reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 Jan 2020

APIA: Cereri de plată pentru anul 2020 - plăți în favoarea bunăstării porcinelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în perioada 15 ianuarie - 15 februarie 2020 se desfășoară sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.6/10.01.2020 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - pachetul a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri.

Pentru mai multe informații referitoare la accesarea sprijinului pentru bunăstarea porcinelor consultați Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, Ediţia a III-a-2020, aprobat prin Ordinul MADR nr. 15/14.01.2020, publicat pe site-ul APIA la adresa http://www.apia.org.ro.

Ghidul solicitantului pune la dispoziția potențialilor beneficiari informațiile necesare privind acordarea plăților, respectiv:

  • condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obținerii plăților;
  • completarea și depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanți pentru obținerea plăților;
  • angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanții în vederea accesării subpachetelor;
  • respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligațiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancțiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora.

urmare apariției, în anul 2018, a cazurilor de forță majoră – pesta porcină africană - noul Ghid al solicitantului aferent Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor conține şi metodologia de calcul pentru efectivele afectate de pesta porcină africană.

Sursa: apia.org.ro

Misiune de audit din partea Organizației Mondiale pentru Sănătate Animală (OIE) privind pesta porcină clasică

În perioada 20 – 23 ianuarie, o misiune formată din 4 experți ai Organizației Mondiale pentru Sănătate Animală (OIE), se va afla în România pentru a evalua modul în care țara noastră respectă prevederile relevante ale Codului terestru de sănătate animală pentru menținerea statutului de țară liberă de pestă porcină clasică (PPC).

Scopul misiunii este de a evalua modul în care au fost implementate recomandările misiunii OIE anterioare, din luna mai a anului 2017, în urma căreia România a fost recunoscută oficial ca țară liberă de pestă porcină clasică (PPC).

Misiunea de audit va începe la sediul ANSVSA, ulterior experții internaționali se vor deplasa în județele Vaslui, Buzău și Tulcea.

Experții misiunii vor evalua sistemul de supraveghere existent pentru PPC fiind vizate mai multe aspecte, dintre care menționăm: sistemul de detecție timpurie, nivelul de biosecuritate și măsurile de control aplicate pentru depistarea prezenței virusului și prevenția răspândirii virusului în caz de suspiciune sau confirmare a pestei porcine clasice în exploatațiile nonprofesionale.

De asemenea, experții OIE vor efectua vizite pe teren, la exploatații comerciale și în special exploatații nonprofesionale, abatoare, posturi de inspecție la frontiere și fonduri de vânătoare, pentru a evalua modul în care sunt aplicate normele de biosecuritate și gestionarea procedurilor de informare, supraveghere și inspecție.

Echipa de experți OIE va fi însoțită de reprezentanți ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor pe toată perioada misiunii.

Sursa ANSVSA

Ioan Ladoși, președinte APCPR: „Nu știm care este numărul efectivelor de porci la nivel național și asta e o problemă“

Două Românii într-una. Așa arată, în viziunea președintelui Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, situația actuală a sectorului dedicat creșterii suinelor. De ce așa? Pentru că există două sectoare cu aceeași activitate, dar cu tipare diferite de funcționare atunci când vine vorba despre respectarea legii. Concret, vorbim despre fermele comerciale de producție a cărnii de porc care se aliniază tuturor regulilor sanitar-veterinare și legale și despre gospodăriile populației unde, spune Ioan Ladoși, sunt crescuți mult mai mulți porci, fără însă a respecta întotdeauna legea. Și așa se creează iluzia cifrelor statistice. Realitatea spune însă altceva, subliniază președintele APCPR. 

„Cifrele oficiale nu au fost niciodată corecte“

Indiferent despre care dintre cele două segmente vorbim, președintele APCRP susține că situația este gravă și că este chiar indulgent când spune asta pentru că virusul a afectat numărul efectivelor de suine într-o măsură care, din mai multe motive, nu poate fi deocamdată cuantificată. Cert este că impactul Pestei Porcine Africane, prezentă în România de doi ani și jumătate, este încă dincolo de limitele în care poate fi prezentat cu obiectivitate. De aceea nu există în momentul de față niște date care să ne spună câte efective de suine există la nivel național.

„Avem cifre statistice ale autorităților, însă acestea trebuie privite cu mare rezervă. În anul 2019 noi nu am avut de la nivel instituțional niște date publice și statistice în care să avem încredere. Cifrele pe care le găsim la autorități, la INS, în opinia noastră, a celor din domeniu sunt greșite. Și într-o situație precum cea actuală este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să rezolvi lucrurile atât timp cât nu știi cu ce ai de a face. Dacă nu știm câți porci sunt în România, cum putem găsi soluții? Suntem într-o situație dezastruoasă.“

Teoria președintelui APCPR, spune acesta, se bazează pe experiența în timp și pe faptul că nu s-a confirmat niciodată că cifrele oficiale au fost corecte. Pentru a-și argumenta afirmația, acesta se întreabă retoric dacă există cineva care să poată explica de ce statisticile privind efectivele de porcine sunt semnificativ diferite în funcție de sursa care le oferă.

„În gospodării se cresc mult mai mulți porci decât credem. Acolo nu știm numărul real. De la începutul apariției PPA în țară, una dintre jumătățile de măsură care s-au luat a fost aceea ca în zonele de focar să se facă un fel de recensământ. Dar nu a existat o abordare unitară pe tot teritoriul țării. Chiar și așa, a ieșit la iveală faptul că numărul estimat de porci din gospodăriile populației este cu 100% mai mare decât se crede. Și asta este o problemă pentru că ceea ce nu cunoști nu poți măsura. Să spunem totuși că cifrele sunt reale. Asta înseamnă că jumătate din totalul de porci se află în ferme comerciale autorizate sanitar-veterinar care respectă toate regulile legale, iar cealaltă jumătate se află în gospodării care nu respectă nicio regulă. Asta este marea problemă. În mod paradoxal, ambele sunt prezente pe piață“, susține președintele APCRP.

