Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Reproducţia în fermele de vaci de lapte. Asistenţa vacilor la fătare

În condiții normale, cca 20% din vacile multipare şi cca 50% dintre juninci necesită asistență la fătare, medicul veterinar fiind nevoit să intervină prin efectuarea operației de cezariană la cca 2-5% din cazuri.

Se consideră o fătare normală (eutocică) atunci când viţelul se naște la termen şi fără intervenția îngrijitorului sau a medicului veterinar. Durata unei fătări eutocice este cuprinsă între 30 de minute și 4 ore. Dacă se depășește acest interval este recomandată intervenția personalului calificat din fermă.

Semnele premergătoare (prodromale) ale fătării:

  • apariţia mucusului cervical, dopul mucos care obturează lumenul cervical se fluidifică și se elimină din vagin sub forma unor cordoane subțiri, gălbui, transparente. Această fluiditate începe să se observe cu 1-2 zile înainte de fătare;
  • instalarea cu 12-48 de ore înainte de fătare a unei ușoare hipotermii, temperatura scăzând cu 0,4 până la 1,2°C sub limitele normale (38-38,5° Celsius);
  • mărirea în volum a ugerului şi prezenţa secreției colostrale, acestea declanșându-se cu 24-48 ore înainte de fătare. Există însă și cazuri în care secreția colostrală se declanșează cu 4-5 zile înainte de fătare, fapt ce reduce semnificativ calitatea colostrului în momentul naşterii viţelului, acesta fiind impropriu din cauza conţinutului redus în imunoglobuline;
  • starea de agitație a vacii, culcări și ridicări repetate, micțiuni frecvente, întreruperea și reluarea bruscă a furajării sau rumegării.

Travaliul

  • vacile cu semne clinice trebuie supravegheate din oră în oră, inclusiv pe parcursul nopţii;
  • un semn evident de debut al fătării este reprezentat de apariţia contracţiilor uterine. La început acestea au o intensitate redusă și pot fi observate la intervale de 20-30 de minute, ajungând la un interval de 1-2 minute, cu intensitate crescută în momentul fătării.

Fătarea

Fătarea propriu-zisă are loc în momentul când vaca are cervixul complet dilatat, iar vițelul traverseză canalul de fătare. În mod normal, în faza de debut se pot observa perioade de contracţii de lungă durată (3-5 minute) şi membranele fetale, urmate de apariția membrelor anterioare ale vițelului, în cazul poziţionării corecte a acestuia. Comportamentul femelei devine evident, este extrem de neliniștită, priveşte des înspre trenul posterior, arcuieşte spatele, vezicula amniotică este ruptă din cauza presiunii exercitate în vagin, fetusul fiind expulzat în exterior.

În cazul fătărilor anormale (distocice), când viţeii sunt prea mari (peste 45 kg) sau contracţiile nu sunt suficient de puternice, se recomandă utilizarea extractorului de viţei. În cazul în care expulzarea fătului nu poate avea loc, se solicită intervenţia medicului veterinar pentru efectuarea operaţiei de cezariană cu scopul salvării viţelului şi a vacii.

În cazul în care fătarea are loc prin cezariană este recomandată utilizarea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), alfa-2agoniști (de exemplu xylazină) sau a anesteziei locale (de exemplu procaină, lidocaină). Antiinflamatoarele pot fi administrate şi în cazul fătărilor eutocice, reducând durerea postpartum, facilitând revenirea mai rapidă a femelei şi crescând fertilitatea ulterioară.

Se recomandă ca imediat după fătare vacile să fie lăsate să își lingă viţeii, acest comportament fiind benefic în primul rând viţelului, asigurându-se activarea circulaţiei periferice, dar şi vacii, lichidul amniotic conţinând substanţe cu efect analgezic şi lactogen.


În mod normal, eliminarea placentei și a membranelor fetale are loc la 6-12 ore după fătare. Întârzierea cu mai mult 24 de ore a eliminării acestora se consideră a fi retenţie placentară, aceasta având o frecvenţă de 10-15% la vacile de lapte. Factorii care predispun la retenţie placentară sunt fătările distocice, gestaţiile gemelare, hipocalcemia, lipsa mişcării active a vacilor.


Andra ŞIPOŞ,

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti

Colostru bovin, în suplimente nutriționale pentru alte specii

Despre colostru se spune că ar fi primul aliment perfect al naturii. De-a lungul timpului, structura și compoziția lui au fost studiate și s-au căutat modalități prin care acest produs miraculos să fie exploatat cu minime intervenții tehnologice asupra formulei sale naturale. Compania daneză Biofider-Damino, intrată pe piața din România anul acesta, a investit 35 de ani în programe de cercetare pentru a avea confirmarea faptului că  transformarea lui în suplimente nutriționale pentru animale este o reușită. Carmen Elena Lazăr, reprezentantul companiei, spune că produsele pe bază de colostru pot salva fermierii din multe situații de avarie.

