reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 Feb 2020

Utilizarea potențialului antiinflamator și antioxidant al subproduselor vinicole în hrana purceilor după înțărcare

Utilizarea antibioticelor ca factori de creștere a fost interzisă în Uniunea Europeană încă din 2006, dată fiind creșterea rezistenței la antibiotice a bacteriilor patogene și a celor potențial periculoase. În acest context sunt necesare alternative naturale la antibioticele de sinteză, în special în nutriția porcilor, aceștia fiind afectați de tulburări gastrointestinale cu componentă infecțioasă și inflamatorie mai ales în perioada pre- și post-înțărcare. Cercetările din ultimii ani au demonstrat rolul unor ingrediente naturale ce conțin compuși cu activitate biologică antiinflamatoare și antioxidantă (polifenoli, acizi grași, microelemente) în contracararea inflamației de la nivelul tractului gastrointestinal la purceii înțărcați. Dintre aceste ingrediente, a fost acordată o atenție deosebită reziduurilor (subproduselor) rezultate în urma procesării plantelor în vederea obținerii de produse alimentare sau nealimentare. Aceste subproduse au valori nutritive și proprietăți ca cele amintite mai sus care merită luate în considerare în vederea includerii lor în hrana animalelor de fermă. Subprodusele rezultate în urma producerii vinului, ca de exemplu tescovina sau borhotul de struguri, reprezintă o sursă de compuși bioactivi, cum sunt compușii polifenolici, cu recunoscute beneficii pentru sănătatea animală. În cadrul INCDBNA – IBNA Balotești au fost realizate studii de caracterizare a compoziției acestui subprodus, precum și experimente de nutriție pe purceii după înțărcare care au fost hrăniți cu nutreț combinat incluzând 5% făină de tescovină.

Determinările de compoziție chimică brută realizate în IBNA au pus în evidență faptul că tescovina conține puțină proteină (10,32%), dar este bogată în fibre (25,01%), dintre acestea hemiceluloza, celuloza și lignina (NDF) fiind în concentrație mai mare (58,01%). Deși tescovina are un conținut redus de proteine și grăsime, studiile arată că acest subprodus de vinificație este bogat în compuși valoroși care includ polifenoli (flavonoli și antociani, identificați și în struguri și vin) și acizi grași saturați și nesaturați (omega 6 și omega 9 în principal). Datele obținute în urma analizelor au arătat că tescovina are un conținut de 19% în acizi grași saturați, dintre care cea mai mare pondere o au acidul  palmitic (14,3 g%) şi stearic (3,8 g%). Tescovina are un conținut ridicat în acizi graşi nesaturaţi (79,8%). În concentrațiile cele mai mari se găsesc acidul linoleic, n-6 (58,9%) și acidul oleic, n-9 (16,8%). De asemenea, acidul alpha-linolenic, n-3 are o pondere de 2,1% în totalul acizilor grași nesaturați.

Ținând cont de compoziția chimică a tescovinei, a fost formulată o receptură de nutreț combinat experimental care a îndeplinit necesarul de substanțe nutritive esențiale pentru purcei după înțărcare (NRC, 2012) în care a fost inclus un procent de 5% tescovină măcinată (NC-T). Pentru receptura de bază (NC-Control) s-a folosit o rețetă IBNA pentru purcei înțărcați (NC-P2) care a îndeplinit de asemenea necesarul de substanțe nutritive esențiale pentru această categorie (NRC, 2012) și care a avut în componență porumb, grâu, făină de orez, șrot de soia, premix vitamino-mineral pentru purcei la înțărcare. Cele două rețete au fost fabricate în IBNA.

Rezultatele obținute au demonstrat că, deși receptura cu 5% tescovină nu influențează semnificativ performanțele zootehnice, ea a redus semnificativ concentrațiile unor markeri pro-inflamatori cum sunt interleukinele și citokinele (IL-6, IL-1β, TNF-α) la nivel intestinal (colon), ceea ce confirmă rolul benefic al compușilor bioactivi din acest subprodus. De asemenea, o diminuare a acestor markeri a fost semnalată și în probele de ficat recoltate de la purceii care au primit receptura cu 5% tescovină. De asemenea, în cazul purceilor care au primit receptura cu 5% tescovină a crescut statusul antioxidant prin creșterea activității enzimelor antioxidante catalază (CAT) și superoxid dismutază (SOD) în duoden, ficat și splină, ceea ce sugerează o îmbunătățire a activității antioxidante și o creștere a rezistenței la stres oxidativ a purceilor în perioada post-înțărcare.

