update 3 Feb 2023

Ferma mică mixtă de familie, șansa zootehniei

Pornirea unei afaceri în zootehnie trebuie să aibă la bază un plan bine pus la punct cu privire la rasele de animale pe care urmează să le creșteți, piața de desfacere a produselor și asigurarea unor condiții de bunăstare optime, atât în privința furajelor, cât și a adăpostului. Animalele pentru o fermă mică de familie trebuie să se și potrivească așteptărilor, dar mai ales experienței pe care o aveți în zootehnie. Totodată, la alegerea unei investiții într-o fermă de animale s-ar putea să aveți o preferință personală, poate că bunicii sau părinții au crescut vite la ferma lor acasă ori credeți că oile ar fi potrivite dacă dețineți un teren mai întins. De asemenea, foarte multe businessuri au plecat și de la nevoile familiei, iar o afacere cu animale de fermă pleacă și la posibilitățile pe care le aveți, adică teren disponibil, adăpost, clima sau piața locală de desfacere.

La 21 de ani, crescătoare de oi cu acte în regulă

Tânăra Roxana Andreea Onofrei din sat Liveni, comuna Manoleasa, județul Botoșani, are aproape 21 de ani și ne mărturisește că este foarte pasionată de animale, iar pornirea unei afaceri în zootehnie a fost lozul câștigător în familia sa.

„Au început părinții mei cu patru oițe, ei aveau și vaci, între timp s-au gândit că ar fi mai bine să vândă vacile și să-și ia oi, în 2010. În prezent, avem în jur de 160 de capete, inclusiv capre. Am avut și mai multe, dar, din cauza lipsei pășunii, am fost în nevoiți să le vindem. Rasa de oi predominantă pe care o avem în turmă sunt cele Karakul pentru că sunt foarte bune de lapte, au o greutate foarte bună, fac miei voinici, dar mai avem și Țurcane și Țigăi. Cât investim noi în ele, nici pe sfert nu luăm pe subvenție. Sunt scumpe toate în ziua de astăzi, mai ales partea de furaje (fân, ovăz, soia, strujeni și porumb). Facem brânză și urdă și vindem pe plan local. Despre lână nu pot să vă spun nimic pentru că facem ce fac toți ciobanii, îi dăm foc, nu ne-o cumpără nimeni. Îi încurajez pe tinerii de vârsta mea să investească cu încredere deoarece nu e o investiție rea. Acest domeniu are o latură frumoasă, lucrezi cu animale, care au o iubire aparte. Mi-aș dori să extindem ferma și cu oile, dar și cu vacile, dar dacă ne ține ceva pe loc ar fi lipsaa pășunii“, specifică Roxana Andreea Onofrei.

Ferma mixtă Pastor din comuna Barcani, județul Covasna

Un alt exemplu de fermă de familie mică, care poate reprezenta un bun exemplu de bună practică, este cea a Mariei Pastor din comuna Barcani, județul Covasna, care împreună cu soțul Nicolae și fiul Nicu are o fermă mixtă de 20 vaci, 150 oi, porci și păsări. Dintotdeauna au ținut animale în gospodăria, dar din 2012, atunci când fiul lor a absolvit facultatea, au hotărât să se apuce într-un mod mai serios de o fermă de animale, la nivel de business.

„Am început construirea de adăposturi pentru bunăstarea animalelor, ținând cont că la noi în zonă iarna este de 4 luni, am construit grajd de vaci, saivane pentru oi și am început înmulțirea lor, atât cât să stea confortabil, nu pentru subvenție. De atunci, gospodăria noastră, la dorința fiului, s-a numit fermă, încercând an de an să ajungem la performanțe, adică origine la vaci și producție de lapte la peste 35 l - 40 l lapte/ zi. Ulterior, având lapte trebuia să facem ceva cu el, să îi dăm plus valoare, așadar am început să prelucrăm încet-încet, fiind foarte greu, dar nu imposibil, aveam în față o necunoscută. Astfel am început cu caș, îl puteam păstra în sare dar nu aveam clienți, nici piață de desfacere. Dar cu strădanie am mers înainte. Astăzi prelucrăm peste 200 litri la zi, avem clienți în piața din Nehoiu – Buzău, dar cei mai mulți de acasă“, ne specifică Maria Pastor.

În ferma Pastor, începând cu data 1 februarie încep fătările, iar întreaga atenție se va îndrepta exclusiv asupra celor aproximativ 150 de oi, adaugă crescătoarea.

„Soțul se ocupă cu aprovizionarea, avem rasa Țigaie ruginie, oile sunt atent selectate, am ajuns cu ele la o greutate de 55-65 kg. Furajarea nu o lăsăm la voia întâmplării (fân, porumb 500 g cap/animal, siloz porumb până la fătare, apoi schimbăm cu borhot și tărâțe) și le administrăm 3 tratamente pe tot parcursul anului. De la data de 1 februarie încep fătările și suntem numai printre ele, majoritatea fată câte 2 exemplare, ne-am pregătit cu boxe, trebuie să punem crotalie mieilor pentru identificare, mieluțele din oi bune le însemnăm pentru prăsilă, așadar zi și noapte suntem printre ele până la Sfintele Paști, apoi alegem 70-80 de exemplare și le dăm la stână la muls, restul rămân acasă, iar cele cu miei mici sug toată vara.“

Mulsul la oi e o problemă, este de părere crescătoarea.