Din 140.000 de scroafe, 35.000 au fost sacrificate din cauza PPA

Și asta este doar o parte a problemei pentru că interlocutorul nostru a scos la lumină un alt aspect foarte important al consecințelor pe care PPA le-a avut în România. Acesta semnalează faptul că în tot acest timp nu s-a vorbit despre reducerea efectivului-matcă. „Animalele de reproducție reprezintă fabrica de purcei. Pe lângă cifrele oficiale, există și statistica pe care am făcut-o privind situația efectivului de reproducători în fermele comerciale. Așadar, potrivit cifrelor oficiale, efectivul-matcă a scăzut cu 5%. Mi se pare o teorie foarte departe de adevăr. Noi estimăm că s-au pierdut 35.000 de scroafe, adică o pierdere de 20%. Când pierzi 35.000 de scroafe într-o țară precum Spania, care are un efectiv foarte mare de suine, pierderea nu se simte atât de rău, dar noi aveam doar 140.000 de scroafe în fermele comerciale. Fiecare scroafă din cele 35.000 de scroafe producea pe an aproximativ 20 de porci.“

În contextul acesta reechilibrarea va fi cel puțin dificilă, iar pe fondul pierderilor în efectivele de reproducători se va crea o nouă situație periculoasă pentru România, și anume dependența absolută de importuri. În plus, subliniază președintele APCRP, influențele globale asupra prețului cănii de porc se va resimți și la noi.

„Țările cu un consum mare de carne de porc precum China, Filipine sau Vietnam au pierdut enorm din efectivele lor din cauza Pestei Porcine Africane și evident că acest lucru a debalansat raportul dintre cerere și ofertă pe plan mondial. China, spre exemplu, avea jumătate din porcii globului și totuși importa continuu. Acum cu atât mai mult. De aceea, prețul cărnii de porc se face în China și este un preț foarte bun. În schimb, pentru țările europene producția de carne de porc a fost în excedent. Europa este cel mai mare exportator de carne de porc din lume, iar producția merge acolo unde cererea este mare, respectiv China. Ca atare, și noi vom plăti importurile la prețurile de pe piață, iar importurile de carne de porc ale României se ridică la aproximativ 260.000 de tone de carne de porc.“ Concluzia aparține fiecăruia!


  • În anii în care exporturile erau permise, România a exportat cel mai mult, 30.000 de tone de carne de porc. Acum se mai exportă foarte puțin din județele în afara zonei roșii, și anume Bistrița-Năsăud și Suceava, regiuni în care nu sunt însă multe ferme de porci.
  • „Probabil că mulți români vor renunța la carnea de porc în favoarea celei de pasăre. Aceasta este una dintre previziunile pentru carnea de porc pe plan global.“
  • „Dacă este să credem cifrele statistice, este foarte clar că ne aflăm într-un declin considerabil al producției interne de carne de porc. În 2016 asiguram 65% din producția de carne de porc de pe piață. În 2018 am coborât la 57%. Dacă ne raportăm la cifrele de la jumătatea anului acesta, adică 30 iunie, am scăzut de la 66% în 2018 la 52%.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Ferma de porci Pietrain Belgian pur a familiei Silaghi

Ferma familiei Silaghi este situată în comuna Andrid, satul Dindești, județul Satu Mare. Dintotdeauna familia a avut câțiva porci pentru consumul propriu, dar întreaga aventură a început cu două scroafe din rasa Pietrain, cu câțiva ani în urmă. S-au ambiţionat să se extindă din cauza samsarilor ce aduc ilegal animale din Ungaria şi care își păcălesc uneori clienții, ne spune Constantin Dorin Creţan, viitor asociat în asociaţia pe care o vor crea şi cel care s-a ocupat de importul porcilor din Belgia.

Cel mai mare nucleu de Pietrain Belgian pur

Familia Silaghi a pornit cu două scroafe, iar în prezent deține 50 de scroafe şi câteva sute de purcei, spune Ghiţă Silaghi. „Am crescut rasa Pietrain datorită faptului că este rasa cu cel mai mare randament și viteză de creștere. Anul acesta, cu ajutorul domnilor Constantin Dorin Crețan și Liviu Tănase, am importat din Belgia mai multe exemplare pure pe care le-am adus în România cu un transport autorizat, pedigree şi garanții sanitare. Deținem în prezent cel mai mare nucleu de Pietrain Belgian pur din estul Europei, având în prezent 16 scroafe și 6 vieri“, adaugă fermierul.

Sistemul de furajare este unul semiautomat, mai spune Ghiţă. „Avem furajare la discreție pentru purceluși și exemplarele pentru îngrășat, iar pentru scroafe și vieri avem o furajare raționată și specială. Furajele le asigurăm în firmă proprie, deținând 800 hectare, unde producem tot ce este necesar, mai puțin șrotul de soia și premixurile de la SANO pe care le cumpărăm.“

