reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Ce calități trebuie să aibă un fazan de vânătoare crescut în sistem semiintensiv

Crescătoria de fazani de la Gherghița, aflată în subordinea Direcției Silvice Prahova, deține o suprafață de 25 de hectare și este structurată pe mai multe sectoare de activitate, și anume incubație, reproducție, hale și grădini de creștere și volierele de stocaj. Pentru a completa necesarul de hrană, în crescătoria Gherghița sunt cultivate cu diverse culturi agricole aproximativ 8 hectare de teren. Deși mijloacele de care dispune sunt învechite, după cum spune Dan Horia Constantin, șeful fazaneriei, unitatea are încă meritul de a produce fazan de tir de calitate.

Țările estice, principalii competitori

În pofida tuturor greutăților pe care le-a întâmpinat, crescătoria a rezistat în fața timpului.

„Atât timp cât vom produce pasărea aceasta pe care vânătorii sunt obișnuiți să o cumpere de la noi vom rezista. Dacă produci o pasăre de calitate, sănătoasă, cu penaj complet ai șanse să rămâi în piață. Cazul nostru este unul special pentru că regimul specific Romsilva nu permite negocierea prețurilor de valorificare. Este adevărat că la cantități mai mari am oferit și noi discount, dar cred că acest schimb comercial poate fi manageriat și altfel. Avem clienți fideli, spre exemplu fazanul scos din reproducție îl vindem către două asociații de vânătoare. Continuitatea acestor parteneriate a fost asigurată de faptul că rezultatele de pe terenul de vânătoare ne-au fost favorabile. În țară nu avem competitori pe acest segment pentru că la ora actuală toate crescătoriile au deja clienții lor fideli. Competitorii vin din afară, în special din țările estice“, explică șeful fazaneriei.

Diferența între un fazan de vânătoare de calitate și unul cu mai puțin potențial este stabilită, spune șeful fazaneriei, de condițiile de creștere. Fazanul din România este crescut în condiții similare celor din sălbăticie, foarte apropiate de cele din habitatul lor natural. Interacțiunea cu omul este limitată, astfel încât, odată ajuns pe terenul de vânătoare, fazanul să se comporte precum unul din libertate. Fazanii crescuți la Gherghița au un penaj corespunzător și un comportament adecvat prin comparație cu exemplarele aduse din afara țării. Potrivit interlocutorului nostru, condițiile artificiale în care au fost crescute aceste păsări și-au pus amprenta asupra comportamentului și a felului în care arată. Uneori o astfel de pasăre nici nu zboară.

Prețuri de valorificare

Printre probleme, Dan Horia Constantin a expus și faptul că, din nefericire, asociațiile de vânătoare nu se grăbesc să încheie un contract de vânătoare cu ceva timp înainte. De regulă, contractele se încheie doar cu câteva săptămâni înainte de a livra marfa, iar în condițiile acestea nu se poate face o strategie clară de dezvoltare a crescătoriei. Într-o rememorare a celor mai buni ani și a celor dificili, dl Horia spune că cel mai negru an a fost acela în care a fost „inventată sau adusă pe tapet gripa aviară. În cele șase luni de expectativă am adunat cheltuieli imense, iar pierderile se simt și acum. Dacă am fi fost o crescătorie particulară, spre exemplu, sau fără sprijinul Direcției Silvice Prahova, dispăream.“

În ceea ce privește cei mai buni ani, până în anul 2000 a fost o perioadă favorabilă crescătoriilor de fazani. Atunci fazaneria de la Gherghița valorifica între 25.000-35.000 de exemplare mature, iar o mare parte din producție pleca la export. Din 2015 exporturile au picat, iar vânzările au fost făcute exclusiv către clienții din țară. Anul acesta puiul de o zi a fost valorificat cu 6 lei, puiul de 30 de zile 13 lei, puiul de 60 de zile 20 de lei, iar la puiul de 100 de zile prețul a fost de 30 de lei. La 150 de zile, când pasărea este cel mai expresivă, costă 7-8 euro și până la 10 euro.