„Mi-aș fi dorit foarte tare să am o platformă de muls cu mulgători pentru ele, dacă veneam cu laptele măcar de la 50 oi în tancul de răcire lângă laptele de vacă era ceva, dar rămâne doar un vis până îmi cresc nepoții, cine știe“, încheie crescătoarea.

Beatrice Alexandra MODIGA

Care este profitabilitatea într-o fermă familială cu vaci Angus

De curând am ajuns în comuna Gârceni, județul Vaslui, pe pajiștile înverzite după ultima bură de ploaie, la ferma de bovine Angus a familiei Scutelnicu. Gazdele noastre, Ana și Sorin, ne-au făcut un tur al fermei. Sorin, medic veterinar de profesie, spune că din anul 2010 a optat pentru creșterea rasei Angus.

Ferma de vaci Black Angus este o afacere profitabilă în România? În ce constă succesul unei astfel de afaceri? Cum creștem vaca de carne Angus? Sunt întrebări la care vom afla răspunsul în materialul următor.

Angus este o rasă care mănâncă orice, este rezistentă condițiilor climatice din zona noastră, iar fătările sunt foarte ușoare. În ceea ce privește efectivul de animale, avem cca 170 de capete, suficient pentru o fermă de familie“, adaugă Sorin Scutelnicu.

Succesul afacerii într-o fermă de vaci Angus stă în ambiția și pasiunea pe care le regăsim la cei doi vasluieni. Și pentru că zootehnia și agricultura nu se exclud, familia Scutelnicu are în exploatare 160 ha de teren, din care cca 50 ha sunt pășunile pe care stau animalele.

Ana Scutelnicu ne-a spus că anul 2022 este atipic, greu din cauza faptului că în zonă precipitațiile au fost reduse. „Pe partea vegetală am înregistrat și la culturile din toamnă și la cele din primăvară calamități, dar sperăm ca în fiecare an să rămânem pe linia de plutire. Nădăjduim ca măcar animalele să le dăm la un preț bun. Pe viitor nu ne dorim să mărim numărul de animale, ci poate chiar să-l micșorăm puțin, să fie o medie de 100 de capete. În momentul în care te extinzi automat cresc și costurile, depinzi de mai mulți oameni. Totodată, aici în zona noastră este o problemă cu forța de muncă, zootehnia este grea, de aceea nu vin foarte mulți tineri în acest domeniu pentru că nu este unul ușor. Și nimic nu este ușor! Și pasiunea și câștigul ne motivează să mergem mai departe, este o afacere, ambele trebuie împletite. La un moment dat sunt foarte multe momente grele în care îți spui că vei renunța, dar intervine pasiunea și nu poți să renunți, mai încerci o dată.“

După înțărcare vițeii din fermă ajung la îngrășătorii din județele Vaslui și Cluj. „Anul trecut am valorificat carnea de Angus la 13,5 lei/kg + TVA, dar anul acesta sperăm la un preț de 16 lei/kg+TVA. În agricultură și în zootehnie sunt ani și ani! Am valorificat în mai multe locuri, chiar și în zona Constanței, unde am vândut arabilor. Noi avem animalele înscrise în Registrul genealogic și beneficiem de sprijinul cuplat, dar suntem mai puțin încurajați față de ceilalți fermieri din Uniunea Europeană. Asta este o altă poveste, într-adevăr, nu se compară subvenția pe care o ia un fermier crescător de Angus din alt stat al Uniunii Europene cu subvenția pe care o primim noi în România, dar nu putem spune că statul nu ne ajută“, ne specifică Sorin Scutelnicu.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Raiul șvaițerului“ de la ferma familiei Crucianu

Haideți în Țara Dornelor, locul unde se produce cel mai bun șvaițer! Gazdele noastre, Adrian și Adriana Crucianu (tată și fiică), se ocupă cu creșterea bovinelor de lapte și carne, iar activitatea zootehnică a fost începută de către tatăl dumnealui, Vasile Crucianu, încă din anul 2005. Antreprenorul sucevean este tehnician veterinar de profesie, dar și inginer economic și își dorește să dezvolte afacerea familiei. Un rol important în acest sens speră să îl aibă fiica sa, Adriana, proaspăt inginer în industria alimentară, absolventă a USAMV Cluj-Napoca.

Pentru o fermă profitabilă trebuie minimum 20 de vaci

Familia Crucianu conduce o afacere prosperă, începută cu o fermă de vaci și dezvoltată ulterior cu o secție de procesare a laptelui. Pentru ca business-ul să devină cu adevărat generator de profit, în luna iulie 2011 Adrian Crucianu preia societatea și accesează Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. În anul 2016 accesează Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, în valoare de 150.000 euro, bani folosiți pentru a-și dota ferma cu o serie de utilaje și echipamente performante.

„Am avut animale de când mă știu și la bunici și la părinți. Am început să producem brânză la o văcărie din Munții Călimani, unde am lucrat vreo 15 ani. Din lipsa forței de muncă am renunțat și am început să fac brânză la fermă. Nu aveam însă suficient loc pentru dezvoltarea activității, așa că, atunci când am găsit un spațiu adecvat, l-am renovat și am făcut o secție de procesare a laptelui. Aici, în Neagra Șarului, procesăm în acest moment în jur de 2.000-2.500 de litri lapte/zi din fermă și de la producătorii locali din zonă“, ne povestește antreprenorul sucevean.