Pesta porcină și lipsa de abatoare dau bătăi de cap crescătorilor

Tot timpul familia Silaghi a investit în genetică și bunăstarea animalelor, mai adaugă Ghiţă. „Am realizat și o maternitate specială pentru scroafe şi purceluși, iar începând de anul acesta avem o nouă construcție echipată în care am investit peste 100.000 de euro, bani din fonduri proprii. La această investiție se mai adaugă animalele importate din Belgia, la câteva zeci de mii de euro. Deși rasa Pietrain este una mai pretențioasă, noi am învățat multe şi am ajuns să o aclimatizăm cu succes, chiar și în România. Am preferat această rasă dat fiind faptul că are cea mai rapidă creștere din lume, are un strat de grăsime foarte subțire, un randament extraordinar și o căutare foarte mare. Momentan, distribuția este mai greoaie din cauza pestei porcine africane și a lipsei de abatoare din România. Avem o mare cerere din partea fermierilor mici, a microfermelor, dar nu putem onora asta fiindcă nu le sunt acceptate transferurile extra județene de către DSVSA“, precizează crescătorul.

ferma de porci

Atunci când te ocupi de o asemenea afacere trebuie în primul rând să iubești animalele și să ai cunoștințe de bază despre creșterea și tratamentele acestora, mai specifică Ghiţă. „Un lucru important pentru cei care doresc să investească într-o fermă de porci este să pornească cu femele de calitate și să achiziționeze vieri sau material seminal de calitate. Trebuie avute în vedere piața de desfacere și o formă legală a fermei. Trebuie respectate anumite condiții de biosecuritate și igienă. Noi credem că ar trebui să fie mult mai mulți crescători, să producem mult mai mult și să scădem importurile din UE.“

Însămânţările artificiale, mai mult decât necesare…

Familia Silaghi și Constantin Dorin Creţan sunt într-o continuă dezvoltare şi îşi doresc mărirea efectivului de animale, de scroafe și cel al hibrizilor. „Ne dorim să scăpăm de pesta porcină africană și să creăm împreună cu alți crescători și microferme o asociație și un centru de însămânţări artificiale național. Am avea nevoie și de un abator cu o fabrică de procesare pentru crearea de produse tradiționale şi o hrană sănătoasă. După cum bine știți, din cauza pestei porcine africane au fost pierderi foarte mari în efectivele din România și ne punem speranțele în această asociație ce va apărea interesele membrilor săi și va căuta soluții pentru ieșirea din această criză“, încheie Constantin Dorin Creţan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Doar procesatorii de carne de porc din judeţul Suceava au primit avizul CE pentru exportul în spaţiul comunitar

12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne, toate din judeţul Suceava, au liber la export din partea Comisiei Europene, după ce în judeţul din nordul ţării s-a reuşit prevenirea apariţiei pestei porcine africane (PPA). Decizia Comisiei Europene din 12 noiembrie 2019 a fost comunicată de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava firmelor care au liber la export. Autorităţile sucevene au avut în vedere măsurile severe de prevenţie aplicate de DSVSA, Prefectură, Poliţie, Jandarmerie şi toate celelalte structuri implicate, iar acceptarea acestora de către populaţie a făcut ca pesta porcină să nu pătrundă în judeţ.

Măsurile luate din 2016

La nivel naţional sunt înregistrate aproape 800 de focare de pestă porcină africană, singurele judeţe în care boala nu a fost diagnosticată fiind Suceava şi Bistriţa Năsăud. De la medicul veterinar Dănuţ Corneanu, directorul executiv al DSVSA Suceava, am aflat că Suceava se numără printre judeţele de graniţă considerate cu risc de apariţie a bolii, de aceea măsurile de prevenţie a pestei porcine africane au fost instituite aici începând cu anul 2016, implementându-se şi alte planuri în funcţie de evoluţia acestei boli pe teritoriul României. Printre măsurile preventive care s-au dispus în judeţul Suceava au fost interzicerea comercializării porcilor în târguri şi oboare, inclusiv în cele autorizate sanitar-veterinar, verificarea condiţiile de biosecuritate în exploataţiile comerciale de suine şi în exploataţiile nonprofesionale. S-a instituit o zonă de mare risc, fâşia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina, pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării, unde s-a efectuat o supraveghere intensivă, prin inspecţii atât pentru porcii domestici, cât şi pentru porcii mistreţi. Din primăvară până în toamnă, personalul DSVSA a efectuat controale la stâni şi cantoane silvice şi în exploataţiile unde se găsesc mai mult de cinci porci, urmărindu-se ca acestea să fie împrejmuite şi să se respecte regulile sanitar- veterinare. S-a supravegheat starea de sănătate a efectivelor de suine de pe întreg teritoriul judeţului prin supraveghere pasivă şi activă, s-au desfăşurat campanii de informare a populaţiei prin mass-media privind PPA, implicaţiile acesteia, evoluţia şi a faptului că persoanele şi cetăţenii care constată mortalităţi la porci trebuie să sesizeze de urgenţă medicul veterinar sau DSVSA. În punctul de trecere a frontierei de la Siret s-a asigurat permanenţă, inclusiv pentru verificarea bagajelor călătorilor care intrau în ţară din Ucraina pentru prevenirea introducerii pe teritoriul ţării noastre a cărnii şi a produselor de carne de porc.

laborator DSVSA 2

Măsurile severe de prevenţie

„Practic, s-au luat toate măsurile posibile pentru a evita cazurile de îmbolnăviri cu pestă porcină şi pentru a nu face posibilă pătrunderea bolii în judeţ. Primele măsuri au fost luate în 2016, conform Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane. În martie 2017 am avut o întâlnire cu un grup de experţi de la Comisia Europeană care ne-au avertizat, având în vedere evoluţia pestei porcine africane în Țările Baltice, Letonia şi Estonia, şi faptul că aceasta tinde să se răspândească spre vecinii de la sud, iar în trei-cinci luni va intra şi în România. Şi au avut dreptate. În 2017, în luna iulie, în Satu Mare a ajuns pesta porcină, după care a ajuns în Delta Dunării.

