reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Oct 2019

Ce furaje trebuie să utilizăm pentru creşterea eficientă a curcilor?

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală - Balotești

Curca se caracterizează printr-o curbă de creştere foarte diferită de a altor specii de păsări şi printr-o compoziţie a cărnii, de asemenea specială (are o carne mai slabă şi, în consecinţă, o carcasă mult mai bogată în proteină şi apă). Aceste particularităţi fac ca și cerinţa nutriţională a acestora în proteină să fie mai ridicată decât cea în energie. Prin urmare, şi hrana pe care trebuie să o administraţi trebuie să includă ingrediente de calitate superioară, în special surse de proteină cu digestibilitate ridicată.

Puiul de curcă este mult mai sensibil decât cel de găină la concentraţia proteică, dar mai ales la cea energetică a furajului, în special în primele 5 săptămâni de viaţă (perioada de start sau demaraj). Granularea furajului nu antrenează aceleaşi efecte benefice pentru creştere, ca cele observate la puiul de carne. De asemenea, în vederea asigurării necesarului de vitamine şi microelemente minerale sunt utilizate premixuri vitamino-minerale, pe care Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală (IBNA), Baloteşti le comercializează sub denumirea de Zooforturi. Aceste produse sunt fabricate astfel încât, incluse în proporţie de 1% în structura furajului, să asigure necesarul zilnic de vitamine şi minerale specific fiecărei faze de creştere. Pe toată perioada de creştere, puii de curcă se furajează la discreţie, hrana administrându-se în tainuri mici şi dese, pentru a se evita alterarea şi risipa. Nu uitaţi să procuraţi hrănitori semiautomate tip buncăr (specifice pentru curci) de culoare roşie, deoarece curcile au o acuitate vizuală redusă mai ales în primele zile de viaţă (culoarea roşie stimulând, astfel, consumul de hrană).

Totodată, urmărirea comportamentului alimentar are o mare importanţă, acesta dând indicii despre starea de sănătate a curcilor şi despre calitatea furajelor. Prin cântărirea periodică a puilor şi compararea cu standardul hibridului puteţi analiza evoluţia normală a creşterii. Situarea greutăţii puilor sub standardul hibridului impune analiza şi corectarea condiţiilor de microclimat sau a calităţii furajului administrat. Trebuie să ştiţi că la vârsta de 16 săptămâni curca din hibridul comercial specializat pentru producţia de carne poate ajunge la o greutate de 10,3 kg, iar curcanul la 14,6 kg, ca la vârsta de cca 6 luni, când sunt valorificaţi, să ajungă la greutăţi cuprinse între 22-24 kg, cu un consum specific de 3,3 kg furaj pentru 1 kg de spor realizat.

De asemenea, şi adăpostul în care doriţi să creşteţi curci trebuie să corespundă din punctul de vedere al normelor de igienă. Astfel:

  • Pardoseala adăpostului să fie din beton sclivisit şi nu din pământ care constituie un factor de risc tehnologic în patologia aviară (nu se poate realiza o curăţire şi dezinfecţie corespunzătoare). Ca aşternut, utilizaţi paie de grâu de calitate.
  • Adăpostul să fie prevăzut cu ferestre cu ajutorul cărora să realizaţi o ventilaţie corespunzătoare, având şi o plasă de sârmă care să nu permită pătrunderea păsărilor sălbatice.
  • Să vă amenajaţi un padoc betonat îngrădit cu un gard din plasă de sârmă.
  • Dacă spaţiul vă permite, amenajaţi şi câteva boxe de izolare în care să introduceţi păsările bolnave sau pe cele tarate.

Este foarte important să asiguraţi o densitate optimă a păsărilor în adăpost. Ca urmare, numărul de pui achiziţionaţi să fie în corelaţie cu suprafaţa disponibilă din adăpost.

Microclimatul din adăpost este un alt factor de mare importanţă. În primele zile de viaţă trebuie să asiguraţi temperatura de 35-37ºC, care va trebui să scadă odată cu înaintarea în vârstă, ajungând la 18ºC la vârsta de 5 săptămâni, şi care va fi menţinută la acest nivel până la livrarea/sacrificarea păsărilor. Umiditatea aerului trebuie să fie de 70%. Trebuie să asiguraţi un flux luminos de cel puţin 60-70 lucşi (echivalent cu 15-17,5 W/m2) în perioada de start (0-4 săptămâni). În continuare intensitatea luminoasă scade până la nivelul unui iluminat difuz de 8 lucşi.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală – IBNA, Baloteşti produce şi comercializează o gamă variată de nutreţuri combi­nate (NC) şi de concentrate proteino-vitamino-minerale (CPVM) pentru curci (broiler şi reproducţie) prezentate în Tabelul nr. 1 şi Tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 1 – NC folosite pentru creşterea broilerului de curcă

ibna tabel curci 1

Totodată, institutul nostru produce şi comercializează o gamă variată de concentrate proteino-vitamino-minerale (CPVM-uri) pentru curci (broiler şi reproducţie). CPVM-urile sunt destinate, în special, crescătorilor care îşi pot asigura din producţie proprie cerealele.

