Doi tineri din Sibiu au pus pe picioare, în premieră în România, o afacere inedită în agricultură: peleți de îngrășământ eco din lână de oaie. Marius Laabs și Lioara Vasilescu au pariat pe agricultura din România, iar la începutul acestui an au înființat Naked Sheep SRL, firma care produce îngrășământ organic în creierii munților din Transilvania.

Lâna se recoltează de la oi fără a le face vreun rău acestora, fiind crescute cu mare grijă în Munții Carpați. Oile sunt hrănite natural, chiar și pe timpul iernii. „Ne mândrim cu faptul că produsul nostru este 100% organic, acesta menținându-se în sol până la 6 luni, unde eliberează în mod constant îngrășământ pentru plantă. Planta are nevoie de o irigare de capacitate mică, un pelet absorbind apa de până la 4 ori greutatea proprie“, a declarat Marius Laabs, cofondatorul Naked Sheep.

În plus, după perioada de utilizare peletul este biodegradabil. Îngrășământul eco funcționează ca un substrat fizic în care planta se fixează, aducându-i-se valori nutriționale de azot, fosfor și alte elemente. Afacerea ar fi trebuit să demareze din luna februarie, dar din cauza pandemiei montarea mașinilor de producție nu s-a putut face pentru că inginerii germani care trebuiau să își dea avizul nu au mai putut călători. Din acest motiv și capacitatea de producție este acum atât de mică.

Afaceri de milioane din lână de oaie

„În momentul de față avem o capacitate de 10 tone pe lună, dar o vom ridica la 25 de tone, iar când se va lucra la două schimburi capacitatea de producție va crește la 50 de tone pe lună. În primul an de producţie estimăm vânzări de 9 milioane de lei, iar pentru anul viitor țintim o dublare a acestora“, a declarat Marius Laabs.

Cum se utilizează îngrășământul eco Naked Sheep

„Pentru plantele în ghiveci se adaugă aproximativ 10 g (două linguri) pentru a se amesteca cu 1 litru de sol, iar pentru copaci de dimensiuni normale puneți aproximativ 100 g în sol. Produsul nostru este ideal pentru orice tip de cultură, de la cele de seră până la cele de câmp. Se poate folosi cu precădere ca o alternativă pentru perioadele și locurile în care recoltele sunt afectate de seceta pedologică“, a declarat Lioara Vasilescu, cofondator al Naked Sheep SRL.

În ceea ce priveşte modul de utilizare a îngrăşământului eco Naked Sheep, pentru legume se pun 70 până la 150 g/mp, în funcţie de cererea de fertilizare a plantei, şi 150 g p/mp pentru legume foarte exigente precum roşiile, castraveţii şi varza. Pentru legume obişnuite, cum ar fi morcovii şi salata, se pun 100 g/mp, iar pentru legume cu un nivel scăzut de azot, precum mazărea, ridichea şi fasolea, se pun 70 g/mp.

Fertilizatorul se vinde în pachete de 450 g, 1 kg, 5 kg, 15 kg, 25 kg sau Big Bag de 500 kg. Un kilogram de peleți se vinde cu 50 de lei, dar prețul acestuia scade semnificativ odată cu creșterea cantității cumpărate.

Beatrice Alexandra MODIGA

Liliana Ghiță este o mare pasionată de artizanat, care s-a transformat dintr-o educatoare într-o artistă. Știe să împletească armonios imaginația și tradiția într-un mod cât mai inedit. Acest lucru îl poți vedea încă din primele momente în care pășești în atelierul ei. Zilnic lucrează zeci de produse și accesorii. Dacă, de obicei, majoritatea meșteșugarilor fac din lână saltele, papuci sau șosete, protagonista a demonstrat că din această fibră se pot obține mult mai multe lucruri. De la articole vestimentare, tablouri până la jucării, toate au ceva în comun: sunt unice, realizate cu suflet și lucrate doar cu lână.