Studiile realizate în INCDBNA – IBNA Balotești au demonstrat că tescovina, prin conținutul mare în compuși bioactivi de tipul polifenolilor, are rol benefic asupra purceilor aflați în faza post-înțărcare prin: (i) îmbunătățirea statusului imun local prin scăderea inflamației intestinale la purcei în perioada post-înțărcare; (ii) creșterea răspunsului purceilor la stresul oxidativ (atât la nivel duodenal, cât și în ficat și splină), a posibilității de contracarare a radicalilor liberi a căror concentrație crește ca urmare a inflamațiilor de la nivel intestinal.

Dată fiind necesitatea urgentă de a găsi alternative noi la antibioticele de sinteză, ieftine și eficiente în ameliorarea inflamațiilor tranzitorii de la nivel intestinal la purcei după înțărcare, considerăm că subprodusele de tipul tescovinei pot fi utilizate cu succes în nutriția animală. Ca urmare, recomandăm utilizarea resurselor naturale cum este tescovina (cu o rată de incluziune de 5% în hrană) ca o sursă alternativă pentru menținerea sănătății purceilor, îmbunătățirea activității antioxidante și reducerea inflamațiilor tranzitorii din perioada post-înțărcare.

Gina Cecilia PISTOL & Ionelia ȚĂRANU

Efectul complementar al seminţelor de in şi şrotului de nucă – soluţie nutriţională alternativă pentru purcei în criza de înţărcare

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Este cunoscut faptul că înțărcarea este asociată cu provocări nutriționale, de mediu și imunologice care pot duce la pierderi economice considerabile pentru crescătorii de porci (Li și colab., 2014; Weng, 2017). În general, perioada de înțărcare se caracterizează prin scăderea consumului de hrană al purceilor, modificarea integrității intestinale și creșterea concentrațiilor markerilor inflamatori în sânge (Le Dividich și Sève, 2000; Pié și colab., 2004; Montagne și colab., 2007).

Efectele surselor sau ale nivelului de proteine din hrană asupra creșterii și sănătății purceilor au fost studiate extensiv (Pluske și colab., 2002; Kim și colab., 2006; Wang și colab., 2007; Hermes, 2011; Hăbeanu și colab., 2015). Există încă o lipsă de informații cu privire la efectul unor surse proteaginoase (de exemplu: semințe de in, şrot de nucă) sau a unor amestecuri de proteaginoase (de exemplu: amestec de mazăre şi seminţe in în proporţie de 3:1; Hăbeanu și colab., 2017), ca surse bogate de acizi grași polinesaturați esențiali, care ar putea ajuta purceii să se adapteze mai uşor la modificările apărute în hrană în timpul înțărcării (Rodriguez-Leyva și colab., 2010; Li și colab., 2014).

Semințele de in sunt considerate o sursă oleaginoasă unică datorită conținutului bogat în acizi grași polinesaturați, în special acid α-linolenic și lignani care au proprietăți antimicrobiene (Kiarie și colab., 2014). Şrotul de nucă are un conţinut ridicat de proteine (peste 35%), fiind totodată şi o sursă bogată de compuși bioactivi (acid α-linolenic, antioxidanți, fibre) cu potențial benefic asupra stării de sănătate a purceilor. Amestecul acestor ingrediente ar putea îmbunătăți conținutul de energie, aminoacizi și acizi graşi al nutreţurilor combinate.

Un studiu recent realizat la INCDBNA-Balotești a avut ca scop evaluarea efectelor utilizării unui amestec de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1) în hrana purceilor în criza de înţărcare asupra performanțelor productive și stării de sănătate a acestora.