Familia Crucianu deține aproape 60 de animale, dintre care 32 vaci de lapte, tineret bovin și un nucleu de Black Angus, cca 20 de capete. Deține această rasă de doi ani și jumătate și a început cu 10 juninci gestante aduse de la Huedin și pe care le-a înmulțit.

„Ideea cu Angusul a venit ca urmare a lipsei personalului care să mulgă vacile. Pe acestea le comercializăm pentru carne. Cealaltă rasă pe care o avem este Bruna de Austria. Acestea sunt vaci producătoare de lapte, la fătare au un randament de 25 litri de lapte, o medie pe lactație de 10-12 litri, pe 305 zile de lactație. Pentru o fermă profitabilă, din veniturile căreia să poată trăi doi tineri, trebuie minimum 20 de vaci cu lapte. În viitorul apropiat avem un proiect prin care ne dorim să reînnoim linia de procesare a laptelui și o cameră de maturare a brânzeturilor, să facem brânzeturi maturate pe o durată mai lungă“, ne specifică Adrian Crucianu.“

Țara Dornelor, singurul loc unde se poate produce șvaițerul

Familia a hotărât să urmeze o rețetă veche pentru a face această brânză pretențioasă și rar întâlnită pe la noi, șvaițerul. Adrian Crucianu știe cum se produce cel mai bun șvaițer, iar rețeta a fost transmisă din generație în generație în Țara Dornelor de 200 de ani încoace.

În urma unui schimb de experiență în Germania – Hanovra, realizat la mai multe ferme de creștere a vacilor de lapte, și-a dorit să copieze modelul german. Adică să renunțe la vânzarea laptelui către procesatori și să înființeze propria secție de procesare a laptelui în comuna Șaru Dornei, sat Neagra Șarului, județul Suceava. Aici este singurul loc din România unde, datorită florei montane, se poate produce șvaițerul, o specialitate fină de brânză.

„Într-una dintre camerele secției de procesare a laptelui sunt puse produsele la maturare. Avem în prim-plan șvaițerul natural 100% care este numai în bazinul Dornelor, cu laptele de la văcuțele hrănite pe pajiștile noastre alpine, cu o multitudine de plante medicinale. Este căutat de consumatori pentru că aici este singurul loc unde se mai găsește șvaițer făcut 100% natural, fără să intervenim cu culturi lactice. Deci, fermentarea și găurile acelea frumoase se obțin datorită faptului că văcuțele asimilează toate calitățile plantelor de pe pășunile alpine. Laptele lor este extraordinar datorită hranei de pe pășuni, a florei montane de la noi și a bacteriilor propionice.“

Fluxul tehnologic e foarte complicat, adaugă suceveanul. „În cazul producerii șvaițerului, colectarea laptelui se face bidon cu bidon. Nu se poate aduce laptele cu cisterna, alegem laptele de cea mai bună calitate, iar pe cel cu aciditate mai mare îl folosim la producerea cașului, cașcavalului sau a altor sortimente de brânzeturi. În primul rând, trebuie un lapte de foarte bună calitate. O parte din el va fi pasteurizat, o altă parte va rămâne lapte crud, ca să nu omorâm enzimele din el. Are loc o prematurare de trei zile, timp în care ținem șvaițerul în niște bazine cu saramură, iar întreținerea lui în camera de maturare durează 3 luni. O dată la 2 zile este spălat și «întreținut» cu sare“, ne spune Adrian Crucianu, producător local din destinația de ecoturism Țara Dornelor.


Șvaițerul Călimani, împreună cu alte patru brânzeturi produse sub brandul Călimani (cașcaval, cașcaval afumat, brânză frământată și telemea), a obținut în anul 2019 dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „produs montan“. Au fost primele produse montane atestate și certificate la nivel județean.


Beatrice Alexandra MODIGA

500.000 euro, șansa pentru dezvoltarea fermei familiale Podaru

Povestea Fermei Podaru îşi are începutul în anul 2006, în Prisăcani, judeţul Iași, iar cei care îi dau numele sunt Podaru Florin și Elena, agricultori care, alături de cei doi copii (Ioana și Marian), şi-au făcut curaj pentru a-și transforma pasiunea investind în agricultură. Au creat astfel un business căruia îi dedică astăzi tot timpul. Utilajele de top pentru cele 550 ha cultivate, dar și investițiile cu fonduri europene sunt cheia succesului acum în ferma tinerilor ingineri agronomi ieșeni.

La cârma fermei de familie

„Cei care au pus bazele acestei ferme au fost părinții noștri, Podaru Florin și Elena, care în anul 2006 au început activitatea în domeniul agricol. Au făcut primii pași în acest domeniu de la zero, reușind treptat să formeze o fermă stabilă, de încredere, care a insuflat dragul de agricultură  ambilor copii (Ioana și Marian) care în anul 2018 au absolvit Facultatea de Agricultură. Am accesat un proiect din fonduri europene pe Măsura 4.1 de «Achiziție de utilaje și echipamente agricole», în valoare de aproximativ 500.000 euro, care ne va permite să efectuăm lucrările agricole în timp util, de o calitate net superioară și la costuri mult mai mici. Acest proiect este șansa dezvoltării noastre și ne oferă posibilitatea de a trece într-o nouă etapă pentru că lucrurile frumoase se obțin cu multe eforturi. De anul trecut, din martie, am fost nevoiți să ne asumăm fiecare câte o parte din muncă în fermă deoarece viața nu ne-a dat de ales și ne-a luat stâlpul familiei și, implicit, al fermei, iar asta nu a sensibilizat concurența, ci din contră, a înrăit-o, primind tot felul de piedici din partea acestora“, ne spune Ioana Podaru (Bostaca).