„Totul a început în urmă cu trei ani de zile, când am văzut un reportaj la televizor despre lână, în care se spunea că aceasta nu se mai folosește în România și este aruncată ori arsă de către ciobani. M-a impresionat foarte tare și am dorit să fac ceva în sensul ăsta. Astfel am ajuns să comand primul stoc de lână de la o stână din zona Clujului. Nu prea știam ce se poate obține din ea, în afară de articolele clasice și cunoscute. Apoi, am găsit diferite filmulețe pe Internet cu podoabe, jucării și accesorii realizate din lână. La început îmi cream podoabe, după care am evoluat și am început să lucrez nenumărate articole. În prezent realizez articole vestimentare, tablouri, jucării, genți, pălării, lampadare, covoare sau chiar piese de șah. Am ieșit la câteva târguri în ultimul an și am început să le promovez. Bineînțeles, eu am numit-o arta lânăritului. Fiecare creație este unică, iar cei care le-au văzut au fost foarte plăcut surprinși și impresionați. Nu știau, la fel ca mine, că se pot face atâtea lucruri din lână. Deocamdată, sunt apreciate și cam atât. Încă sunt în stadiul de promovare și sper să ajung să și comercializez în așa fel încât să pot trăi din arta lânăritului. Am foarte multe idei în cap, sper să și le pot pune în aplicare“, povestește pentru revista Lumea Satului Liliana Ghiță, artizan.

Lâna se curăță cu mălai

Ultimele descoperiri au demonstrat că micromasajul firelor de lână rivalizează cu presopunctura şi cu reflexoterapia. Fibrele de lână ating pielea şi acţionează asupra ei ca un micromasaj. Datorită acestui fapt, sporeşte microcirculaţia sanguină. În plus, unele cercetări confirmă că materialele obţinute din această fibră ne pot proteja de radiaţiile electromagnetice, resping umezeala, praful şi impurităţile. De asemenea, Liliana recomandă acest meșteșug ca o terapie antistres.

„Fiecare articol creat de mine este unic. Oamenii sunt uimiți și le apreciază. De asemenea, deseori sunt întrebată cum se curăță produsele din lână. Nu se spală, acestea se freacă foarte bine cu mălai, apoi se scutură și se lasă la aerisit câteva zile. Se spune că lâna este cea mai inteligentă fibră“, ne dezvăluie artista.

Roci vulcanice din lână cu efect terapeutic

Cu cât ţesătura sau împletitura din lână este mai groasă, cu atât acţiunea ei energetică este mai mare. Pornind de la această constatare, Liliana şi-a pus talentul şi imaginaţia în aplicare şi a obţinut un rezultat inedit: „rocile vulcanice“ din lână, cu efect tămăduitor. Fie că sunt unite într-un covor sau puse individual ca element de decor, aceste „pietre“ au un design minimalist şi pot fi de mare efect în orice locuinţă.

„Recomand produsele de acest gen deoarece sunt create manual, din lână 100% românească. Consider că ar trebui să susținem sectorul lânăritului, adică cel al producătorilor și al ciobanilor. Cumpărând de la noi este evident că îi vom putea ajuta, iar lâna nu se va mai arde sau nu o vom mai arunca. Acesta este unul dintre sfaturile mele, să cumpărăm produse din lână lucrate de artizanii români“, mai adaugă Liliana.

Pe viitor, protagonista are în plan deschiderea unui atelier dedicat copiilor pentru dezvoltarea lor artistică. Printre cele mai îndrăgite și inedite articole realizate de ea se numără și tablourile din lână, preferatele clienților din Anglia și Franța.

Ruxandra HĂBEANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, pornind de la efectivele de ovine și producția de lână obținută, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare lână și piei de animale.

În prezent, există 20 de centre care colectează lâna de la crescătorii de ovine, cu o capacitate totală de circa 30.000 tone. Centrele care colectează lâna sunt localizate pe întreg teritoriul țării, astfel încât se colectează lâna de la toți crescătorii de ovine, iar Direcțiile pentru Agricultură Județene au pus la dispoziția asociațiilor crescătorilor de ovine datele de contact ale acestora.

Centrele sunt localizate în județele: Bacău, Bistrița Năsăud, Brăila, Constanța, Galați, Maramureș, Sibiu, Suceava, Tulcea și Vaslui.

Măsura de identificare a centrelor de colectare a fost luată în urma apariției Hotărârii de Guvern nr. 500/2017 privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de ovine.

Reamintim că în Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii și-au manifestat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totală estimată de aproximativ 23.000 de tone, așadar prin centrele existente se poate prelua în totalitate această cantitate.

Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, cei înscriși în Program trebuie să depună la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată, până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.

Sursa: madr.ro

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a finalizat o altă acțiune întreprinsă în cadrul strategiei de extindere și de deschidere de noi piețe de desfacere pentru produsele autohtone.