„Armura“ imunologică se obține în primele 24 de ore de la fătare

Foarte bogat în nutrienți vitali și anticorpi, colostrul produs de vacă în primele două zile de la fătare  este absolut necesar în primele 24 de ore de viață extrauterină a vițelului. Asta pentru că în perioada gestației vițelul nu primește anticorpi și ajunge în mediul extern vulnerabil și fără nicio protecție imunologică. „Armura“ de protecție o va câștiga prin factorii de creștere și alte substanțe bioactive conținute de colostru. Stimulat de aceste componente, sistemul lui imunitar va fi mai puternic și astfel  va fi protejat împotriva infecțiilor. Acesta este unul dintre principalele motive (cunoscute) pentru care colostrul trebuie să fie nelipsit în primele 24 de ore. Mai există însă o explicație, de natură fiziologică, pentru această situație. Se pare că imediat după naștere celulele intestinale ale vițeilor sunt permeabile în mod natural, iar absorbția anticorpilor se realizează ușor, însă doar în primele 24-36 ore de la fătare. Ulterior intestinul se închide, iar celulele intestinale nu mai permit absorbția anticorpilor. În consecință, pentru a permite organismului să-și creeze protecția imunologică necesară se impune ca vițeii să bea cantități suficiente de colostru mai ales în decursul celor șase ore de la fătare.

Însă cu adevărat interesant este că în cei 35 de ani de studiu, susținuți de compania daneză împreună cu institute recunoscute în domeniul cercetării, s-a ajuns la concluzia că și în cazul altor specii de animale colostrul bovin poate fi administrat cu rezultatele foarte bune. Practic, pe baza acestei noțiuni, compania a dezvoltat portofoliul de suplimente nutriționale.

Pudră cu aceleași proprietăți ca ale colostrului

Există situații în care după fătare mama moare, este bolnavă sau colostrul are o calitate slabă, sub 1.050 măsurată cu colostrometru sau sub 22 măsurată cu refractometru. Atunci se impune administrarea colostrului din alte surse. În cazul purceilor, unii se nasc slăbiți și nu reușesc să sugă o cantitate suficientă de colostru sau numărul de purcei fătați depășește capacitatea scroafei de a-i hrăni. De altfel, subliniază interlocutorul nostru, 70% din purcelușii nou-fătați riscă să moară dacă nu primesc cantitatea normală de colostru imediat după fătare. Pentru a preveni situațiile de acest gen, compania a dezvoltat un produs pe bază de colostru bovin ce poate fi administrat purcelușilor, dar și vițelușilor și cățeilor sugari. Colostrul folosit ca materie primă pentru realizarea produsului este colectat de la fermele daneze care pot confirma prin documente că exemplarele unității nu au Rinotraheita infecțioasă bovină. Ulterior, printr-un proces în urma căruia structura colostrului rămâne neschimbată (Ig A, Ig M, Ig G), acesta ia forma unei pudre bogată în Imunoglobuline, acizi grași, nutrienți esențiali și anticorpi.  Este important de menționat, susține Carmen Lazăr, că datorită fluxului tehnologic, în cadrului căruia are loc și un proces special de uscare, produsul finit are aceleași proprietăți bioactive ca și colostrul natural. Practic, este echivalentul laptelui de la scroafă, astfel încât purceilor nu le va lipsi nimic.

  • Carmen Lazăr Elena: „Compania noastră are o tradiție de mai bine de 40 de ani, iar produsele sunt vândute în întreaga lume cu o cotă de export de 90%, în cel puțin 40 de țări, răspândite pe toate continentele lumii. Activitatea noastră este de nișă, în sensul că producem suplimente nutriționale pentru animale, printre care și produse pe bază de colostru pentru viței, purceluși, miei și ieduți. Împreună cu Facultatea de Medicina Veterinară din Copenhaga și Departamentul Sănătății Animalelor din Utrecht, Olanda, lucrăm la o serie de programe de cercetare și descoperiri științifice privind influența produselor noastre asupra sănătății animalelor.“
  • Interesul privind proprietățile colostrului bovin s-au extins și în sfera medicinii umane întrucât cercetările recente au arătat că acest produs are efecte benefice în cazul pacienților cu probleme de intestin. În prezent, se fac studii cu privire la folosirea colostrului bovin în calitate de nutrient pentru copiii prematuri și cei bolnavi de leucemie afectați de chimioterapie. În ambele cazuri, cercetările se concentrează pe abilitatea colostrului bovin de a fortifica și îmbunătăți sistemul imunitar în fața infecțiilor.