„În ultimul timp am primit cereri pentru fazanul de consum deplumat. În momentul de față nu deținem un abator modular, dar am făcut demersuri în acest sens. S-au făcut calcule și mi s-a spus că nu ar fi profitabil pentru că nu a avea continuitate în abatorizare pe tot parcursul anului. Un fazan de consum în luna octombrie, decembrie, când deplumat ar avea un kilogram și jumătate costă aproximativ 15 euro,“ spune Constantin.

Condiții de creștere

pui de fazani

Puii de fazan sunt foarte sensibili în prima perioadă a vieții lor, respectiv în primele două săptămâni. Astfel din eclozoare, de la o temperatură de 36 de grade Celsius, sunt transferați în halele de creștere. Aici, în primele zile de la transfer, se asigură condiții relativ similare celor din eclozoare. Temperatura inițială este de 36 de grade Celsius după care, în decurs de două săptămâni, scade treptat până la 24 de grade. Astfel puii nu suferă șocuri termice care să le afecteze dezvoltarea și care să ducă la pierderi în crescătorie. Din punctul de vedere al igienei, trebuie asigurate niște condiții destul de stricte care încep la poarta fermei cu un filtru de dezinsecție. Igienizarea spațiilor se face zilnic cu dezinfectanți omologați, iar după ce se încheie un ciclu de producție și aparatele nu mai sunt folosite sunt, de asemenea, igienizate. În primele zile de viață puilor li se asigură o furajare specială, un nutreț combinat realizat după o anumită rețetă în care proteina brută ajunge și la 27%. Se asigură o medicație specială și un complex de polivitamine. Procentele de mortalitate standardizate de la puii de o zi și până la fazanii maturi sunt de 24,5%. Acest procent poate fi scăzut prin asigurarea unor factori favorabili de creștere, temperatură, umiditate apă hrană de calitate și o medicamentație corespunzătoare. În crescătoria Gherghița sunt patru hale de creștere cu o capacitate de 7.000 de pui, cu 20 de boxe a câte 350 de pui/boxă. Boxa are un perimetru de 16 mp. După 50 de zile puii sunt mutați din halele de creștere în volierele de stocaj, unde vor rămâne până la momentul valorificării. În volierele de stocaj există un amestec de plante care se apropie foarte mult de ceea ce se găsește în habitatul natural al fazanului, adică umbră, vegetație arbustivă, plante tehnice și cereale.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Hrănirea puilor, a fazanilor adulți și pierderile în fazanerie

Rațiile de hrănire pentru puii de fazani sunt alcătuite în așa fel încât să asigure necesarul de valori nutritive într-un echilibru corespunzător cu dinamica de creștere a puilor de fazan.

Rețete pe grupă de vârstă

Metabolismul și ritmul de creștere la puii de fazan sunt foarte active și, în consecință, până la deplina dezvoltare (care se consideră a fi la vârsta de 4 luni) se utilizează 3 rețete de hrană, diferite ca valoare nutritivă și energetică, fiecare potrivită cu nevoile organismului în stadiul de dezvoltare respectiv. Sortimentele furajere pe care le cuprinde rația puilor sunt: nutreț combinat, semințe de mei, cânepă și sorg, spărturi de cereale și verdeață. Pentru puii de fazan este recomandat a se utiliza următoarele tipuri de nutreț combinat:

  • pentru puii de 2-30 de zile (STARTER);
  • pentru puii de 3-70 de zile (GROWER);
  • pentru puii de 71-125 de zile (FINISHER).

Rețetele pentru pui sunt bogate în făinuri proteice de origine vegetală și sunt completate cu săruri minerale și de calciu care contribuie la dezvoltarea scheletului, ajutate de vitaminele A și D3. Grăsimea este generatoare de energie, fiind sintetizată din alimente cu ajutorul zaharurilor din cereale. Creșterea și colorarea penajului se asigură prin prezența în rețete a șrotului de floarea-soarelui și de soia, precum și a premixului care conțin aminoacizii esențiali din grupa sulfonică (metionină, cistină, lizină). Așa cum am mai menționat, este nerecomandat să se dea reproducătorilor nutreț combinat preparat pentru pui deoarece conține substanțe care reduc sau chiar opresc ouatul. Nutrețul combinat se prezintă sub formă de pulbere (făină) sau granule. Mărimea granulelor se dimensionează corespunzător vârstei puilor. Se livrează nutreț combinat cu granule de 1, 22, 4 și 4,5 mm. Hrănirea puilor de fazan pe grupe de vârstă și sortimente furajere se realizeaza astfel:

  • Hrănirea grupei de vârstă de 2­30 zile; granulație de maximum 1,2 mm Ø, puii se hrănesc cu nutreț combinat Starter, necesarul fiind 18 gr/zi/fazan.
  • Hrănirea grupei de vârstă de 31-70 zile; granulație maximum de 2,4 mm Ø, necesarul total de hrană pentru un pui, în această perioadă, este de 50 g/zi – nutreț combinat de creștere; 40 g/zi/fazan; semințe de sorg, mei; spărtură de cereale, grâu, porumb – 10 g/zi; verdeață la discreție.
  • Hrănirea grupei de vârstă de 71­125 zile; granulație maximum 4,5 mm Ø; necesarul de hrană pentru un pui este de 80 g/zi – nutreț combinat finisare – 60 g/zi/fazan; grăunțe și spărturi de cereale, 20 g/zi/fazan; verdeață la discreție.
  • Hrănirea grupei de vârstă de peste 121 de zile presupune un necesar de 80 g/zi/fazan, grâu, sorg, porumb și floarea-soarelui. Pentru fiecare gram de hrană consumată, în mod obișnuit necesarul de apă este de 2-2,5 ml pentru un pui și de 3,5 ml pentru un fazan adult.

Necesarul de apă crește odată cu vârsta, reprezentat în tabelul de mai jos:

Parametrii productivi

Productivitatea unei fazanerii trebuie să se încadreze în următorii parametri minimali, redați în calculul de mai jos, pentru 1,000 de făzănițe adulte, apte de reproducere

Producția de ouă

  • 1.000 de făzănițe x 37 ouă/făzăniță = 37.000 buc. ouă;
  • Ouă necorespunzătoare, maximum 10% = 3.700 bucăți.
  • Ouă bune de incubat: – minimum = 33.300 bucăți.
  • Pui de o zi, eclozați: – minimum 65 % = 21.645 bucăți.
  • Pierderi între 1­50 zile: – maximum 16,5 % = 3.571 bucăți.
  • Pierderi în stocaj, între 51.150 zile: – maximum 8% = 1.446 bucăți.
  • Pierderi în stocaj, între 151.300 zile: – maxi­mum 1% lunar = 830 bucăți.
  • Pui apți pentru valorificare (producție reali­zată): – minimum = 15.798 bucăți.

Calculele arată că într-o situație normală se obțin minimum 47% pui apți de valorificat din numărul inițial de ouă puse la incubat.

Pierderile, considerate normale din punct de vedere tehnologic, admise într-o fazanerie, sunt următoarele:

La puii fazan, între 1­50 zile, pierderea este de 16,5% din efectiv, între 51-150 zile pierderea este de 8,0% din efectiv, între 151-300 zile, lunar pierderea este de 1,0% din efectiv. Între 45­300 zile, la fiecare capturare pentru tratamente și livrări se pierde 1,0% din efectiv. În cazul reproducătorilor, de la introducerea în compartimentele de ouat și până la sfârșitul ouatului se pierd10% din efectiv.

  • Pierderile din efectiv care pot fi întâlnite în diferite stadii de dezvoltare a fazanilor sunt:
  • puii, după eclozare, pot deceda din cauza temperaturii scăzute în hale, a hranei insuficiente ori neraționată corespunzător;
  • neefectuarea tratamentelor preventive sau curative sau efectuarea lor necorespunzătoare;
  • nedezinfecția zonelor de creștere și a punctelor de hrănire;
  • nevaccinarea tuturor indivizilor;
  • absența sau neutilizarea filtrelor sanitare la intrările principale.

Laura ZMARANDA

Producția de ouă în crescătoria de fazani

Continuăm seria materialelor informative pe tema creșterii fazanilor, realizate cu sprijinul inginerilor Petre Gargarea și Mihai Tache de la Ocolul Silvic Ghimpați. Articolul de față este despre producția de ouă a fazanilor și incubarea lor.