Una dintre oportunitățile identificate a fost piața importantă reprezentată de Repulica Africa de Sud.

În acest sens, reprezentanții instituției au inițiat demersuri către Direcția de Sănătate Animală din cadrul Departamentului pentru Agricultură, Păduri și Piscicultură din Republica Africa de Sud, cu scopul de a stabili și concretiza sectoare de colaborare în aria specifică.

În urma discuțiilor tehnice și a interesului manifestat pentru importul de lână și mohair din țară noastră, cele două părți au negociat și au agreat un certficat sanitar veterinar pentru export.

Prin deschiderea acestei piețe, s-a creat posibilitatea pentru mulți crescători de animale să valorifice și acest produs.

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de animale și pentru a facilita exportul acestui tip de produs, ANSVSA a dispus structurilor teritoriale ca, prin intermediul medicilor veterinari cu atribuții de certificare, să informeze operatorii economici autorizați despre această oportunitate și asupra cerințelor necesare.

Cei interesați pot consulta modelul de certificat, postat pe site-ul ANSVSA: www.ansvsa.ro, modulul: „Certificate sanitare veterinare pentru exportul subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman”, accesând link-ul:

http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2017/12/CSV_Africa_de_Sud_mohair_lana_netratata_spalata.pdf

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a avut în data de 19 iulie 2017 o întâlnire cu reprezentanții mai multor societăți comerciale din Bistrița-Năsăud, Râmnicu Vâlcea, Cluj precum și cu ingineri sau arhitecți, cercetători dar și crescători de ovine, interesați de valorificarea lânii de oaie ca termoizolator în construcții și în industria textilă.

Accentul a fost pus pe identificarea celor mai eficiente modalități de colectare, prelucrare și valorificare a lânii de oaie, în contextul interesului deosebit pentru lâna oilor din România, manifestat de țări precum India sau Turcia.

Un exemplu apreciat, în acest sens, este cel al unor investitori din Bistrița Năsăud, care au amenajat în Sângeorz Băi un depozit unde lâna este colectată și balotată, urmând apoi să fie trimisă la export. În perspectivă, se preconizează dotarea cu o linie tehnologică de spălare a lânii dar și soluții pentru prelucrare – includere în producția materialelor izolatoare pentru construcții, cu scopul de a înlocui polistirenul și vata minerală.

Totodată, investitorii din județul Bistrița au avut inițiativa realizării unui proiect pilot de valorificare a laptelui, printr-un proces experimental, în satul Ardan, comuna Șieu,. Inaugurarea ar urma să fie făcută în luna august, eveniment la care a fost invitat și ministrul Petre Daea.

Având în vedere preocuparea pentru dezvoltarea zonei montane, participanții la întâlnirea cu ministrul Petre Daea s-au arătat interesați să dezvolte un sistem integrat pe baza resurselor locale pentru a consolida gospodăria țărănească tradițională și a evita părăsirea satelor de munte.

Ministrul Agriculturii a apreciat inițiativele prezentate în cadrul întâlnirii, fiind preocupat de revigorarea activităților de colectare, prelucrare și valorificare a lânii, ținând cont că până în prezent această resursă valoroasă nu a fost utilizată la potențialul maxim.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

MADR reamintește că potrivit unei hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 13 iulie 2017, crescătorii de ovine vor primi un sprijin financiar de 1 leu/kg pentru lâna comercializată.

Este vorba de o schemă de ajutor de minimis care are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzute pe anul 2018.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017).

Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică.

De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

Crescătorii de ovine vor primi un sprijin financiar de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, potrivit unei hotărâri adoptată în ședința de Guvern de joi, 13 iulie 2017.

Este vorba de o schemă de ajutor de minimis care are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzute pe anul 2018.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017).

Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică. De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploataţie  de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

Sursa: madr.ro

• Pesemne că... nu!

În 1990, la un efectiv de 14 milioane de ovine, România producea 38 de milioane de tone de lână. Cel puțin așa spun cifrele păstrate în arhiva Institutului Național de Statistică. Toată cantitatea era utilizată în industria ușoară românească. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, furnizorul de date pentru statistica INS, a încetat din anul 2003 să mai colecteze indicatorul „producția de lână“. Ultima raportare este de 16,8 mil. tone, la un efectiv de 7,44 milioane de ovine. Probabil încă de atunci a început să se audă despre ciobanii care dau foc lânii, la margine de drum.