La nivel de judeţ am primit sprijinul autorităţilor locale – Instituţia Prefectului, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava şi Inspectoratul de Jandarmi Suceava – pentru controale în târguri, în trafic şi oriunde a fost nevoie. Am scăpat de PPA prin respectarea strictă a măsurilor impuse şi vreau să mulţumesc medicilor veterinari din tot judeţul, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari, pentru că s-au implicat în tot ceea ce am făcut pe linia prevenţiei pestei porcine. Oamenii au înţeles, au conştientizat, am avut şi avem program non stop, inclusiv sâmbăta şi duminica, la laboratorul sanitar veterinar pentru analiza şi testarea animalelor găsite moarte.

Am avut o foarte bună colaborare şi cu reprezentanţii Direcţiei Silvice, Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi cu gestionarii fondurilor de vânătoare. Ori de câte ori am avut măsuri suplimentare instituite la nivelul judeţului au fost convocaţi la sediul instituţiei noastre, au fost instruiţi în acest sens şi au fost alături de noi începând de la patrulările zilnice pe fondurile de vânătoare pentru a supraveghea deplasările porcilor mistreţi până la depistarea din timp a animalelor moarte de pe fond. Dacă identificăm din timp un posibil focar și celelalte măsuri sunt eficiente.

Emoţiile au fost foarte mari când PPA a apărut în judeţul Botoşani. Împreună cu poliţia am instituit imediat filtre rutiere pe toate drumurile de acces dinspre judeţul Botoşani şi un filtru permanent în zona Mihăileşti – Siret“, ne-a spus Dănuţ Corneanu, directorul executiv al DSVSA Suceava.

Politică de prevenție...

Dănuţ Corneanu a precizat că instituţia pe care o conduce are în vedere continuarea măsurilor de prevenire a pestei porcine africane, medicii veterinari din cadrul DSVSA efectuând controale în exploataţii cu mai mult de cinci capete suine pentru respectarea condiţiilor de biosecuritate şi înmatriculare a suinelor, controale în trafic şi în pieţele comunale, în scopul verificării respectării interzicerii transportului neautorizat de suine vii şi a produselor de carne de porc, care sunt tot mai căutate în această perioadă.


„Măsurile acestea trebuie respectate în continuare, avem acelaşi grafic de control, avem colegi în controale suplimentare, care împreună cu reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie fac controale în trafic, avem programe comune de control pentru prevenirea apariţiei virusului pe teritoriul judeţului. Urmărim în primul rând circulaţia animalelor. Cei care nu respectă legea sunt sancţionaţi. Oamenii respectă legislaţia şi au conştientizat pericolul, dovadă că în ultima perioadă am aplicat un număr foarte mic de amenzi contravenţionale şi avertismente scrise. Am avut confiscate trei animale care intrau din judeţul Botoşani fără origine cunoscută, fără documente de însoţire, neidentificate, şi care au fost asomate în condiţiile legii, după care au fost trimise la unitatea specializată de ecarisaj“, a arătat Dănuţ Corneanu.

12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne autorizate

laborator DSVSA 4

Judeţul Suceava are 12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne autorizate sanitar-veterinar care pot efectua în continuare schimburi intracomunitare şi export. În judeţ există şi opt ferme de porci autorizate sanitar-veterinar care pot face export. În total, la data de 20 noiembrie 2019, trei din cele opt ferme erau populate cu un efectiv de 3.150 de capete porci. Într-o fermă erau 1.400 de capete, în alta erau 1.100 de capete, iar în singura fermă de reproducţie din judeţ existau 650 de capete. Conform şefului DSVSA Suceava, cinci ferme erau nepopulate, proprietarii a două mari ferme de pe raza limită a judeţului Suceava, cele de la Vereşti şi Dumbrăveni, având rezerve în a le popula cu porci în ultima perioadă, fiind foarte aproape de graniţa cu judeţul Botoşani. Celelalte ferme fără efectiv au fost recent depopulate, animalele fiind trimise la sacrificare şi între cele trei cicluri anuale de îngrăşare fiind o perioadă de pauză în care se fac dezinfecţie, lucrări de verificare şi reparaţie dacă este necesar la instalaţiile automate de hrănire, adăpare, evacuarea dejecţiilor şi climatizare, lucrări pregătitoare pentru un nou ciclu de producţie şi lucrări de modernizare sau de noi investiţii. 

„Prin Decizia nr. 1.900 din 12 noiembrie 2019 a Comisiei Europene, de modificare a anexei, ce conţine patru părţi, la Decizia 709 din 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre, în partea I a deciziei Suceava este singurul judeţ din ţară pe partea albastră. În partea a II-a este judeţul Bistriţa Năsăud şi în partea a III-a avem zona roşie, unde sunt restul judeţelor ţării. Am informat toţi operatorii din judeţ, conform precizării Autorităţii Sanitar Veterinare, să-şi continue activitatea şi să aibă în vedere prevederile deciziei.

Cele 12 unităţi care deţin marcă de sănătate pentru unităţi de abatorizare şi cele 15 cu marcă de identificare pentru unităţi de procesare a cărnii şi au acea ştampilă ovală pot să ajungă cu produse în toată lumea. Abatoarele autorizate sanitar-veterinar şi unităţile de procesare a cărnii de pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară activitatea sub control sanitar-veterinar strict. În toate abatoarele avem câte un medic veterinar prezent pe timpul sacrificării animalelor şi până la încheierea activităţilor. Acesta are obligaţia efectuării examenului antemortem al animalelor la mai puțin de 24 de ore de la sosirea lor în abator și mai puțin de 24 de ore înainte de tăiere, verificarea documentelor însoţitoare, examenul postmortem, consemnarea controalelor şi examinărilor făcute în registrele aferente şi specifice de abatorizare. Și în unităţile de procesare a cărnii avem medici veterinari, totul fiind sub control sanitar-veterinar“, a precizat Dănuţ Corneanu.