Sortarea și îngrijirea ouălor

Ouăle recoltate se transportă cu atenție la camera de sortare, unde se face imediat dezinfecția lor. După prima dezinfecție se face sortarea, apoi o altă dezinfecție, pentru ca ulterior ouăle să fie depozitate în camera de păstrare pe rafturi sau pe sitele cărucioarelor de păstrat și transportat ouă. Se notează pe bilete data și numărul lor, pentru a se putea urmări vechimea fiecărui lot recoltat. La sortarea pentru incubare se rețin numai cele de mărime normală, bine conformate, cu coajă întreagă, fără crăpături.

Atenție: ouăle murdare nu se șterg pentru că astfel se înfundă porii fini din coaja oului și nu se mai poate face schimbul de aer în timpul incubației (practic, embrionul nu mai poate respira). Se pot spăla ușor cu un jet de apă călduță și se usucă natural, prin scurgerea și evaporarea apei, fără ștergerea cojii. Păstrarea ouălelor se face în camere uscate, bine aerisite, fără curenți de aer, fără mucegai, la temperatură constantă cuprinsă între 7­12° Celsius și o umiditate de cca 45%. Indiferent de tipul de păstrare, ouăle se așază și se mențin numai cu vârful în jos, pentru a se evita spargerea camerei de aer aflată în partea rotunjită a oului, ajutând astfel embrionul să se dezvolte normal. Termenul maxim de păstrare a ouălor până la începerea incubației este de 7 zile. Înainte de punerea la incubație, fiecare șarjă de ouă se va dezinfecta din nou (a treia dezinfecție).

Incubația

Durata perioadei de incubare și eclozare la ouăle de fazan este de 25 zile. Utilajele necesare pentru a putea face incubație artificială într-o fazanerie sunt următoarele: dispozitive, cărucior pentru păstrarea, întoarcerea și transportul ouălor; aparate de miraj (ovoscoape); incubatoare de volum. Ouăle din aceeași șarjă de incubare se așază în ordine pe site și se datează pentru a evita scoaterea prematură a acestora din aparate. Ouăle se țin în incubator 21 de zile și încă 4 zile în eclozor. În timpul incubației, temperatura se menține constantă la 100 grade F (37,8°Celsius). Întoarcerea ouălor în incubatoarele de volum se face automat din 4 în 4 ore. Dacă se defectează automatul, întoarcerea ouălor se face manual cu maneta, după același program orar. Mirajul ouălor (controlul ovoscopic) se va face în mod obligatoriu după primele 11 zile, moment în care se elimină ouăle limpezi, nefecundate și se repetă operațiunea în ziua a 21-a, odată cu trecerea ouălor în eclozor. Procentul de incubație se stabilește ca raport între numărul puilor eclozați și numărul ouălor introduse în incubator.

Eclozarea

În ziua a 21-a de la introducerea în incubator, șarja respectivă de ouă se scoate și se introduce în eclozor, unde va sta 4 zile până la ieșirea puilor. O ecloziune normală durează 68 de ore din momentul ciocnirii majorității ouălor. În eclozoare se asigură o umiditate între 60-80%, valoare care se obține fixând termometrul cu contact reglabil în primele două zile la 32°Celsius și în a treia zi la 33°Celsius. În ultima zi, când ecloziunea este în toi, termometrul se fixează la 34°Celsius. Nu este admisă scoaterea puilor uzi din eclozor.

Răcirea ouălor în timpul incubației se poate face ținând ușa incubatorului deschisă în fiecare dimineață, la început numai 5 minute, crescând progresiv, astfel încât după 15 zile durata aerisirii să fie de 15 minute. După eclozare puii se introduc imediat în hale.

Sortarea puilor este operațiunea de alegere a puilor care prezintă calități egale referitoare la sănătate, conformație, dezvoltare și de grupare a acestora în loturi de aceeași valoare. Sortarea se face odată cu scoaterea puilor din eclozor și alcătuirea loturilor pentru boxe sau serii.

Pe toată durata creșterii puilor este obligatoriu să se facă în permanență sortarea și izolarea puilor bolnavi, aceasta fiind prima măsură de prevenire a extinderii bolilor la ceilalți pui.

O făzăniță aptă pentru reproducție trebuie să producă în medie 40 de ouă pe sezon. Ouăle de fazan au, în medie, lungimea de 45 mm, lățimea de 35 mm și greutatea de 30 de grame/bucata.