„Suprafața totală a fermei de la Prisăcani este de 550 ha, din care: floarea-soarelui 170 ha, grâu de toamnă 150 ha, porumb 140 ha, orz de toamnă 40 ha, lucernă 50 ha, iar utilajele sunt de top și diversificate, de la Tractor Case 110 CP, până la semănătoare de păioase Amazone, mașină de împrăștiat îngrășământ Rauch, instalație erbicidat Nodet, tambur de irigat, utilaje de pregătit terenul Horsch“, ne mărturisește tânăra ieșeancă.

„Deținem o fermă al cărei obiect de activitate îl reprezintă cultivarea cerealelor, a plantelor oleaginoase și a plantelor de nutreț. Prin intermediul proiectului vom achiziționa un tractor modern de 240 CP, două semănători de înaltă precizie pentru culturile de primăvară și cele de toamnă, un încărcător telescopic, un tambur de irigat, o stație meteo, precum și echipamente pentru pregătirea solului.“

În momentul în care am ajuns în ferma tinerilor, aceștia se apropiau de finalizarea recoltării culturilor de toamnă și se pregăteau totodată pentru următorul an agricol ce stă să înceapă. „Din păcate, acest an ne-a pus din nou în dificultate din cauza secetei, astfel culturile au fost puternic afectate, în special porumbul și floarea-soarelui. Din verificările în teren pe care le-am făcut putem spune că recoltarea culturilor de primăvară este incertă din cauza precipitațiilor reduse din primăvară până în prezent“, adaugă Ioana.

Dornici de a se adapta noilor tehnologii de cultivare

Din punctul de vedere al tinerei, agricultura este importantă pentru că este singura posibilitate de a hrăni populația în creștere a lumii. „De-a lungul istoriei, omenirea s-a dezvoltat odată cu deslușirea tehnicilor de cultivare a plantelor și acest lucru stă și astăzi la baza prosperității speciei noastre. În viitor va trebui să ne adaptăm tehnologiile de cultivare a plantelor atât schimbărilor climatice, cât și creșterii accelerate a populației lumii, adică va trebui să producem mai mult pe aceleași suprafețe, în condițiile în care clima va continua să se schimbe în ritm accelerat. Acest lucru îl putem face noi cu succes, începând de anul viitor, odată cu implementarea acestui proiect european deosebit de important pentru ferma noastră. Deși prezentul ne este favorabil, am discutat deja cu membrii cooperativei agricole din care facem parte și împreună cu președintele acesteia lucrăm deja la materializarea unui proiect european mult mai mare, ce ne va permite să ne continuăm visul de a produce mai mult, cu costuri mai reduse și cu impact asupra mediului din ce în ce mai mic“, încheie Ioana Podaru (Bostaca), fermier în Prisăcani, județul Iași.

Tinerii și agricultura

Numai 11% din exploatațiile agricole din Uniunea Europeană sunt gestionate de fermieri mai tineri de 40 de ani, iar tinerii se lasă greu convinși să devină agricultori.

Dar, cum populația agricolă este în curs de îmbătrânire, UE își intensifică eforturile de a-i atrage pe tineri în acest sector. Tinerilor agricultori li se oferă o mână de ajutor pentru a-și deschide afacerea: granturi pentru start-up-uri, sprijin pentru venit, formare etc.

Trebuie să susținem următoarea generație de agricultori europeni nu numai pentru a consolida competitivitatea viitoare a agriculturii UE, ci și pentru a asigura însăși aprovizionarea cu alimente a Europei în anii următori.

Beatrice Alexandra MODIGA

Lactate cu marca „produs montan“ obținute într-un circuit integrat

Într-o lume tot mai industrializată, iată că în Țara Dornelor poți cumpăra primele produse montane atestate și certificate din Bucovina și asta pentru că în zonă încă se practică un mod tradițional de creștere a animalelor și inclusiv de procesare a materiei prime. Ne mândrim și noi cu astfel de producători locali care au înțeles importanța conservării stilului tradițional de a produce hrană atât pentru propria familie, cât și pentru localnici sau turiști care tânjesc după acea râvnită „mâncare cu gust“. Vă supunem atenției primul producător local din Țara Dornelor și din județul Suceava, Adrian Crucianu, care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultativă „Produs montan“ pentru 5 produse. Putem afirma, fără să greșim, că produsele lactate „Călimani“ fac parte din categoria slow food, unde accentul cade pe calitate, nu pe cantitate, și pe procesul tradițional de prelucrare a laptelui, rezultând un produs local de excepție care folosește materie primă din ferma proprie.