Ce se mai întâmplă astăzi cu acest produs? Asta dincolo de promisiunile fanteziste, cum ar fi aceea că statul ar putea colecta lâna pentru a confecționa 12 milioane de plăpumi pentru săracii României! În general, la efective mici, lâna este valorificată în gospodării, fiind folosită ca materie primă pentru țesut și obiecte de vestimentație. La efective mari, depinde de la caz la caz: cei din vestul țării o livrează intermediarilor pentru export în Ungaria, Germania, Italia, Spania; cei din sud ori din Moldova o trimit, dar tot prin intermediari, înspre Turcia. Există și o a treia categorie de crescători care nu se zbat să-și găsească un cumpărător, nu se intere­sează de calitate (lână curată, albă), nu sunt mulțumiți de preț și atunci se întâmplă ca produsul să fie aruncat ori să fie ars. Fermierii care au rasa Merinos n-ar trebui să aibă deloc probleme. Anglia și Germania caută o asemenea lână și și-au trimis cumpărătorii în România; condiția este ca fibra să fie de o anumită calitate, iar lâna să fie cât de cât curată. Prețul la Merinos este unul atractiv: peste 5 lei/kg!

Problema prețului mic

De fapt, cum spuneam, mai mult se pune problema prețului. Crescătorii afirmă că, la 1-1,5 lei/kg, nu merită să facă efortul de a transporta lâna ori de a căuta cumpărători. Întreaga situație s-ar putea schimba de la anul dacă statul, așa cum au promis liderul PSD, Liviu Dragnea și ministrul Agriculturii, Petre Daea, introduc lâna în sistemul de subvenții (1 leu pentru fiecare kilogram vândut cu documente). Sau, peste câțiva ani, n-ar trebui să mai existe nici problema cumpărătorului, dacă statul va construi, din fondul suveran de investiții, centre de preluare a lânii.

Posibilități de valorificare pe piața internă

Până la momentul când promisiunile vor deveni fapte, crescătorii trebuie să se descurce pe această piață oarecum haotică. Ce soluții au în afară de intermediari? În primul rând, în Transilvania, lângă Sibiu, un afacerist turc a deschis un centru de colectare și prelucrare, cu o capacitate de 10.000 tone pe sezon. Teoretic, numai acest centru ar putea prelua jumătate din lâna produsă în țară. Numai că patronul, dacă tot are de unde alege, selectează produsul de calitate (îngrijită, curată, de o anumită dimensiune a fibrei), iar nu toți fermierii sunt foarte atenți la acest aspect ori nu toate rasele au lână de calitate. Lâna de la Sibiu ia apoi drumul Turciei, Chinei, Pakistanului, Angliei, Portugaliei, Spaniei etc. La Bacău, un investitor a început să construiască o fabrică de material termoizolant din lână, dar aceasta nu va putea, în prima fază, să absoarbă mai mult de 20-30 tone de lână/an. În rest, valorificarea se face fie prin centre sau unități de prelucrare mai mici, fie prin intermediari. Sau nu se face deloc. Se aruncă.