Silviu BUCULEI

Implicațiile tehnico-economice ale utilizării camelinei în creșterea porcilor

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În condițiile în care a crescut interesul pentru conversia uleiului din vegetale în biocombustibil, necesitatea studierii unor noi surse vegetale oleaginoase destinate hranei animalelor de fermă care nu afectează productivitatea și calitatea produselor animaliere devine prioritară. Camelina sativa sau inul sălbatic este o plantă oleaginoasă cu un mare potențial economic datorită conținutului excepțional de acizi grași polinesaturați (omega-3). Studiile efectuate în ultimii ani pe animale de fermă evidențiază efectele pozitive ale incorporării camelinei în hrana animalelor.

Un prim avantaj în sprijinul utilizării camelinei ca sursă oleaginoasă îl constituie producția de până la 2 tone/ha care se poate obține în urma cultivării acesteia. Costurile pentru obținerea acestei plante sunt mici, comparativ cu alte oleaginoase. Principala caracteristică care dă un plus de valoare nutritivă camelinei este conţinutul ridicat în grăsime şi structura lipidelor. Astfel, camelina are un conţinut mare în ulei, variabil în funcție de varietate (29-41%), în care la un nivel ridicat se găseşte acidul gras n-3 alfa-linolenic, 30-40%. Uleiul conține, de asemenea, vitamina E (110 mg/100 g), un antioxidant natural foarte puternic care crește stabilitatea uleiului în comparație cu alte uleiuri bogate în acizi grași omega-3. De altfel, tradiţional, camelina a fost cultivată pentru obţinerea uleiurilor şi pentru hrana animalelor.

Rezultatele obținute în urma cercetărilor realizate în INCDBNA Balotești, România, în perioada 2005-2014, pe porci la îngrășat au adus argumente suficiente pentru utilizarea camelinei (ulei și șrot) ca sursă pentru hrana suinelor. Continuarea studiului într-o fermă privată (SC SUINPANAGRO SRL) pe porci TOPIGS pentru 92 de zile a arătat faptul că includerea în proporție de 3% a uleiului de camelină în nutrețul combinat (NC) a crescut nivelul de acid alfa-linolenic al acestuia cu 4,22% în comparație cu NC control (2,72%). Costul obținut per kg furaj în această fermă a fost de 0.24 euro pentru NC control respectiv, 0.27 euro pentru NC cu ulei de camelină. Dar, în funcție de ingredientele disponibile ale fermierilor și de prețul acestora, se pot elabora diferite variante de NC și strategii nutriționale bazate pe utilizarea uleiului de camelină.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în performanțele bioproductive

Sporul mediu zilnic obținut în această fermă nu a diferit în prima perioadă (creștere-îngrășare) între loturile de animale, dar a fost semnificativ mai mare pentru porcii hrăniți cu NC cu ulei de camelină la sfârșitul perioadei de finisare (1,038 kg vs 0,840 kg). Eficiența de conversie a furajului nu a diferit în prima perioadă (creștere-îngrășare) între loturi, dar s-a redus de la 4.15 kg la control la 3.83 kg NC/kg spor la grupul hrănit cu NC cu ulei de camelină pentru perioada de finisare. Costul pe kg spor nu a diferit.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în răspunsul imun

Includerea uleiului de camelină bogat în acizi grași nesaturați omega-3 (31,50% acid alfa-linolenic), omega-6 (24,96% acid linoleic) în nutrețul combinat pentru porci în finisare a îmbunătățit răspunsul prin anticorpi prin creșterea concentrației plasmatice a imunoglobulinei A (14,4%), importantă pentru eliminarea patogenilor de la nivelul mucoaselor.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în calitatea cărnii de porc

O caracteristică a cărnii de porc care merită luată în considerare în strategiile nutriționale pentru ameliorarea calității acesteia este faptul că lipidele din carnea de porc reflectă mai fidel compoziția lipidelor din hrană decât alte specii. Includerea uleiului de camelină a crescut nivelul de acid alfa-linolenic în mușchii Longissimus dorsi (4,14 vs 0,84) și Semitendinosus (3,28 vs 0,97), iar raportul C18:2n-6/C18:3n-3 a scăzut de la 12,03 la 2,59 în Longissimus dorsi și de la 11,97 la 3,25 în Semitendinosus.

Măsurile care trebuie respectate pentru a preveni răspândirea Pestei Porcine Africane

Pesta Porcină Africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la  100% pentru porcii care se îmbolnăvesc.

Virusul acestei boli nu se transmite la om și nu afectează omul.

Pentru această boală nu există vaccin, nici tratament. Singurele metode de prevenție eficiente sunt menținerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme și gestionarea rapidă și eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricții privind mișcarea animalelor, a produselor și subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile și controlul circulației animalelor.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă respectarea următoarelor:

  • nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii, cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică;
  • creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici;
  • nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie;
  • dacă există vânători în familie, care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
  • nu scoateţi scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie;
  • nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
  • nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Vânătorii și responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunțe DSVSA județene despre orice situație în care au depistat porci mistreți morți, ori cu comportament specific modificat și să transmită probe pentru diagnosticul de laborator.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar, alte autorități, sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Furajarea lichidă a porcilor

În 2007 pe piaţa din România îşi făcea debutul o nouă companie distribuitoare de echipamente pentru fermele de rumegătoare, în special vaci şi capre, care ulterior şi-a mărit paleta de activitate prin adăugarea în portofoliu şi a unor tehnologii complete pentru fermele de porci şi păsări. În articolul de faţă ne vom opri asupra unei tehnologii puţin cunoscută fermierilor din ţară, dar despre care reprezentantul companiei AHIS Consulting, dl Ovidiu Bădulescu, spune că are multiple avantaje şi că este un element decisiv în atingerea eficienţei ridicate a fermei. Este vorba despre furajarea lichidă a porcilor.