„Îmi doresc să păstrăm statutul de fermă de familie“

Ferma familiei Crucianu, de la poalele Munților Călimani, este recunoscută ca fiind una dintre cele mai bune ferme de profil din regiune, o unitate ce corespunde normelor sanitar veterinare în vigoare. În exploatație există un efectiv de 40 de vaci din rasa Brună care au la dispoziție o pășune de 40 ha, proprietate personală, cu o floră spontană superioară.  Laptele obținut de la aceste animale este cel mai important produs obținut în fermă datorită compoziției chimice complexe și a valorii biologice. Businessul cu procesarea laptelui a început în urmă cu 10 ani.

„Suntem certificați cu produse montane, respectiv lactate obținute într-o secție de procesare situată în Neagra Șarului. Din anul 2005 părinții mei au făcut un proiect, au construit un grajd și au adus 20 de juninci gestante din Austria. După care eu am făcut un proiect prin programul „Instalarea tânărului fermier“, prin intermediul căruia am obținut 40.000 de euro. Banii i-am investit tot în fermă, dar am demarat și alte proiecte precum cel al unei pensiuni agroturistice, în comuna Panaci, unde le oferim turiștilor șansa de a găti și degusta produse din gospodăria proprie. Un alt proiect a vizat achiziționarea utilajelor agricole ca să ne ușurăm munca depusă la recoltarea fânului. Ideea de procesare a laptelui mi-a venit când am fost la un târg în Germania și am văzut o fermă cu o astfel de secție și un magazin de desfacere la poartă. Astfel am deschis și eu o mică secție la fermă, dar după doi ani găsit un spațiu mai mare pe care l-am renovat și am făcut o secție în care procesăm în jur de 2.000-2.500 litri de lapte/zi. Rasa Brună este mai rezistentă în condițiile noastre la munte, poate pășuna până la cca 1.500 de metri altitudine. Pe viitor îmi doresc să păstrăm statutul de fermă de familie“, spune crescătorul.

O gamă cu 12 produse, cinci atestate ca produs montan

Indiferent dacă vorbim despre brânzeturile maturate sau proaspete, producerea lor este o artă, iar drumul laptelui este lung şi de durată. Laptele muls în fermă şi pus în butoaie ajunge apoi în fabrica din satul Neagra Şarului. „Laptele pe care noi îl procesăm provine numai de la vacile hrănite pe pășunile alpine din zona Munților Călimani. Gustul și savoarea brânzeturilor sunt date de multitudinea de specii de plante, în marea lor majoritate plante medicinale, cu care sunt hrănite animalele. Produsele noastre sunt 100% naturale, iar în fluxul tehnologic nu folosim culturi lactice. Se folosește numai lapte de cea mai bună calitate și cheag. Avem în prezent 12 produse, dintre care cinci sunt atestate ca produs montan, respectiv șvaițărul, cașcavalul afumat și neafumat, precum și telemeaua. Mai producem brânză maturată de munte, iaurturi, iaurt de băut și iaurt de casă, unt, smântână și brânză de vaci“, adaugă Adrian Crucianu.

Cei care doresc să cumpere produsele obținute în ferma familiei Crucianu le pot găsi la magazinul DANY LILY situat în incinta pieței agroalimentare din Vatra Dornei, strada Republicii, sau direct de la producător, de la secția de procesare aflată în comuna Șaru Dornei.

casetă

Dragi vizitatori și localnici din Țara Dornelor, dacă v-am stârnit interesul pentru a descoperi aceste produse gastronomice care vă fac cunoștință cu tradiția și cultura locului vă anunțăm că oferta zonei este variată, aici întâlnindu-se și mici producători locali care oferă preparate din păstrăv, zacuscă de ciuperci, dulcețuri și siropuri din fructe de pădure. Noi, cu siguranță, nu ne vom opri aici! Vom continua să promovăm destinația de ecoturism Țara Dornelor și prin intermediul oamenilor care pun suflet, pricepere și răbdare în tot ce fac!

Beatrice Alexandra MODIGA

Ambiția lui Alexandru Stamatin: „Sper ca în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top“

Mulți tineri încep afaceri de la zero fără niciun fel de experiență anterioară în agricultură, în timp ce alții vin din familii de agricultori și se înscriu la facultăți de profil care îi ajută să dezvolte o afacere în domeniu. Ambele cazuri se aplică „mănușă“ tânărului inginer agronom Alexandru Stamatin, care administrează o fermă vegetală, cu o suprafață nu foarte mare, de doar 240 ha, în localitatea Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui. Totul a pornit începând cu anul 2019, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași, pe-atunci motivat să ducă mai departe visul părinților săi, ne spune tânărul vasluian.