Ce spun fermierii

Vasile Turculeț, de la Asociația crescătorilor montani din România, filiala Bistrița-Năsăud, a oferit explicații suficiente, pesemne valabile în toată țara, astfel că astăzi ne vom rezuma la a-l cita doar pe domnia sa: „Lâna o valorifică fiecare crescător prin mijloace proprii. Am văzut ajutorul acela de minimis în fază de proiect (acordarea subvenției de 1 leu/kg, dacă se face dovada vânzării), să zicem că este bun, însă prezintă și vulnerabilități, mă rog, este altă discuție. La ora la care discutăm (n.n. 19 mai) produsul nu este valorificat, sunt oameni care încă mai tund, însă în zona noastră vin intermediarii la noi să cumpere. Dacă te duci tu la un achizitor de lână asta înseamnă să folosești mijloace proprii de transport, care reprezintă cheltuială. Dacă vine el la tine să-ți ceară lâna la poartă, transportul este treaba lui. Dacă lâna este vândută de la poartă înseamnă una, dacă mergi tu la achizitor, e alta. Din acel preț mic să mai plătim și transportul e pierdere sigură, nu te alegi cu nimic. Dvs. mă întrebați dacă se mai aruncă lâna. Se mai aruncă, este un aspect real, dar problema este puțin mai complexă. Toată lumea vorbește despre lână la modul general. Și despre preț tot la modul general. De exemplu, lâna albă, care poate fi vopsită, are un preț. Lâna de «Bucălăi» sau «de Petroșani», care prezintă fibre colorate, nu se caută. Achizitorii centrului de prelucrare de la Săpânța vin și se uită la culoare și la calitate. Acum, crescătorii care țin neapărat la rasele cu lâna tărcată, asta e, suportă consecințele (în general această lână este aruncată ori se arde). Poftim, și mie îmi place mărul pădureț, dar dacă nu se vinde, cultiv soiuri care se caută pentru că vreau să câștig. Așa și cei care doresc rase cu lână colorată! Și lâna albă se vinde diferit. Dacă este grosieră, cu 42-44-48 de microni, de la Țurcană, de pildă, se apropie de 2 lei/kg. Dacă este semifină, cum ar fi Țigaie sau Cap negru de Teleorman, cu grosime de 32-41 de microni, prețul se ridică. Dacă avem Merinos, orice varietate de Merinos, cu fibra fină, sub 19 microni, folosită pentru stofe de marcă, în general englezii caută așa ceva, prețul este dublu sau triplu față de rest. Depinde de achizitor, fiindcă și pe această piață se joacă, fiecare vrea să-i rămână lui câștig mai mare. Pe urmă, lâna albă a oilor crescute la câmpie diferă ca preț de cea a animalelor de la munte. Asta fiindcă prima e murdară, plină de «cornuți» (n.n. scaietele popii), un fel de scai ce nu putrezește, iar cel care cumpără se uită și la așa ceva. Flora de la munte nu are această plantă, deci și lâna e curată. Diferența de preț este de 20 de bani în favoarea lânii oilor de la munte. Bine, la toate acestea se adaugă cheltuiala cu tunsul. Dacă socotești plata, hrana, băutura ori ce-i mai dai tu omului care te ajută, mai suporți eventual și transportul la achizitorul central, e limpede că nu mai rămâi cu nimic.“

Efective de oi

Producția de lână

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 30-31

În data de 31 mai 2017, ministrul Petre DAEA i-a primit pe reprezentanții unei societăți comerciale din județul Bistrița, având ca obiect principal de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului. Aceștia s-au arătat interesați de valorificarea lânii de oaie, în vederea utilizării acesteia în domeniul construcțiilor, in special a celor din lemn, ca material termoizolant.

În acest sens, reprezentanții companiei caută soluțiile cele mai bune din punct de vedere tehnic pentru izolarea clădirilor, crescând astfel rentabilitatea activităților de creștere a oilor, venind în sprijinul sectorului ovin. În același timp, există convingerea că acest produs natural, lâna, o resursă extrem de valoroasă, prezintă o serie de avantaje, fiind vorba de produse naturale, față de cele sintetice utilizate în prezent.

De asemenea, investitorii doresc să identifice și alte modalități de prelucrare și valorificare a lânii, cum ar fi fabricarea îngrășămintelor sau extragerea lanolinei pentru industria cosmetică și farmaceutică, în vederea extinderii domeniului de activitate.

MADR sprijină și încurajează aceste inițiative, elaborând în acest sens un proiect de act normativ, prin care vrea să asigure un ajutor de minimis în valoare de 1 leu/kg crescătorilor de ovine care comercializează lână. Scopul măsurii este de a impulsiona creșterea numărului de efective și eficientizarea economică a exploatațiilor. De asemenea, această schemă de minimis va stimula înființarea centrelor de colectare a lânii, va crea noi locuri de muncă și va stabiliza veniturile crescătorilor de ovine.

Ediția a 35-a a Târgului Mare de Primăvară de la Răcășdia, judeţul Caraş-Severin, a adunat peste 60 de producători și comercianți din această zonă a țării, dar și aproape 7.000 de vizitatori, cu produse tradiționale, cu ierbicide, pesticide, semințe, îngrășăminte, păsări, animale mari și mici etc.

Proprietarii celor mai frumoase exemplare au primit premii în bani de la Asociația Crescătorilor de Vaci din Răcășdia, unul dintre organizatorii manifestării, alături de Primăria și Consiliul local din localitate și Direcția Agricolă Caraș-Severin.

