul comunei.

În sprijinul investitorilor

„Aşezaţi aici, la margine de judeţ şi de ţară – suntem vecini cu Republica Moldova şi judeţul Botoşani –, am făcut şi facem eforturi deosebite pentru a atrage noi investitori.“

Spusele primarului sunt confirmate de apariţia în ultimul an a trei hectare de seră ultramoderne pe locul unde, spunea un sătean, „era o adevărată şerpărie“. Acum zilnic de aici pleacă în magazinele din Iaşi şi judeţele învecinate maşini încărcate cu tomate. Un semn al schimbării îl reprezintă şi apariţia în centrul comunei a unei staţii PECO atât de necesară posesorilor de autovehicule din zonă dar şi drumeţilor.

Toate acestea se adaugă societăţilor şi asociaţiilor agricole în care sunt cuprinşi 70% din proprietarii de terenuri. Să amintim că, alături de alte investiţii Domeniile Lungu, care lucrează peste trei mii hectare de teren în cea mai mare parte irigat, şi rezultatele sunt pe măsură.

Am stat de vorbă cu unul dintre aceşti investitori, domnul ing. Liviu Zbanţ, care administrează o suprafaţă de 915 ha. „Suntem profilaţi, subliniază domnul inginer, pe porumbul de sămânţă care ocupă în ferma noastră 600 ha. Restul suprafeţei este cultivat cu porumb, floarea-soarelui ş.a. pentru arendatori. Suntem mulţumiţi şi noi şi ei.

Avem în dotare utilaje moderne din care aş aminti două tractoare de 170 CP, alte două de 150 CP şi mastodontul, cum îi spunem noi, tractorul de 360 CP, celelalte maşini şi utilaje, astfel încât «bătrânul U 650» a rămas la noi doar o amintire.“

Vestiţi prin hărnicia lor, oamenii din Bivolari caută şi găsesc noi surse de câştig. Au apărut, e drept pe suprafeţe mai mici, culturi de legume solicitate pe pieţele oraşului Iaşi, iar în satul Tabăra, Gheorghe Amariţei creşte... porci mistreţi, o îndeletnicire care i-a adus mare faimă şi dincolo de hotarele judeţului.

Între investiţii să mai amintim un centru de vinificaţie inaugurat în 2014, cu capacitate de peste trei milioane de litri, apariţia unei pensiuni şi a alteia, în pregătire.

Toate acestea înseamnă noi locuri de muncă. Doar la Domeniile Lungu lucrează peste 160 de locuitori ai comunei, ingineri, mecanizatori care, atenţie, pentru a putea folosi noile şi modernele utilaje, sunt şcolarizaţi în centre din ţară, dar şi din străinătate. La aceştia se adaugă salariaţii de la celelalte societăţi agricole, cadrele didactice, funcţionarii şi personalul de la unitatea medico-socială din comună, astfel încât numărul celor care solicită ajutor social, subliniază primarul, este foarte mic la Bivolari.

Şi pentru că satele comunei trebuie să arate pe măsura hărniciei oamenilor, primăria a organizat, odată cu venirea primăverii, un plan de măsuri pentru curăţenie şi bună gospodărire a fiecărei uliţe. „E un obicei, subliniază domnul Liviu Teodorescu, ca schimbarea anotimpului şi apropierea Sfintelor Paşti să ne găsească pregătiţi, astfel încât cei care trec prin Bivolari să aibă numai cuvinte de laudă.“

Stelian Ciocoiu