Compoziția chimică brută a amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă utilizat în acest studiu a fost de 91% substanță uscată, 27,4% proteină brută, 14,3% grăsime brută, 15,6% fibră brută și 14,95 MJ/kg energie metabolizabilă. După cum era de așteptat, nutreţul combinat pe bază de amestec de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1) utilizat a avut o concentrație ridicată de acid α-linolenic (24,58% vs. 4,59%) şi un raport linolenic: α-linolenic redus (1,67 vs. 11,23) comparativ cu nutreţul combinat clasic.

Rezultatele au arătat că includerea amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1), în hrana purceilor înțărcați îmbunătățește performanța de creștere (greutate şi spor), cu consumuri de furaje similare furajului clasic.

Profilul proteic plasmatic a fost influenţat pozitiv prin reducerea semnificativă a concentraţiei de uree, marker important al eficienţei utilizării proteinei din hrană, fapt ce confirmă performanţele de creştere obţinute, iar ceilalţi parametri plasmatici (lipidici, minerali, enzimatici) s-au încadrat în limitele fiziologice normale.

În plus, amestecul utilizat are efecte pozitive asupra sănătății intestinale prin creşterea populațiilor bacteriene benefice (Lactobacillus spp.) şi reducerea populațiilor patogene (Staphylococcus spp., E. Coli), fapt confirmat şi de reducerea scorului fecal şi a incidenţei diareei.

În concluzie, utilizarea amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1), poate reprezenta o soluţie viabilă de înlocuire parţială a şrotului de soia în hrana purceilor în criza de înţărcare.

Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU, Nicoleta LEFTER,

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

Proteina, un factor critic în diminuarea stresului din criza de înțărcare la purcei

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Înțărcarea și perioada imediat următoare (post-înțărcarea) reprezintă o etapă critică pentru porc, mult mai dificilă decât pentru alte specii, perioadă în care natura și calitatea furajelor au o influență esențială asupra dezvoltării sistemului digestiv și de apărare imună. Separarea de scroafe, trecerea de la laptele matern care le asigură protecție imună la hrana solidă și incompleta dezvoltare a sistemului digestiv și enzimatic conduc la un comportament anorectic și agresiv imediat după înțărcare, purceii refuzând să mănânce în primele zile, ceea ce duce la creșterea sensibilității lor la infecții cu Rotavirus și E. coli. Pierderile economice pot fi importante pentru crescători.

Dincolo de aspectele legate de stresul de înțărcare, cercetările din ultimii ani au evidențiat faptul că sindromul postînțărcare poate fi asociat cu nivelul ridicat de proteină în rețetele de nutreț combinat starter care poate fi un substrat pentru proliferarea bacteriilor patogene (Kim et al., 2012). Se consideră că un aport mai mare de proteină îmbunătățește răspunsul imun al purceilor în această perioadă și asigură necesarul optim de aminoacizi care stau la baza sintezei tisulare de proteină (Stein, 2006), putând facilita de asemenea trecerea de la hrana lichidă, bazată pe laptele matern care conferă purceilor protecție împotriva infecțiilor bacteriene, la hrana solidă de tip starter, bazată pe diferite surse de proteină, grăsime și carbohidrați. Un exemplu uzual este folosirea plasmei uscate cunoscută pentru rolul deosebit în îmbunătățirea imunității purceilor, fiind o sursă importantă de imunoglobuline (Pierce et al., 2005, Stein, 2006).

Un studiu realizat în INCDBNA Balotești pe purcei hibrizi TOPIGS a investigat efectul a trei niveluri de proteină asupra performanțelor acestora în perioada post-înțărcare.

Purceii repartizați randomizat în 3 loturi omogene au primit nutreț combinat incluzând:

1) nivel de proteină și aminoacizi esențiali la nivelul cerințelor pentru această categorie de vârstă, respectiv 18,5% proteină brută, 1,2% lizină brută și 0,72% metionină + cistină brută;

2) nivel de proteină redus cu 12% față de cerințe, dar cu nivel de aminoacizi la nivelul cerințelor;

3) nivel de proteină și aminoacizi redus cu 12% față de cerințe.