Laura ZMARANDA

Selecția și hrănirea reproducătorilor din crescătoria de fazani

Revenim cu informații utile pentru cei care au în vedere construirea unei crescătorii de fazani. Subiectul articolului de față este legat de selecția și hrănirea reproducătorilor, iar materialul informativ ne-a fost pus la dispoziție de către inginerii Petre Gărgărea și Mihai Tache de la Fazaneria Ghimpați, din cadrul Ocolului Silvic Giurgiu.

Criterii de alegere

Pentru a se evita apariția și menținerea în fazanerie a bolilor infecțioase și parazitare, care pot debilita puternic organismul și influența negativ productivitatea reproducerii, este indicat ca fazanii reproducători să fie folosiți pentru producție un singur sezon, lucru care se și întâmplă de fapt la Fazaneria Ghimpați. Selecția fazanilor tineri pentru reproducție se face respectându-se următoarele criterii:

– se aleg numai din fazanii eclozați până la data de 1 iunie;

– se aleg numai exemplare aflate în perfectă stare de sănătate;

– se aleg numai exemplare foarte bine conformate, cu pieptul plin, ochii ageri, cu penajul complet și coada întreagă;

– coloritul penelor trebuie să fie viu și lucios, inelul roșu din jurul ochiului să aibă nuanță cât mai aprinsă, ciocul de culoare vineție, picioarele să fie netede, lucioase și fără solzi;

– greutatea corporală a reproducătorilor aleși, în momentul compartimentării, trebuie să fie de minimum 1,3 kg la cocoși și de minimum 0,9 kg la făzănițe.

În lotul reproducătorilor se reține un surplus de 15% peste necesarul calculat/planificat, în scopul înlocuirii pierderilor pe timpul desfășurării procesului de reproducere. Lotul de reproducători selecționați se stochează până la momentul compartimentării, separat de ceilalți fazani, în grădini de iernat, grădini care trebuie să asigure suprafața de minimum 5 mp/fazan.

Rațiile furajere

Compartimentarea reproducătorilor se face, în mod obișnuit, în perioada 1-15 februarie, în fiecare boxă de ouat introducându-se 1 cocoș și 6 făzănițe. Rațiile furajere ale fazanilor reproducători sunt diferite în timpul anului, atât cantitativ cât și calitativ, fiind diferențiate, în funcție de necesitățile lor fiziologice, astfel: în perioada reproductivă rația furajeră pentru un fazan este următoarea: 65 g de nutreț combinat, 20 g de boabe de porumb, secară, spărturi de cereale (grâu, porumb, floarea-soarelui, mei, sorg etc.), 15 g de ovăz încolțit, având colții de 1­2 cm și verdeață la discreție (de la data când apare).

Rețeta nutrețului combinat este formulată în scopul stimulării producției de ouă, al îmbunătățirii gradului de fecunditate și pentru asigurarea echipamentului biogenetic necesar în ou, atât de necesar producerii de pui sănătoși și viguroși.

Vitamina A din verdeață și vitamina E din cerealele încolțite sunt factorii care au efect foarte bun asupra producerii de ouă și fecundității acestora. În același timp, precizăm faptul că este total interzis a se da reproducătorilor nutreț combinat preparat pentru pui sau resturi din hrana puilor deoarece scade dramatic sau chiar se oprește complet ouatul. Grăunțele și spărturile se dau în tainul/rația de seară. Cerealele încolțite se dau obligatoriu în hrană, zilnic, în perioada reproductivă.

Verdeața se dă la discreție, ca supliment în hrană, tot timpul cât există ca atare. Începând din luna aprilie, se va da zilnic reproducătorilor verdeață la discreție, care poate fi: lucernă, ovăz, grâu sau secară verde, recoltate proaspete de pe suprafețe cultivate special în acest scop. Grădinile de iernat și volierele de stocaj trebuie să fie însămânțate din timp cu lucernă, varză furajeră, sorg, porumb, floarea-soarelui, culturi de care fazanii trebuie să beneficieze în perioada de toamnă-iarnă; culturile se instalează pe parcele, până la distanța de 0,5 m de împrejmuire. Pentru favorizarea digestiei fazanilor, în compartimentele de reproducere (de ouat) se așterne nisip de râu cu pietricele mărunte, pe care fazanii le înghit. Nisipul mai are, în plus, și rolul de a evita formarea noroiului în compartimente și murdărirea ouălelor proaspete.