În termeni tehnici această tehnologie presupune un sistem de compartimentare identic cu cel în care porcii sunt hrăniţi cu furaj uscat. Diferenţa este că, în loc ca hrana să fie distribuită în stare uscată printr-un sistem de transport clasic cu noduri, este folosită o staţie de amestec concepută cu bazine de apă şi agitatoare pentru prepararea nutreţului şi recuperarea apei rezultate din clătirea sistemului. Este o tehnologie recomandată în special fermelor de reproducţie. Explicaţia este că în perioada de lactaţie scroafele au nevoie de cantităţi mari de furaj şi de apă, acest lucru influenţând în mod direct producţia lor de lapte şi implicit sporul de creştere în greutate a purceilor. Prin această tehnologie, sporurile zilnice de creştere sunt mai mari, iar purceii sunt mai viguroşi şi consumă mai repede laptele.

Cum funcţionează tehnologia? Furajul uscat ajunge într-un bazin unde se amestecă cu apa şi este apoi pompat printr-o reţea de conducte către fiecare compartiment din fermă, în cantităţile stabilite de un computer industrial. Ulterior, apa folosită în acest scop este reţinută într-un bazin-tampon pentru furajul rezidual şi reutilizată la pregătirea următorului tain.

Principalul avantaj al acestui sistem este că animalul primeşte un furaj palatabil gustos şi este deja o certitudine că porcul este mult mai atras de mâncarea lichidă decât de cea solidă. În plus, spre deosebire de sistemul clasic, în care pot apărea probleme cu administrarea apei din cauza unui nit înfundat, spre exemplu, prin furajarea lichidă animalul bea o cantitate mai mare de apă. Este foarte important ca animalul să fie suficient de bine adăpat, iar în foarte multe ferme, spune dl Bădulescu, acest aspect este neglijat. În acest sistem se folosesc doar furaje măcinate, nu boabe, iar agitatoarele în care nutreţul este amestecat cu apa sunt concepute în aşa fel încât acesta să devină omogen şi să nu formeze crustă deasu­pra. Astfel este evitat riscul înfundării ţevilor.

Preţul acestui sistem este similar cu cel al sistemului clasic, însă ca să fie rentabil ar trebui însoţit şi de alte tehnologii precum furajarea separată cu lapte praf preparat special încă din primele zile de viaţă a purceilor.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 39

Afacerile cu porci rentează doar în preajma Sărbătorilor de iarnă

Mai este puțin și va începe „febra“ cumpărăturilor pentru Sărbătorile de iarnă. Firește că va fi o abundență de oferte în supermarketuri , iar galantarele abia dacă vor respira sub greutatea produselor din carne de porc. Va fi frenezie și prin târgurile de animale, unde crescătorii de porci vor încerca să încline balanța vânzărilor către ei. Va începe un război al prețurilor, iar perdanții se știu de pe acum. Anticipat, am fost la o fermă familială de creștere a suinelor din satul Burduca, comuna Dragodana, județul Dâmbovița. Ne-am așezat la vorbă cu Ion Mihalache, un fermier cu tradiție. Am discutat despre valorificare, despre eforturile micilor producători de a rezista în competiția cu marile magazine și despre istoria fermei sale.

Totul a început cu un cal şi o căruţă

Fermierul din Burduca spune că are în descendența sa generații întregi de agricultori și că această tradiție a fost îmbrățișată și de familia sa. Alături de soție și de cei doi fii lucrează cca 60-70 de hectare de pământ – 20 hectare proprietate personală, restul luat în arendă – pe care cultivă grâu, porumb, orz, floarea-soarelui, plante de nutreț, dovleci plăcintari. Ion Mihalache se mai ocupă şi de creșterea animalelor. Această activitate, care a început cu un cal și o căruță, a căpătat caracter de afacere în urmă cu patru ani, când a hotărât să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea unei ferme familiale de creștere a porcilor. A mers alături de unul dintre fii săi la Grupul de Acțiune Locală Găești și la o firmă de consultanță din Târgoviște pentru a vedea în ce condiții poate accesa fondurile europene pe Măsura 112. Proiectul său a fost aprobat, suma primită a fost de 40.000 de euro, iar ferma, concentrată în 400 mp, a fost populată cu un număr de 52 de porci din rasele Marele Alb și Pietran, care au mai puțină grăsime. În plus, a cumpărat o vacă și doi viței și cca 100 de păsări. În timp, și-a dezvoltat propriul nucleu de reproducție – în așteptare sunt 4-5 scrofițe care vor produce purceii pentru fermă –, iar efectivul a crescut. Acum are 70 de porci, trei vaci cu lapte și două juninci.

Utilajele au compensat lipsa forţei de muncă

Pentru că avea deja o parte din infrastructură, a folosit banii europeni pentru a extinde și moderniza adăposturile și pentru a achiziționa utilajele. Fermierul spune că mecanizarea este extrem de importantă pentru că nu se mai găsește aproape deloc forță de muncă. Astăzi dispune de toate utilajele de care are nevoie pentru munca în câmp și la fermă. Din colecția sa de utilaje fac parte trei tractoare cu pluguri, o grapă cu discuri, semănători, cositoare, greble, instalație de erbicidat, remorci, combină pentru treierat și un tractor adaptat pentru munca în fermă. Cu aceste utilaje lucrează pământul care îi asigură baza furajeră pentru fermă. Porcii sunt hrăniți cu un concentrat din grâu, porumb, orz și floarea-soarelui, iar restul producției este valorificată pe piață. Spune că ar vrea să achiziționeze niște hrănitoare pentru a mai reduce astfel munca în fermă, însă nu știe dacă va reuși să facă asta din resurse personale proprii, pentru că „anul acesta a fost o vară secetoasă și, de parcă nu ar fi fost de ajuns, a început o toamnă ploioasă care a creat probleme în recoltarea producțiilor de pe câmp“.