Prezent la acest eveniment, ministrul Daea a declarat după vizita efectuată: „Aceste târguri tradiţionale sunt excepționale din punctul meu de vedere, mai ales în aceste zone şi nu numai. Am stat de vorbă cu crescătorii de animale, de păsări, cu cei care produc în această zonă pe suprafeţe mici. Să aibă încredere în ceea ce am spus – subvențiile vor veni la timp şi ne dorim ca în continuare să colaborăm în aşa fel încât oamenii să fie satisfăcuţi de munca lor. Să găsească soluţii pentru valorificarea produselor, au un exemplu aici la Cooperativa Agricolă Prisăcarii – Hercules din Mehadia, unde au peste 11.000 de familii de albine şi stau acum în faţa unei oferte din Franţa pentru a valorifica producţia pe care o obţin. Le-am explicat şi crescătorilor de oi ce trebuie să facă, să-şi procure berbeci de rasă, care sunt cuprinşi în Registrul Genealogic, în aşa fel încât să aibă un berbec de rasă la 35 de oi, pentru a putea beneficia de sprijinul cu plata voluntar, care înseamnă un plus de subvenţie.“ În ceea ce priveşte valorificarea lânii, ministrul Daea a precizat: „În programul de guvernare avem şi acest obiectiv de a face în partea a doua a anului, pe baza fondului suveran de investiţii, centre de colectare în aşa fel încât să preluăm acest produs – lâna. Începând cu acest an şi continuând an de an vom dezvolta aceste centre de prelucrare şi valorificare a lânii. Eu nu mă joc cu vorbele şi nici cu cifrele… Cu ajutorul de minimis nu mai putem continua. Pentru pierderile de anul trecut nu avem un răspuns favorabil, îmi pare rău şi am regretul că nici pentru apicultori nu este.“

Text și foto Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 32

Aceasta este opinia unui tânăr întreprinzător care ne-a răspuns la întrebarea de ce să folosim lâna pentru a ne izola casele?

Pentru că este mai ieftin, mai sănătos și pentru că avem materie primă din abundență. Sunt concluziile unei discuții cu Lucian Stanciu, absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din Bucureşti, un antreprenor care a avut curajul să „spargă gheața“ cu un proiect unic în România. În urmă cu trei ani schița pe hârtie conceptul unei fabrici în care lâna să fie transformată în izolatori termici. Teoria s-a transformat în practică, iar după trei ani de experiență, Lucian Stanciu admite că au apărut și neprevăzute în ecuația sa, dar că proiectul merge bine. „Suntem puțin înaintea pieței pentru că nu există încă o cunoaștere a calității izolatorilor de lână, dar este o afacere rentabilă, care va mai crește.“

Un proiect cu „notă“ socială

Dar cum a început totul? Simplu. Cu o idee, aceea de a folosi o resursă irosită (lâna oilor) și curajul de a se înscrie într-o competiție de afaceri sociale „Fabricat în Ţara lui Andrei“. Teoria lui că „oamenii pot folosi lâna oilor fără să existe o industrie-mamut“ a fost agreată, iar în luna noiembrie 2013 proiectul a fost selectat îm­preună cu alte nouă afaceri sociale pentru a primi o finanţare de 32.000 de euro. A fost un prim pas, însă autonomia a fost asigurată doar cu o investiție de peste 100.000 de euro, sumă amortizată aproape integral în momentul de față. Așa s-a născut în Bacău singura fabrică din România unde lâna oilor, după mai multe procese de prelucrare mecanică și tratare – pentru a reduce timpul de realizare au fost îmbunătățite unele procedee specifice industriei textile – este transformată în material izolator pentru case. Astăzi fabrica poate produce aproximativ 3.000 de metri cubi de material izolator pe an, distribuit direct către clientul final. Proiectul antreprenorului are însă și o notă socială. Practic prin existența acestei fabrici s-a creat pentru crescătorii de oi oportunitatea valorificării lânii. Firește că posibilitatea recreării unui sistem care să „înghită“ întreaga cantitate de lână produsă în România este cel puțin idealistă, dar există o șansă extraordinară în această nișă de piață. Fabrica de procesare a lânii din Bacău prelucrează câteva zeci de tone de lână pe an. Lucian Stanciu spune că este un volum destul de mic, dar în acord cu piața. „Când vine vorba despre izolatori termici din lână de oaie, lumea este încă reticientă. Firește că sunt și oameni care sunt deschiși și spre altceva, dar fără o cultură a calității cei mai mulți aleg produse ieftine, chiar și în detrimentul sănătății.“