rapita Oltenesti VS

Proaspăt inginer cu inițiativă, ferma familiei e pe mâini bune

„Am început să administrez această fermă din toamna anului 2019, când eram la începutul anului doi de facultate, în momentul în care părinții mei au luat decizia de a nu se mai ocupa de fermă, respectiv de o suprafață de 62 ha, cu utilaje vechi și neperformante. Pentru că am știut și am văzut cât de greu le-a fost părinților mei să țină toți copiii în școli și facultăți, dar și să strângă bani pentru a investi în teren, nu am putut să las să se aleagă praful de afacerea începută de ei și atunci am simțit că e momentul să intervin. Astfel am luat decizia de a mă ocupa și administra singur ferma. Așa că, în luna octombrie 2019, am reușit să accesez un leasing pentru un tractor nou de 150 CP, să îl pot folosi pentru lucrările grele ale solului (arat, scarificat, pregătit), astfel încât să pot lucra o suprafață de teren mai mare într-un timp mai scurt față de cât reușeam cu vechiul tractor și neperformant pe care îl aveam în fermă, la momentul respectiv. Tot în toamna acelui an am reușit să măresc suprafața la 82 ha de teren. Lucrurile au fost mai grele la început pentru că nu știam ce presupune această meserie, dar am avut și un mare sprijin de la fratele meu, care a terminat și el Facultatea de Agricultură, în anul 2014. În prezent, la nici 3 ani de când am început să administrez ferma de unul singur, am ajuns să lucrez o suprafață de cca. 240 ha, să achiziționez două tractoare noi și o combină (prin leasing-uri și credite), dar să și cumpăr utilaje noi și performante, cu care reușesc să fac lucrări de calitate. Momentan nu am accesat fonduri europene, însă urmează. Am așteptat să termin Facultatea de Agricultură din Iași pentru a obține titlul de inginer și pentru a avea mai mult timp să mă ocup doar de fermă. Sper ca pe viitor, în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top din acest județ sau chiar din această regiune a României“, adaugă proaspătul inginer agronom vasluian.

Planuri de viitor: construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea cerealelor

Familia Stamatin a început să se ocupe de cultura mare încă de la începutul anilor 2000, dar pe o suprafață foarte mică de teren, adaugă tânărul vasluian. „Majoritatea culturilor erau destinate nutriției animalelor deoarece pe atunci creșterea animalelor era mai profitabilă decât o fermă vegetală, plus că ambii părinți sunt de profesie tehnicieni veterinari. În prezent, pe suprafața totală de teren cultivăm rapiță, grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, mazăre și sfeclă pentru zahăr.

Tânărul fermier a început, ușor-ușor, să achiziționeze utilaje cât mai noi și mai performante pentru o agricultură de precizie, începând de la prelucrarea terenului până la întreținerea culturilor și respectiv recoltarea acestora. „În fiecare sezon cumpărăm câte 1-2 utilaje, fie prin plata cash, fie prin leasing. La momentul actual dispun de toată gama de utilaje de care am nevoie pentru a efectua toate lucrările la momentul cât mai optim și cu o calitate a lucrărilor cât mai ridicată. Distribuția materiei prime se face cu vânzare directă din câmp la traderii de cereale din zonă, fiind în plan construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea unei părți din recoltă“, mai specifică acesta.

Culturi compromise aproape în totalitate, salvarea poate veni de la cultura de sfeclă pentru zahăr

Legat de situația dramatică din câmp, respectiv seceta cruntă care bate la poarta fiecărei ferme în parte din județ, culturile de toamnă, rapiță, grâu și orz din ferma de la Târzii s-au menținut destul de bine până la începutul lunii iunie. „Păreau destul de promițătoare, dar lipsa precipitațiilor în momentul înfloririi și a umplerii boabelor și-a spus cuvântul. Pentru anul acesta producțiile nu sunt mulțumitoare față de anul agricol 2021, dar putem să spunem că sunt cât de cât decente. Cultura de floarea-soarelui are nevoie de foarte multă apă în această perioadă și de la momentul înfloritului până la umplerea boabelor, a fost o perioadă critică din cauza lipsei apei. Putem spune că dacă nu va ploua în perioada următoare în cazul florii-soarelui eventuala producție nu va reuși să achite nici măcar cheltuielile de înființare a culturii. În schimb, la porumb, lucrurile sunt și mai rele. Până în momentul de față cultura de porumb este compromisă în procent de circa 70%. În mare parte, în această zonă a județului, dar și a acestei regiuni, porumbul s-a uscat sau este în proces de uscare fără a-și mai forma inflorescențele, existând riscul să nu recoltăm niciun bob de pe majoritatea parcelelor sau doar izolat și acolo producția de boabe va fi foarte slabă din punct de vedere cantitativ. Putem spune că ne confruntăm cu un an foarte asemănător celui din 2020, când producțiile la cereale păioase și floarea-soarelui nu au trecut de 1.000-1.200 kg/ha, iar la porumb producțiile au lipsit pe întreaga suprafață cultivată la vremea respectivă. La cultura de sfeclă pentru zahăr avem însă ceva speranțe, încă se prezintă destul de bine față de florea-soarelui și porumb. Fiind primul an în care cultivăm sfeclă, așteptările nu sunt foarte mari. Până la venirea temperaturilor foarte ridicate din luna iunie și începutul lunii iulie se prezenta foarte bine, însă seceta își spune cuvântul încă. Sperăm ca măcar la această cultură să ne putem scoate investiția în acest an pentru că la celelalte culturi de primăvară nu am reușit“, încheie Alexandru Stamatin din Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermă familială la a treia generație de Țurcană Oacheșă

Ferma familială de ovine este un model pe care îl pot urma crescătorii pentru a rezista în fața problemelor din acest sector. Un exemplu de o astfel de fermă care funcționează prin performanță este cea a lui Răzvan Drăgan, din comuna Vințu de Jos, județul Alba.

Creșterea oilor din rasa Țurcană are cea mai mare răspândire în rândul oierilor din România. Rasa mai este cunoscută ca „Regina Munților“ și este stabilă, rezistentă, cu producții mixte de lapte, carne și lână. Varietatea Oacheșă este una dintre cele mai frumoase specii de oi de pe la noi, cu o armonie corporală aparte, de culoare albă cu un contur închis în jurul ochilor și are rădăcinile în Loman-Şugag, județul Alba.