Laura ZMARANDA

Reguli de înființare a unei crescătorii de fazani

Articolul de față este dedicat celor care vor să înceapă o afacere în agricultură și s-au gândit la înființarea unei crescătorii de fazani. Recomandările vin din partea inginerilor Petre Gărgărea și Mihai Tache de la Fazaneria Gimpați Giurgiu. Ce reguli se aplică în cazul înființării unei crescătorii de fazani?

Condiții de amplasare

Creșterea intensivă a fazanilor s-a impus ca o necesitate datorită solicitărilor tot mai mari din partea vânătorilor, dar și a factorilor nefavorabili înmulțirii naturale a vânatului (în general, factori de origine antropică). Materialul biologic destinat populării fondurilor de vânătoare se produce, de obicei, în ferme specializate, așa cum este și Crescătoria de fazani Ghimpați, în condiții controlate și cu eficiență ridicată. Este recomandat ca înființarea crescătoriilor de fazani să se facă într-o zonă forestieră (pe cât posibil), ferită de vânturi și unde solul să fie cât mai permeabil. Crescătoria trebuie să fie cât mai departe de localități sau alte ferme de păsări, dar în același timp cât mai aproape de arterele de circulație. Creșterea fazanilor în captivitate presupune în primul rând asigurarea unor condiții de creștere și de dezvoltare a puilor, cât mai apropiate de mediul natural. În acest context sunt necesare:

fazani pui

– asigurarea unui mozaic de culturi în volierele de stocaj, astfel încât puii să găsească o vegetație diversă, fragedă și abundentă;

– administrarea de furaje combinate cât mai aproape de necesitățile naturale ale speciei;

– asigurarea unei densități corespunzătoare creșterii fazanilor, în fiecare etapă a vieții lor. Menționăm faptul că pentru stocarea și creșterea unui fazan tehnologic sunt necesari 5 mp/exemplu, numai așa avem premisele că va ajunge la o conformație fizică corespunzătoare speciei. Dacă în trecut (în perioada anilor ’30-’69) obținerea puilor de fazan se realiza pe cale seminaturală (la cloști), în prezent aceasta se realizează folosindu-se instalații performante, cu randament ridicat la incubare/eclozare.

Etapele procesului tehnologic

fazani eclozor

O crescătorie de fazani are mai multe sectoare.

Filtrul sanitar, amplasat la intrarea în crescătorie, este dotat cu vestiare, dușuri și toalete unde personalul fazaneriei și vizitatorii își schimbă încălțămintea și îmbrăcămintea (în mod obligatoriu). Mijloacele de transport care intră în fazanerie (sub orice motiv) sunt obligate să treacă cu roțile printr-un bazin special amenajat, unde o soluție dezinfectantă le spală.

Sectorul de reproducere este zonă din interiorul fermei, special amenajată sub formă de compartimente, unde sunt ținuți fazanii selecționați (masculi și femele) pe perioada reproducerii. În fiecare compartiment se introduc câte 1 cocoș și 6 făzănițe.

Stația de incubație este organizată pe mai multe compartimente/camere, cu destinații funcționale diferite, și anume: camera de primit ouă; camera de selectat și examinat ouă; sala de incubație a ouălor; sala de eclozat pui.

fazani statia de incubatie

Sectorul de creștere a puilor este reprezentat prin halele de creștere a puilor de la vârsta de 1 zi până la vârsta de 45 de zile. Halele sunt compartimentate în boxe cărora le corespunde câte o volieră de creștere a puilor, în exteriorul clădirii, numite și „grădini de creștere a puilor“.

Volierele de stocaj reprezintă acele construcții aflate sub cerul liber, sub forma unor cuști de mari dimensiuni, construite din plase de sârmă și/sau plastic, sprijinite pe stâlpi interiori de lemn sau metal, ranforsate cu ancore de metal către interior și exterior, în care sunt transferați puii de la hala de creștere (la vârstă de 45 zile), în scopul creșterii și definitivării lor ca formă, dimensiuni, coloratură și abilități de zbor și unde sunt ținuți până la valorificare.

fazani voliera de stocaj

Laura Zmaranda

Abonează-te la acest feed RSS