Ce au în comun lâna și Garda de Mediu

Fabrica este aprovizionată cu materie primă de la crescătorii de oi din jurul Bacăului. Însă una dintre condițiile parteneriatului dintre oieri și antreprenorul unității este ca lâna preluată să fie spălată în prealabil. Rațiunea pentru această decizie este una economică. Procesul de spălare a lânii necesită utilaje specifice și implicit investiții. Investiții pe care nu este încă dispus să le facă. În plus, spune Lucian Stanciu, lâna este considerată poluant de aceea pentru spălarea ei este necesară obținerea unor aprobări de la Mediu. Doar cantitățile mici, de până la 50 kg pe zi, nu au nevoie de autorizație. În contextul acesta crescătorii de oi trebuie să găsească singuri soluții. Din fericire, spune Lucian Stanciu, mai există câteva spălătorii. Prețul de achiziție a kilogramului de lână variază în funcție de calitate ei. Antreprenorul din Bacău spune că în cazul afacerii sale calitatea mărfii nu este atât de importantă. Folosește deopotrivă lână mai puțin calitativă sau de culoare neagră, iar prețurile, spune el, pornesc de 50 de bani/kg și ajung până la 5 lei.

Dacă la începutul proiectului său, tânărul antreprenor și-a stabilit printre ținte transformarea fabricii sale într-un centru al redezvoltării industrii românești bazate pe lâna de oaie, admite că „după ce s-a înscris în această competiție cu chimicalele“ acest obiectiv nu i se mai pare realist. Asta nu înseamnă însă că proiectul său va stagna. Dimpotrivă.

„Piața adevărată va fi la export, dar pentru asta este nevoie de mai mulți bani și autorizații la nivel european. Pe viitor am însă în vedere și realizarea acestui lucru.“

De ce să izolăm casele cu lână de oaie

Potrivit unui studiu realizat de ONU despre produsele chimice în gospodării, calitățile izolatorilor din lână sunt net superioare. Primul avantaj este că pierderile de căldură sunt cu 20% mai mici, izolatorii de lână își mențin dimensiunea (spre deosebire de cei sintetici, cărora le lipsește elasticitatea și care își pierd grosimea) și astfel își păstrează proprietățile termice și fonice. Prin comparație cu fibra de sticlă care nu absoarbe deloc umezeala, lâna absoarbe până la 35% din greutatea ei. Mai mult, atunci când temperatura exterioară scade și umiditatea aerului crește, lâna preia din umiditatea suplimentară și eliberează căldură în acest proces. Într-o zi călduroasă procesul se întâmplă invers. Alte materiale, chiar și cele sintetice, se degradează, în vreme ce izolatorii din lână nu putrezesc. Folosirea lânii ca izolator aduce beneficii și sănătății. Practic lâna absoarbe în mod natural diverși poluanți ai aerului precum formaldehida recunoscută ca și cancerigenă (utilizată pentru realizarea plăcilor de aglomerații de lemn – parchet, mobilă care în timp la contact cu vaporii de apă elimină această substanță), dioxidul de azot și dioxidul de sulf (întâlnite în încălzitoarele cu gaz, focuri deschise sau fumul de eșapament). Prin absorbția acestor gaze nocive, izolatorii din lână de oaie filtrează aerul interior.

Când vine vorba despre costurile izolației unei case cu materiale izolatoare obținute din lână, Lucian Stanciu spune că lucrurile trebuie privite din altă perspectivă decât cea a prețului. Chiar dacă acesta nu este cu mult diferit față de produsele similare din piață, eficiența investiției se vede în timp prin faptul că izolatorii din lână de oaie oferă alte avantaje, cum ar fi reducerea pierderilor de căldură.

În competiția cu alte produse izolante, trebuie să se țină cont de lambda – o proprietate adimensională care ne spune practic cât de bun este izolatorul – și grosimea stratului. Tehnic vorbind, în cazul mărcii IzoMiorița lambda este de 0,032 w/mk, în vreme ce produsul mediu din piață are un lambda de aproximativ 0,041 w/mk. Vorbim deci despre o performanță cu cel puțin 20% mai mare decât la majoritatea produselor din piață. În termeni simpli, la 10 cm de izolație IzoMiorița ar trebui puși cel puțin 12 cm de izolație din alt material de pe piață. Prețul per mp este de 14 lei.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 32-33