Laura ZMARANDA

Fătarea la vacă şi îngrijirea după fătare

Durata gestaţiei la vaci este, în medie, de 285 zile, cu variaţii cuprinse între 270-300 de zile. Gestaţia este mai scurtă cu 1-3 zile la primipare şi la vacile care fată doi viţei.

Primele semne ale apropierii fătării se evidenţiază cu 8-10 zile înainte de fătare, când abdomenul vacii se lasă mai jos, mai ales în partea dreaptă, flancurile se adâncesc, de o parte şi alta a cozii se formează două adâncituri, ugerul se congestionează, iar sfârcurile devin turgescente datorită apariţiei colostrului.

În ziua fătării, cu 2-3 ore înainte, apar durerile determinate de contracțiile uterine, vaca este neliniștită, se culcă și se scoală mereu, urinează frecvent și nu mai consumă hrană. La apariția acestor semne, îngrijitorul spală și dezinfectează cu o soluție de permanganat de potasiu 1‰ trenul posterior, în special vulva, schimbă așternutul cu un strat gros de paie uscate și curate și dezleagă vaca de la stand, pentru ca aceasta să-și găsească o poziție comodă pentru fătare. Pentru a nu produce o infecție vițelului în timpul intervenției la fătare, îngrijitorul își va spăla mâinile cu apă caldă și săpun și le va dezinfecta cu alcool. El va aștepta expulzarea normală a uterului și nu va interveni decât atunci când fătarea decurge greu.

Fătarea este un act fiziologic care se desfășoară stadial, deosebindu-se la toate mamiferele trei stadii: stadiul de deschidere a cervixului, de expulzare a fătului și de eliminare a placentei.

Stadiul de expulzare a fătului durează, la vacă, în medie, 1-4 ore. Expulzarea spontană a vițelului este facilitată de lubrifierea conductului pelvin de lichidele („apele“) alantoidian și amniotic. Atunci când aceste lichide s-au eliminat de mai mult timp, este necesară lubrifierea manuală a conductului vaginal și a corpului vițelului cu vaselină neutră sau ulei comestibil. Supravegherea atentă a vacilor la care se apropie fătarea și în timpul fătării, atât ziua cât și noaptea, este foarte importantă.

După fătare, vacii trebuie să i se asigure o îngrijire deosebită. Din cauza eforturilor depuse, vaca transpiră și trebuie bușumată cu un șomoiog de paie.

Dacă fătarea a avut loc în grajd în timpul iernii, după igienizarea trenului posterior și a organelor genitale externe, vaca trebuie acoperită cu o pătură sau cu saci de pânză.

Pentru restabilirea funcțiilor vitale, la circa o oră de la fătare, vacii i se administrează o găleată de apă la temperatura de 36-37°C, în care se adaugă 1 kg de tărâțe de grâu și 50-60 g sare de bucătărie. Trebuie să avem în vedere că după fătare pofta de mâncare este redusă și revine treptat după circa 3 zile. Dacă acest lucru nu se întâmplă, vaca poate fi suspicionată de infecția uterului.

Înainte de primul supt (sau muls) ugerul se spală bine, se șterge cu un prosop curat, iar primele jeturi de colostru nu vor fi supte de vițel, ci se vor mulge separat într-un vas deoarece conțin un număr foarte mare de microbi adunați la intrarea în canalul mameloanelor. Colostrul colectat va fi tratat cu o substanță antiseptică sau va fi ars.

O problemă importantă ce trebuie avută în vedere este urmărirea de către îngrijitor a eliminării placentei, care în mod normal are loc după circa 6 ore de la fătare. Dacă eliminarea acesteia nu se produce după 24 de ore, este necesară intervenţia medicului veterinar. Intervenţia pentru eliminarea manuală a placentei înainte de o zi nu se recomandă deoarece este o manoperă aseptică care de cele mai multe ori produce inflamaţii ce supurează, iar netratarea corespunzătoare duce la sterilitate. Pe timp răcoros remedierea retenţiei placentare poate fi amânată cu o zi, dar o amânare mai lungă nu se recomandă deoarece încep procesele de putrefacţie anaerobă.

Laptele vacilor cu retenţie placentară conţine timp de 2-3 zile toxine ce pot produce gastroenterite viţeilor nou-născuţi.

Cauzele retenţiilor plancentare sunt multiple, printre care unele boli – fătările premature, gemelare sau distocice (greoaie), dar şi lipsa de mişcare a vacilor gestante în perioada de stabulaţie.

Ing. Bogdan MACOVSCHI

Abonează-te la acest feed RSS