Tabelul nr. 2 – CPVM-uri* folosite pentru creşterea curcilor

* CPVM-urile sunt destinate, în special, crescătorilor care îşi pot asigura din producţie proprie cerealele (porumb, grâu, triticale etc.).

ibna tabel curci 2

Dr. ing. Georgeta CIURESCU

Institutul Naţional de CD pentru Biologie şi Nutriţie Animală (IBNA), Baloteşti

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Rase de curci autohtone

Prima colecție genetică de galinaceae la nivel național a fost organizată între anii 1966-1967, la IAS Constanța (fermele de la Mamaia Sat și Moșneni), de o echipă de specialiști condusă de dr. ing. Stan Țârdea. Arhiva genotecii de atunci vorbea despre 75 de rase autohtone de găini, curci, gâște și rațe. În 1995 România a fost înscrisă în catalogul internațional cu 94 de rase. În 1996 genoteca de galinaceae a fost transferată de la Moșneni la Băneasa (Avicola București), iar în 1998 a fost închisă și această din urmă unitate, vorbindu-se frecvent despre pericolul pierderii colecțiilor de păsări autohtone. Ceea ce, între noi fie vorba, s-a cam întâmplat.

Mai târziu, problematica genotecii de păsări a fost preluată de Centrul Național de Reproducție și Selecție a Animalelor din cadrul Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu“. Finanțarea programelor a fost însă așa cum știți, slabă și cu fluctuații, cu un vârf între anii 2005-2007. În 2006, într-un efort de a se salva ceea ce se mai putea salva și a îndrepta răul deja produs, s-au întocmit programe de conservare pentru rasele aflate pe cale de dispariție. În 2007 se afirma că fondul genetic autohton deține 71 de rase și linii de galinaceae: 4 de gâște, 4 de rațe, aflate în genoteca Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, 7 de curci, deținute de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, și 56 de rase de găini, 17 aparținând SC Avicola București și 39 care se regăseau în colecțiile diverșilor crescători particulari.

Genoteca din România mai deține 7 rase mari și late de curci

Genoteca de curci de la INCDCSZ Brașov are în conservare 7 populații (linii) de curci, împărțite după talie și scopul creșterii în: populații ouătoare de tip mic – Albă mică, Anemona; populații ouătoare de tip mediu – Albă de Brașov, Albă de Rușețu; populații de tip greu – Albă mare, Diana; populația Bronzată. Liniile Albă mică, Anemona și Albă de Brașov au fost create la ferma de la INCDCSZ, în timp ce linia Albă de Rușețu a fost preluată de la fosta stațiune cu același nume, aceasta provenind dintr-un import din Anglia, efectuat în anul 1968. Liniile de curci de tip mare, Albă mare și Diana, au fost create tot la Brașov, iar linia Bronzată a fost preluată de la Stațiunea Rușețu, provenind dintr-un import din Canada, efectuat în anul 1965. Populația Albă mare aparține rasei de curci Albă mare cu pieptul larg creată în anii 1950 la Centrul de Cercetări al Universității Cornell, SUA, prin încrucișarea rasei Bronzate cu pieptul larg cu rasa Albă de Olanda (Virginia). În România rasa a fost importată în anul 1970 de către Institutul de Cercetare pentru Creșterea Păsărilor și Animalelor Mici Balotești, ulterior, în 1972, fiind transferată la Brașov. Din această linie, în 1991 a fost selecționată și rasa Diana. Populația de curci Bronzată își are originea în linia Bronzată Canadiană, considerată ca fiind una dintre cele mai vechi din lume, formată prin împerecherea curcilor sălbatice din zona vestică și meridională a Statelor Unite cu populația locală de curci Narragansett. Varianta românească a fost creată la Brașov, în perioada 1976-1985.