Selecția și performanța produșilor pentru un profit maxim

Turcana Oachesa

În familia Drăgan, creșterea acestei rase este mai mult o pasiune care durează de trei generații, ne spune mezinul familiei. „Este o fermă de familie cu un efectiv de aproximativ 500 de capete ovine rasă Țurcană Oacheșă (albă cu pete negre la ochi, urechi și în jurul gurii). Suntem a treia generație de oieri, având în spate munca de zeci de ani a familiei. Pentru noi oieritul este în primul rând pasiune și în al doilea rând afacere. Putem spune că din pasiune facem selecție de câțiva ani buni și mai este loc. Ca produse comercializăm brânza pe care o producem în fermă și o parte din miei, cca 30%. Cel mai consistent venit îl obținem din comercializarea berbecilor de reproducere și a oilor de prăsilă.“

În ferma de la Vințu de Jos furajarea se face pe pășune în timpul verii, iar iarna stabulație închisă cu furaje la discreție pentru oile mame și rație pentru tineretul de reproducere, mai adaugă oierul. „Rația este compusă din 1 kg de porumb pe zi și două mese de fân. Oile de reproducere primesc înainte de fătare 1 kg de cereale pe zi și fân la discreție, iar după fătare cereale și nutreț de cea mai bună calitate. Ca orice afacere, necesită foarte multă implicare.“

Oi Turcana Oachesa

Pe viitor, familia Drăgan își dorește continuarea selecției și performanța produșilor. „Nu este necesar să ai o fermă foarte mare, este important să poți obține profit maxim. Animalele care nu fac performanță vor fi abatorizate pentru că nu pot justifica consumul și sunt ținute pe pierdere, de aceea trebuie monitorizate de la naștere până la prima lactație. Dacă femelele tinere nu au cel puțin 70% din greutatea unei femele adulte nu se dau la montă pentru că nu sunt suficient de dezvoltate și vor întâmpina probleme la fătare. Cei ce vor să înceapă o astfel de afacere ar fi indicat să își achiziționeze animale de valoare indiferent din ce rasă, pentru a putea obține profit“, încheie Răzvan Drăgan din comuna Vințu de Jos, județul Alba.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ferma de familie în centrul viziunii agricole post 2020

În data de 10 decembrie 2019, ministrul Adrian Oros a participat la Conferinţa Naţională cu tema “Ferma de familie în centrul viziunii agricole post 2020”. Evenimentul, desfăşurat la Sinaia, face parte dintr-o serie de trei conferințe naționale organizate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) din cadrul Autorității de Management pentru PNDR.

Ministrul Adrian Oros a afirmat că ferma de familie este o prioritate a Guvernului, accentuând rolul economic și social al fermelor de familie şi a vorbit despre problemele cu care se confruntă acestea. „Fermele de familie se confruntă cu problema pieței de desfacere, o problemă care poate fi rezolvată doar prin asociere. Este important să încurajăm tinerii, căutând acele soluţii pentru a le oferi acces la teren”, a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

La eveniment au mai participat Florian-Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Daniela Rebega, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR , Adela Ştefan, șef serviciu AM PNDR, Claudiu Coadă, director general adjunct al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și Adrian PINTEA, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Secretarul de stat Emil Dumitru a menționat că „obiectivul nostru este de a consolida clasa de mijloc – ferma de familie și de a susține dezvoltarea mediului rural. Ferma de familie este esența agriculturii din România”, a conchis Emil Dumitru.

Daniela Rebega, directorul general adjunct al DGDR a declarat că ferma familială este un pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a prezentat modul în care ferma de familie este susţinută în PNDR 2014-2020 şi principalele modificări vizate de Politica Agricolă Comună post 2020.  Totodată, Adela Ştefan a prezentat instrumentele financiare și cele de gestionare a riscurilor în agricultură. Având în vedere că din acest an, fermierii români și alte categorii de beneficiari au acces la noi forme de sprijin finanțate din PNDR, reprezentantul AM PNDR a menţionat că accesul la finanțare este esențial pentru modernizarea agriculturii și pentru dezvoltarea afacerilor și a spiritului antreprenorial în spațiul rural. 

În acest context, Claudiu Coadă, director general adjunct al AFIR a susținut o prezentare referitoare la optimizarea implementării PNDR şi Adrian PINTEA, directorul general al APIA, a prezentat sprijinul financiar acordat fermierilor de către APIA prin măsurile gestionate din PNDR.

Scopul conferinței, la care au participat aproximativ 250 de persoane, a fost informarea asupra noii abordări a Politicii Agricole Comune și asupra impactului finanțărilor din PNDR 2014-2020.

Sursa: madr.ro

Fermă familială de ovine cu rasa Ţurcană

În comuna Dumeşti, satul Hoiseşti, judeţul Iaşi, tânărul Marius Traian Mindirigiu împreună cu fratele său Radu se ocupă de mici cu creşterea animalelor. În anul 2012 au început cu 50 de oi, iar acum au ajuns la un efectiv de 400 de capete, rasa Țurcană cu varietatea Oacheşă. Cei doi tineri spun că produsele ajung la clienţii formaţi în timp sau la samsari, în lipsă de personal.