Rezultatele au arătat că performanțele purceilor nu au fost afectate de reducerea nivelului proteic. În schimb, au fost diminuate în cazul reducerii nivelului de aminoacizi. Probele de sânge prelevate în maternitate (înainte și după separarea de scroafe) după înțărcare și transfer au pus în evidență faptul că nivelul de cortizol, ca indicator de stres, a crescut cu 22%, iar la o săptămână după înțărcare acesta a scăzut cu 5% față de cel înregistrat în maternitate înainte de separarea de scroafele-mame (1,64 µg/dL vs. 1,76 µg/dL). În ceea ce privește vitamina E, un alt indicator de stres valoros, tendința a fost similară ca în cazul cortizolului. De remarcat este faptul că, în cazul reducerii nivelului proteic, pe fondul menținerii aminoacizilor la nivelul cerințelor, scăderea nivelului de cortizol la 7 zile după înțărcare a fost mai mică (4,4 ori) comparativ cu lotul cu nivel proteic la nivelul cerințelor.

Compoziția hranei constituie unul dintre factorii esențiali care pot contribui la diminuarea efectelor negative ale stresului cauzat de criza de înțărcare. Reducerea nivelului de proteină, dar cu menținerea nivelului de aminoacizi la nivelul cerințelor (proteina funcțională), poate constitui o strategie acceptabilă pentru menținerea stării de sănătate a purceilor după înțărcare.

Ionelia ȚĂRANU și Mihaela HĂBEANU

Meiul în hrana purceilor aflați în criza de înțărcare

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În ultimii ani se vorbeşte tot mai mult despre schimbările climatice şi implicit cultivarea unor specii de plante rezistente le secetă. Valorificarea eficientă a unei resurse furajere locale precum seminţele de mei, ca soluție nutrițională alternativă la cerealele energetice și evidențierea efectelor favorabile asupra performanţelor productive ale purceilor aflaţi în criza înţărcării, a reprezentat un aspect important abordat de specialiști din IBNA Balotești, în cadrul proiectului ADER 6.1.1, finanțat de MADR.

Meiul (Panicum miliaceum) este o plantă anuală care face parte din marea familie a gramineelor. Se cultivă cu precădere în Asia şi America de Nord (https://www.feedipedia.org/node/409). Spre deosebire de alte cereale (de exemplu, porumb, grâu, triticale), poate fi considerat un ingredient low-input întrucât necesită costuri de producţie mici (poate fi cultivat pe terenuri marginale) şi are avantaje agrotehnice deosebite: rezistenţă la secetă, dăunători, cerinţe minime faţă de substanțe fertilizante (Amadou și col., 2013; Changmei & Dorothy, 2014). La acestea se adaugă o perioadă de vegetație scurtă, cuprinsă între 60-100 de zile (Baltensperger, 2002).

Meiul reuşeşte bine în zonele mai secetoase datorită sistemului radicular fasciculat bine dezvoltat care poate pătrunde în pământ până la adâncimea de 100 cm (Şerban D., 2010).

Sub aspect nutriţional, meiul se caracterizează prin: conținut mediu în proteină de 9,86%, cu o digestibilitate a acesteia de 75%, nivel scăzut în grăsime (3,99%), celuloză brută 13,03% şi săruri minerale 3,38%. Calciul şi fosforul se găsesc în cantităţi relativ mici – 0,02%, respectiv 0,3%. Datorită faptului că au coaja tare, seminţele de mei administrate ca atare cu precădere la purcei în fazele incipiente de creștere (maternitate, criza de înțărcare), „scapă“ proceselor digestive, iar substanţele nutritive sunt în mică măsură scindate, absorbite şi utilizate eficient. Măcinate şi ulterior granulate, seminţele de mei pot substitui până la 25% din triticale.

Eficiența utilizării a 25% mei în structura rețetei de nutreț combinat pentru purcei aflați în criza înțărcării a fost studiată pe un număr de 40 de purcei, pe o perioadă de 21 de zile, în Biobaza IBNA Baloteşti.