Avantajele creșterii curcilor

Curcile, ca specie de galinaceae ce poate fi crescută în gospodării, se evidențiază printr-o serie de însu­șiri: adaptabilitate la condițiile de mediu specifice fiecărei zone; rezistență la factorii de stres, climatici și tehnologici mai puțin favorabili; capacitate de creștere și înmulțire în condiții gospodărești; rezistență la boli; grad ridicat de supraviețuire; calitate deosebită a cărnii. Vorbind despre calitate, comparativ cu celelalte specii de animale și păsări, carnea de curcă are cel mai ridicat nivel de proteine (65% pentru cea roșie și 81% pentru cea albă), cel mai redus nivel de acizi grași saturați și nesaturați (6-13% pentru carnea albă și 12%-23% pentru carnea roșie) și cea mai scăzută valoare energetică, de 157 cal/100 g. Ca randament, la maturitate masculii din rasa Albă mare ating greutatea de 18,7 kg, cei din rasa Diana – 18,3 km, iar Bronzata – 16 kg.

Maria BOGDAN

Recuperarea metabolică a păsărilor (porumbei, găini, curci)

Factorii de stres pentru păsări și urmările

Păsările – și în special porumbeii – sunt supuse unui număr extrem de mare de factori stresanți care pot conduce la clacarea organismului:

- oboseala după efort intens (zboruri);

- excesul de antibiotice (multe cu efect hepatotoxic și nefrotoxic dovedit);

- hrana în exces (cu multe leguminoase; bogată în glucide);

- micotoxinele (care contaminează hrana);

- temperatura ridicată;

- niveluri ridicate de estrogen (la femele);

- stresul de orice fel afectează funcționarea optimă a ficatului, principalul organ implicat în detoxifierea organismului.

În plus, în contrast cu mamiferele, unde lipogeneza (sinteza acizilor grași) are loc cu precădere în țesuturile adipoase, la păsări are loc în ficat.

La femele, la maturitatea sexuală și în timpul ouatului, lipogeneza „crește“ dramatic cu nivele înalte ale lipidelor plasmatice în sânge, necesare pentru sinteza ovocitelor. Rezervele hepatice de lipide (grăsimi, în special trigliceride) cresc enorm în acest interval.

Ficatul crește în volum (hepatomegalie), devine galben la culoare și foarte friabil, putându-se rupe foarte ușor, apărând hemoragie intensă, urmată de moarte (sindromul ficatului gras – hemoragic).

La masculi, care prezintă aceleași caracteristici hepatice (hepatomegalie, „ficat decolorat“, ruptură hepatică), acestea sunt induse de micotoxine (inclusiv la femele pot apărea aceleași simptome).

În România micotoxicozele ocupă un rol important în patologia aviară, implicit columbofilă.

Intoxicațiile fungice, în special aflatoxicoze, apar în urma consumului de boabe de cereale contaminate, inclusiv arahide.

În timp apar letargia, scăderea apetitului și a performanțelor sportive, sterilitatea și moartea după ciroză sau cancer hepatic, în special.

Recuperarea greoaie, uneori nereușită, a porumbeilor după eforturi intense (zboruri) sau la găini după ouat poate fi consecința acestor intoxicații.

Preventiv, dar și curativ se pot administra diverse hepatoprotectoare / recuperatoare / antitoxice:

– FITO-LIV – soluție formulată din ierburi, cu acțiune dovedită științific a avea acțiuni hepatostimulatoare. Combinația acestor extracte din plante inspirate din medicina tradițională indiană ayurvedică are efect sinergic în protecția și regenerarea ficatului.

– HEPATOPROTECT, pulbere hidrosolubilă cu metionină, vitamina B1, vitamina C și glucoză, este de asemenea un antitoxic eficient.

Se administrează hepatoprotectoare/antitoxice obligatoriu în special după zboruri, în ziua sosirii din cursă, după administrarea de medicamente, în intoxicații, în convalescență, timp de 3-6 zile. Au și efect diuretic, contribuind la eliminarea mai rapidă spre exemplu a acidului lactic care apare în febra musculară.

Practic, la întoarcerea din concursuri se administrează un recuperator/antitoxic (ex.: FITO-LIV), asociat cu electroliți (pentru refacerea echilibrului electrolitic al organismului, ex.: COLUM­BOCLIN etc.) și glucide (pentru refacerea glicemiei; dextroză, fructoză, sorbitol ex.: GLUCOVIT etc.), timp de 1-2 zile.

Fiind un produs natural, FITO-LIV poate fi utilizat la câini, pisici, porci și oi în steatoza hepatică („ficat gras“), hiperlipemie, hipercolesterolemie, ciroze, hepatite cronice (virale, medicamentoase sau etilice), în scăderea activității serice a transaminazelor (ASAT-GOT; ALAT-GPT, GGT), în colestază și hipokinezia biliară (diskinezie).

Nu se utilizează în cazul cancerului hepatic și biliar sau a prezenței calculilor biliari sau/și renali.

Doza este de 4 ml/zi, timp de 5-10 zile/lună, în decursul a 3 luni.

Dr. Cătălin TUDORAN, Romvac Company SA

Abonează-te la acest feed RSS