– Cum aţi ajuns să aveţi o fermă de oi? De la ce efectiv aţi pornit şi ce efectiv aveţi în prezent?

– Ferma a luat viaţă în anul 2012. Încă de mic împreună cu fratele meu Radu m-am ocupat de creşterea animalelor, doar că aveam un efectiv mai mic. Dar, în urmă cu şapte ani am dorit să ne extindem ferma, din dragoste şi pasiune pentru animale. Am pornit de la 50 de oi şi am ajuns la un efectiv de 400 de oi, rasa Ţurcană cu varietatea Oacheşă.

– Ne puteți oferi câteva detalii despre rasă, sistemul de furajare şi tratamentele aplicate?

– Rasa Ţurcană este o rasă de oaie mixtă. Aceasta se adaptează la orice relief din ţară deoarece este rezistentă şi nu necesită îngrijiri costisitoare. Furajarea se face pe timp de vară pe păşune şi pe timp de iarnă cu fân, lucernă şi ca supliment cu porumb.  Totodată, aplicăm tratamente în cazul apariţiei fasciolozei (gălbează), antraxului şi scabiei.

– La un astfel de efectiv ce produse valorificaţi şi unde?

– Produsele pe care le valorificăm sunt caşul, urda, mei în viu şi oi reformă. Distribuţia produselor noastre are loc de acasă, la clienţii formaţi în timp. Când avem prea multă brânză pe perioada verii o mai dăm şi la samsari deoarece nu avem personal şi nu putem merge să stăm cu produsele în piaţă, mai ales că obţinem undeva la 50 l de lapte pe cap de animal.

– Legat de problema lânii, aveţi cum să o valorificaţi?

– Lâna este încă o problemă mare cu care ne confruntăm deoarece în ultimii ani nu a venit nimeni să ne întrebe sau să o ia degeaba.

– La cât ajunge o astfel de investiţie şi ce sfaturi recomandaţi celor care doresc să se apuce de o astfel de fermă?

– Nu aş putea să dau un preţ estimativ acestei investiţii deoarece variază în funcţie de efectiv, rasă, zonă şi altele. Sfatul meu pentru cei care vor să investească într-o fermă zootehnică este să nu se apuce dacă nu au forţa de muncă sau nu fac această activitate în cadrul familiei.

Beatrice Alexandra MODIGA

Sesiunea de depunere a cererilor pentru finanţarea fermelor de familie, prelungită până pe 14 august 2013

Sesiunea pentru depunerea proiectelor aferente Măsurii 121 referitoare la modernizarea exploataţiilor agricole a fost prelungită până la jumătatea lunii august, potrivit anunţului publicat pe pagina principala a portalului Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit /APDRP/.

Astfel, cererile de finanţare pentru măsura de investiţii 'Modernizarea exploataţiilor agricole' pot fi depuse la Oficiile Judeţene ale APDRP, până în data de 14 august 2013, ora 12.00.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale /MADR/ a deschis, în luna iunie, sesiunea de depunere a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor familiale, suma alocată acestei sesiuni fiind de 50 de milioane de euro.

În cadrul etapei vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care până la 50.000 euro sprijin nerambursabil prin PNDR. 

Conform MADR, pot depune proiecte persoane fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121.
Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR, facilitând astfel necesarul de cofinanţare a proiectelor.

Ferma de familie este o fermă care produce pentru consumul propriu, iar surplusul este comercializat. Activităţile din cadrul fermei sunt realizate, în principal, de către membrii familiei. Dimensiunea economică a fermei de familie poate fi între 2 - 50 UDE (Unitatea de dimensiune economică). Aceasta exprimă dimensiunea unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei.AGERPRES

MADR sprijină ferma de familie

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmează să lanseze, începând cu mijlocul lunii iunie, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR care se adresează fermelor de familie.

Ferma de familie produce pentru consumul propriu, iar surplusul este comercializat. Activităţile din cadrul fermei sunt realizate, în principal, de către membrii familiei. Dimensiunea economică a fermei de familie poate fi între 2 - 50 UDE (Unitatea de dimensiune economică exprimă dimensiunea unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei).

“Propunerea pe care MADR o lansează va da şansa micilor ferme de familie care vor aplica în cadrul programului să crească şi să producă mai mult pentru piaţă, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură”, a subliniat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care a adăugat că “fermele de familie pot avea o contribuţie esenţială la dezvoltarea satului românesc. Avem obligaţia să le oferim şansa de a creşte şi de a deveni competitive pe termen mediu şi lung”.

În cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 milioane euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care până la 50.000 euro sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Pot depune proiecte persoane fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze această măsură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale intenţionează să pună la dispoziţia  potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte model şi informaţii documentate tehnic pentru ferme de legume în câmp şi în spaţii protejate, ferme de vaci de lapte, ferme de creştere şi îngrăşare porcine şi ferme de găini ouătoare.

Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR, facilitând astfel necesarul de cofinanţare a proiectelor.

MADR are în vedere reducerea timpului de accesare a finanţării proiectelor fermelor de familie prin asigurarea, la o locaţie unică, a consilierii şi asistenţei, atât pentru obţinerea sprijinului prin PNDR cât şi a creditului. 

Punctajele de selecţie pentru cele două sectoare – vegetal şi creşterea animalelor sunt postate  pe site-urile MADR (www.madr.ro) şi APDRP (www.apdrp.ro),  în formă consultativă.