Un adaos de 25% mei în hrana purceilor înțărcați la 30 de zile, la o greutate de ~ 8 kg, permite realizarea unor performanțe zootehnice comparabile celor obţinute în mod tradițional. Pe o perioadă de 21 zile se poate atinge greutatea medie de ~ 14 kg. Sporul mediu zilnic poate înregistra o creștere de 13% pe fondul adaosului de mei în hrană (280 g de spor mediu zilnic).

Pe lângă faptul că meiul constituie un aliment cu multiple întrebuințări în hrana omului, ale cărui efecte benefice pentru sănătate au fost certificate de-a lungul timpului, cantitatea rămasă pentru consumul animalelor este destul de importantă, iar utilizarea acestuia poate constitui o alternativă cu implicații pozitive pentru sectorul critic în ciclul de dezvoltare a purceilor.

Autori: Nicoleta LEFTER, Mihaela HĂBEANU, Anca GHEORGHE

Stresul de înțărcare a purceilor influențează dezvoltarea ulterioară

Înțărcarea este un proces sensibil care trebuie adaptat cerințelor purceilor în funcție de tehnologia aplicată, de aclimatizarea la cerințe noi, precum și la condițiile de întreținere și destinația acestora. Tindem ca în sistem intensiv să agreăm „ideea de înțărcare timpurie“ ce variază între 24-28 de zile. Vorbim desigur de o „înțărcare corect efectuată ce va urmări obținerea de purcei sănătoși, viguroși, dar nu uităm și de condiția scroafei, să nu fie afectată prin epuizare și slăbire. Se urmărește îndeaproape ca „înțărcarea“ să fie în funcție de numărul purceilor și de starea fiziologică a lor și a mamei. Stresul de înțărcare apare din lipsa mamei, ca urmare a schimbării alimentației și a locației, respectiv mutarea în compartimentul „creșă“. Vorbim astfel de prea multe schimbări în viața micuțului porc care va trebui să se adapteze noilor cerințe de viață.

Sistemul digestiv al purceilor este firav, nepregătit pentru administrarea de furaj uscat; aici vorbim de furaj de bună calitate PRESTARTER cu adaos de lapte praf îmbunătățit, adaptat cerințelor energetice ale acestora, administrând cantități mici în 2-3 tainuri/zi, la care adăugăm cel puțin o masă sau două cu orz proaspăt prăjit care mărește „palatabilitatea“ la nivel bucal, asigurând astfel atât o plăcere de a consuma, cât și o protecție la nivel digestiv (intestinal). Pentru că știm că în această perioadă apar probleme digestive (diareea purceilor) îmbinăm astfel plăcerea de a consuma cu precauția de a întâmpina aceste probleme. De precizat că trecerea de la „laptele matern“ la furajul propriu-zis trebuie să fie treptată întrucât furajarea ulterioară își va pune amprenta pentru viitor în perioadele de creștere și îngrășare. Recomand folosirea de vitaminizări în grup cu ANKASEC, SUPRAVITAMINOL, JECUPLEX, DUPHALITE pentru 3 sau 5 zile în apa de băut. La nevoie, pentru purceii sub greutate recomand folosirea de multivitamin injectabil intramuscular de 1-2 ml/cap timp de 3 zile și soluții RINGER administrate subcutanat în pliul iei cu precauție 1-3 ml/la fiecare picior timp de 1-3 zile. Fiind o perioadă „sensibilă“, trebuie să o tratăm cu seriozitate întrucât aducem un „plus valoare“ știind că 0,5-1,1 kg în plus la înțărcare ne pot asigura fără dubii 10 kg în plus la livrare. E necesar să ținem cont ca purceii să beneficieze de atenție sporită dacă ne dorim să reducem pierderile și, implicit, să creștem câștigurile.