Pentru a sublinia această problemă a fermierilor, Ion Mihalache ne-a spus că în urmă cu 2-3 ani o parte din producţia de porumb a rămas pe câmp şi a fost recoltată, atât cât a mai rămas din ea după ce a servit ca meniu pentru animalele sălbatice, abia după Paşte.

Extinderea depinde de valorificare

crescatori porci 2

Dl Mihalache spune că prioritatea de acum este de a menține ferma pe această linie. Extinderea depinde de valorificare și cum asta este o problemă, cel puțin deocamdată, dezvoltarea va rămâne în stand-by. Fermierul din Burduca spune că speranța crescătorilor de porci sunt sărbătorile tradiționale. Atunci se înregistrează un apogeu al vânzărilor, pentru că în restul anului acestea nefiind atât de mari. În plus, dl Mihalache ne-a semnalat un aspect deja cunoscut – acela că uneori prețurile de valorificare abia dacă acoperă costurile de producție.

„Dacă ar mai crește un pic prețul kilogramului în viu evident ne-ar fi mai bine. Deocamdată prețul mi se pare destul de scăzut la noi, la producători. Dacă te duci la raftul magazinelor găsești prețul dublu și ne mirăm și noi cum este posibil. Cerealele sunt ieftine, dar doar în timpul campaniilor agricole, când oferta este mare. Spre iarnă prețurile cresc și dacă aș fi fost nevoit să cumpăr, spre exemplu, porumbul cu 1 leu/kg nu mi-ar fi rămas nimic din vânzarea porcilor.“

Dl Mihalache spune că a încercat toate variantele de valorificare care i-au fost la îndemână. A discutat chiar și cu reprezentanți ai abatoarelor, dar prețul oferit era de 4-4,50 lei/kg în viu și spune că dacă ar fi ales să abatorizeze ar fi fost o pierdere clară.

La momentul de față prețul kilogramului în viu este de 7-7,50 lei, dar s-a vândut și cu 6 lei. Fermierul spune că sunt speranțe ca până de Crăciun să mai crească prețul. Deși ferma familiei are clienți constanți care vin să cumpere direct de aici, uneori se întâmplă ca până în Sărbători chiar toți porcii să fie rezervați. Dacă nu reușește să vândă toate exemplarele merge cu ei la obor. Anul acesta are spre valorificare 50 de porci a căror greutate variază între 110-300 kg.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 42-43

Un tânăr demonstrează: Și purceii sunt o afacere bună

Carnea de porc continuă să fie, conform statisticilor, unul dintre cele mai consumate alimente din România. Cu toate avertismentele nutriționiștilor, tradiția continuă să primeze. Cu atât mai mult cu cât actuala criză a dus la o scădere însemnată a prețurilor. Dar cât de greu este să obții o carne de calitate puțini știu. Alimentația și îngrijirea animalului constituie doar o parte din soluția problemei. Restul ține de alegerea rasei și păstrarea purității. Și pentru că fermierii trebuie să câștige măcar cât să-și acopere cheltuielile, mai e nevoie și de productivitate. Lucruri greu de îmbinat chiar și pentru zootehniști bătrâni, cu experiență. Cu atât mai mult devine admirabil un tânăr care, la nici 30 de ani, a reușit să le stăpânească...

De la 4 hectare de culturi la o fermă de porci

Povestea lui Alexandru Szekely este doar un capitol din saga familiei sale. Mama sa, Angelica, este inginer agronom. Timp de mulți ani a lucrat la un IAS din județul Hunedoara, iar acum se ocupă de o fermă vegetală. Este originară din comuna Șibot, unde se află ferma de care se ocupă acum Alexandru.

Tatăl, Arpad Szekely, este inginer mecanic. Până în 1990 a lucrat în cercetare. Acum se ocupă de partea tehnică a afacerilor familiei. În anul 1993, pe când Alexandru era doar un copilaș, părinții lui au creat o fermă la Șibot (undeva între Sebeș și Orăștie), pe doar patru hectare. Și de acolo a început totul. În 2002, când prețul cerealelor a scăzut drastic, au decis să dea plusvaloare producției vegetale folosind-o într-o fermă de îngrășare a porcilor. Astfel se face că, în locul numit Balta, unde erau doar o mlaștină și o pășune săracă, a apărut o fermă modernă. Nucleul fermei a fost construit în cadrul unui proiect SAPARD, în valoare de 800.000 de euro. Fondurile nu au fost suficiente, astfel încât au trebuit suplimentate prin alte programe. Dar rezultatul a meritat. Îngrășătoria de porci constă într-o hală modernă, o mică fabrică de nutrețuri și două silozuri.

„N-am folosit modelul de hale cu perdele din două motive“, explică Alexandru Szekely. „Primul este că ferma e amplasată, cumva, pe un culoar prin care se scurg curenții dintre Munții Apuseni și Șureanu. Din cauza asta aici este mai rece decât în alte părți. Iernile sunt și ele mai friguroase. În schimb, vara este scurtă. Ca atare, porcii nu suferă de căldură. Al doilea motiv a fost că ne-am gândit la uzura mecanică rapidă a perdelelor. Experiența demonstrează că am avut dreptate.“

Pentru unii sfârșit, pentru alții un nou început

Construcția noii ferme a coincis cu fondarea Cooperativei „Muntenia“. În cadrul acestui program familia Szekely și-a desfășurat activitatea, de la început și până la sfârșit. Părerea tânărului fermier este că „nu a existat suficientă colaborare între membrii cooperativei și asta a dus la insuccesul ei. Nu există destulă deschidere, nu avem o educație în această direcție. Lucrurile nu se discutau pe față, problemele nu s-au pus niciodată deschis. Practic, nu a existat comunicare. Este unul dintre lucrurile care au distrus Cooperativa „Muntenia“. Erau vremuri grele în 2008, când s-au construit majoritatea fermelor. Prețul materialelor a explodat. Pentru noi însă a fost un start în această activitate.“

Startul a fost atât pentru activitățile familiei, dar și pentru tânărul Alexandru, aflat în momentul în care trebuia să își aleagă o carieră. „M-am sfătuit cu familia la ce facultate să merg. Oscilam între medicină veterinară și zootehnie. Până la urmă am ales Biotehnologia, pentru că, în esență, este zootehnia la nivel de celulă“, a povestit el. Pentru el facultatea nu a însemnat teorie și o înșiruire de multe vorbe fără rost, ci o acumulare de noi experiențe și cunoștințe utile. „Am lucrat în practică și la ferma nucleu a companiei PIC de la Vasilați, din județul Călărași. Pe domnul Ioan Ladoși l-am avut profesor. El mi-a deschis ochii asupra a foarte multe aspecte. De exemplu că, oricât ai investi în tehnologie și în animale, diferența tot cu oamenii o faci. Sunt lucruri pe care animalele nu le pot spune. Acolo intervine ochiul omului, care știe sau nu știe să vadă!“

Biosecuritate la standarde maxime

Așa a ajuns Alexandru Szekely ca imediat după absolvire să conducă o minunăție de fermă. Dar mintea sa tânără, liberă de șabloane, a văzut o oportunitate în a dezvolta, pe lângă vechea fermă de îngrășat porci, și una nouă, de reproducție. „Din calcule a reieșit că era mai ieftin pentru noi să ne obținem proprii purcei decât să-i cumpărăm“, povestește el. „Pentru nevoile noastre ar fi fost nevoie de vreo 340 de scroafe productive, ca să avem câte 2.000 de purcei pe an. Am hotărât ca din viitoarea fermă să și vindem, astfel că am calibrat-o la 700 de scroafe. Am ales să aducem scrofițe tinere din rasa Marele Alb din Anglia. Am ales Marea Britanie pentru că este o țară care exportă animale, dar nu importă. În acest fel, riscul ca scrofițele să fi fost bolnave era nul. Oricum, au fost testate serologic. Ferma de reproducție fiind și ea nouă, n-a existat niciun risc de contaminare. Vierii sunt din rasa Landrace, aduși și ei din Anglia. Avem toată tehnologia de recoltare și conservare a materialului seminal în fermă.

În hală se intră doar prin dușuri, cu echipamente pentru interior. Standardele de biosecuritate foarte ridicate reprezintă unul dintre elementele cheie care fac ca lucrurile să meargă bine“, este convins tânărul director.

„Tinerii consideră zootehnia înjositoare“

Economic, lucrurile merg bine, chiar și în aceste vremuri de criză. Purcelușii sănătoși și de rasă bună sunt tot mai ceruți de fermele de îngrășare. „Din păcate, producătorii nu sunt la fel de uniți cum sunt procesatorii, consideră fermierul. De aceea aceștia din urmă pot să fixeze prețurile așa cum le convine lor. Apoi, faptul că mulți crescători preferă să lucreze în sistemul totul plin, totul gol, și nu în flux permanent, face ca fluxul de bani către crescători să nu fie permanent. Apoi se mai creează niște perioade de vârfuri de ofertă la abatoare, în iunie – iulie și la sfârșitul anului, de care procesatorii profită ca să scadă prețurile oferite“, subliniază Alexandru Szekely slăbiciunile crescătorilor.

O altă problemă de care se lovește este lipsa unor oameni bine pregătiți care să dorească să lucreze alături de el. „Îngrijitori și paznici se găsesc. Salariile pe care le oferim sunt aliniate cu cele din centrele industriale apropiate, Sebeș și Cugir. Din motive de biosecuritate, asigurăm și transportul oamenilor. Dar, din păcate, nu găsim oameni calificați. Cei mai mulți tineri consideră zootehnia ca pe o muncă înjositoare. Fug de ea fiindcă pute, spun ei. Sper totuși ca prin intermediul programelor de practică pe care le desfășurăm în colaborare cu ASAMV Cluj să găsim niște oameni care să iubească această meserie“, speră tânărul manager. Poate până atunci cei cu puterea de a face asta îi vor plimba prin preajmă mai mulți tineri. Doar-doar s-or molipsi de la el.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2016 – pag. 38-39

Nou centru de creştere a porcilor Mangaliţa

La Timişoara, fermierii vor să înfiinţeze un nucleu de creştere a rasei de porc Mangaliţa, rasă recunoscută pentru că are în grăsime colesterol „bun“ care nu afectează vasele de sânge. „Vrem să facem lobby pentru Mangaliţa, pentru ca şi în Timiş să înceapă creşterea porcului Mangaliţa, pentru că preţul e bun la vânzare fie pe viu, fie pe produs finit – salam, jumări, slănină. De aceea, vrem să înfiinţăm un nucleu al crescătorilor de Mangaliţa pentru zona de vest, pentru cei care vor să cumpere purcei sau produse tradiţionale din această rasă şi sunt nevoiţi, în prezent, să meargă la Turda, unde este un astfel de centru“, susţine prof. univ. dr. Doru Petanec, directorul Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Timiş.

Abonează-te la acest feed RSS