Popularea în îngrășătorie, reguli minime de asigurat

Popularea purceilor în sectorul îngrășătorie necesită asigurarea minimă a condițiilor de microclimat și biosecuritate. Greutatea purceilor este un factor principal în asigurarea indicilor de temperatură, umiditate și a curenților de aer, media trebuind să fie între 25 și 30 kg greutate vie. În situațiile în care popularea se face sub 25 kg, media lotului va necesita atenție deosebită; în special temperatura, care ar trebui să fie în prima zi de populare 24°C sau chiar 24.5°C. Amintim aici că sunt fermieri care nu au surse de căldură în compartiment în mod constant asigurând încălzirea doar la început, apoi renunță și spun că animalele își produc singure căldura biologică. Se procedează acum la formarea de grupuri mari de porci tineret la îngrășat în boxa comună de 400 cap (sisteme de creștere porci Polonia – sistem de furajare lichidă Wesstron). Un alt aspect important îl constituie așternutul uscat pe boxa ANKASEC sau STALOSAN, cu rol antimicrobian și de a menține uscat patul sau suprafața de odihnă. Așa cum sunt învățați la început, purceii își vor forma obiceiul. Furajarea are un rol primordial astfel încât trecerea să se facă treptat de la grower, categoria specifică la intrarea în îngrășătorie, spre cealaltă categorie, respectiv finisher sau faza finalizării. Câteva amănunte despre Finisher categoria 30-60 kg cu specificații Energie metabolică 2.300 kcal/kg și PB – 16% (proteina brută) furaj compoziție grâu, porumb, șrot soia, șrot floarea-soarelui, carbonat de Ca premix vitamino-mineral PVM, sare. Urmează apoi finisarea finală cu specificații EM – 2.300 kcal /kg cu proteina brută – 15% și ca furaj compoziții identice.

Ținem cont la popularea în îngrășătorie ca la primirea purceilor timp de 24 de ore să nu intervenim deloc asupra grupării pe categorii de mărime și stării de sănătate (lotizarea). Încă de la primire ducem în boxele de izolare, care sunt de obicei pe rândul din mijloc pe capăt, calde și ferite de curenți de aer, porcii care sunt șchiopi sau care au diverse probleme medicale vizibile. Aranjarea (lotizarea) de a doua zi se face astfel: la intrare în compartiment (400 capete), boxele din față sunt cele mai mari (plus variante), apoi sunt cei mici pe mijloc și la capete cei mijlocii ca mărime. Îi notăm cu creion marker sau cu spray marker pe toți cei care au probleme digestive apărute în urma stresului de transport sau a alimentației adaptate perioadei de drum, precum și pe aceia care au probleme respiratorii (tuse și respirație greoaie, dispnee). Nu intervenim imediat cu tratamente colective (antibiotice), ci doar cu tratament individual după 2 sau 3 zile la cei care au afecțiuni digestive (tilozina și oxitetraciclină). În acest caz recomand: enteroferm – probiotic concentrat pentru stabilizarea microflorei intestinale, care are ca efect scăderea incidenței diareelor, ajută la creștere și susține protocoalele terapeutice. Recomand vitaminizarea în grup în apa de băut (medicator) și în furaj semilichid încă de la populare, maximum 7 zile în care se administrează câte 4-8 ml/10 capete următoarele produse Ankaselevit, supravitaminol, aminovit. Vitaminele au un rol foarte important, fiind folosite în: combaterea stresului cauzat de mutări, schimbări de temperatură, schimbări în alimentație, regrupări, lotizări, aclimatizarea având ca efect benefic apetit crescut, îmbunătățind absorbția hranei și mărind viteza de creștere. În cazul lotizării, apar de regulă dispute între animale pentru stabilirea ierarhiei de grup. În acest caz folosiți spray amar sau furaj proaspăt aruncat pe animalele din boxă. Însă, atenție asupra furajării, să nu fie în exces, ci res­trictiv întrucât apar frecvent prolapsuri rectale din cauza agresivității în boxă. Este o perioadă care presupune și adaptarea animalelor la locație, furaj, boxă.

IMPORTANT!

Folosiți furaj proaspăt de calitate adaptat nevoilor categoriei de porci. Administrați în primele 7 sau 10 zile de la populare oxid de zinc. Acesta are rol important în eliminarea stresului, previne diareea după înțărcare, zincul fiind un element important în sinteza proteinelor și menține protecția în imunitate.

Loredana MOCANU -  ing. zootehnist, administrator CATLOR CONSULTING SRL BRĂILA,

Telefon: 0758.674.671

Abonează-te la acest feed RSS