Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine (AJCOC) „Miorița Moldavis“ Bacău a organizat la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău o expoziție de ovine și caprine, cu degustare de produse tradiționale, licitații și vânzări de animale.

Ovine din rasele Rovasi, Țurcană și Țigaie Ruginie au fost prezente la Expoziția de ovine și caprine, ediția a II-a. Weekendul din perioada 14-15 octombrie a.c. a fost în totalitate dedicat fermierilor, două zile unde producătorii locali i-au încântat pe cei prezenți cu specialitățile lor tradiționale. Totodată, au fost două zile unde și-au dat întâlnire generațiile de ieri și de azi, unde muzica și voia bună s-au îmbinat cu tradiționalul.

Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine Miorița Moldavis Bacău, în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuieni, a organizat expoziția de ovine și caprine, ediția a doua. Evenimentul s-a desfășurat la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău și au fost prezenți zeci de crescători din Bacău, cu exemplare valoroase.

„Astăzi, ne aflăm la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău, la cea de-a doua expoziție a ovinelor și caprinelor. Aici sunt prezenți fermieri din cadrul asociației noastre, dar și din județul Bacău, producători de brânzeturi și produse tradiționale. Am realizat un astfel de eveniment pentru a populariza meseria fermierilor noștri, pentru că ușor-ușor se pierde această tradiție din cauza forței de muncă și a noilor tendințe. Expoziția de ovine și caprine organizată de AJCOC «Miorița Moldavis» nu se oprește aici. Ne-am propus ca de la un an la altul sa fim mai buni, să vă facem cunoștință cu crescătorii de animale din județul Bacău și să degustați cele mai bune preparate tradiționale“, a precizat în deschiderea expoziției Ionuț Ailenei, președintele Asociației „Miorița – Moldavis“ Bacău.

Vocea crescătorilor

Expoziția a fost și un prilej pentru ca fermierii să se poată întâlni să afle despre diferitele legi din agricultură sau despre problemele pe care le întâmpină crescătorii.

„Ne întâlnim cu colegii de breaslă, ne sfătuim, mai învățăm unii de la alții, fiind un bun prilej de socializare. Cele mai importante probleme din acest domeniu sunt lâna, subvențiile la timp, ANT-ul care vrea să nu-l taie, acestea ar fi cele mai importante și de actualitate. În schimb, vocea noastră de astăzi sper să ajungă la cei care ne conduc“, a adăugat Daniel Aichimoaiei, crescător de ovine din județul Bacău.

Simion Chelaru este un alt crescător de oi din județul Bacău, care a venit pentru socializare și pentru a schimba păreri cu alți crescători ai județului.

„Dețin un efectiv de 500 de oi, rasa Țurcană, varietatea Bălă; le am cu certificat de origine. Am venit la această expoziție să ne facem cunoscuți. Această meserie este una foarte grea, din ce în ce mai mult pe cale de dispariție, din ce în ce e tot mai grea, iar lipsa forței de muncă o problemă majoră în acest sector. Statul, din păcate, ne ajută, dar nu ne prea ajută, nu ai unde să vinzi la un preț care să îți acopere munca și cheltuielile“, declară acesta.

La eveniment toți cei prezenți s-au putut delecta cu muzică, voie bună și preparate delicioase.

Despre Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine „Miorița Moldavis“

Înființată din necesitatea reprezentării crescătorilor de ovine atât la nivel teritorial cât și pe plan național, asociația are ca scop ameliorarea genetică, managementul și promovarea efectivelor cu potențial genetic ridicat pentru producția de lapte a ovinelor din rasa Awassi, precum și orientarea crescătorilor pentru exploatarea ovinelor și caprinelor în funcție de cerințele pieței.

Ovinele din rasa Awassi

Faima și importanța de care se bucură în prezent această rasă se datorează, în primul rând, particularităților productive superioare pentru producția de lapte. În arealul de formare, în multe publicații de specialitate, se precizează faptul că în turme se regăsesc foarte multe femele care furnizează producții mai mari de 400 l lapte pe durata unei lactații normale de 210.

Fiind o rasă ce provine din zone cu temperaturi mai ridicate, Awassi valorifica foarte bine și pășunile mai uscate. Totodată, prezintă un grad ridicat al rezistenței organismului și adaptarea la condiții semiaride, la zone cu temperaturi ridicate și cu umiditate scăzută.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ferma de capre de lapte din rasa Saanen este una dintre ideile de afaceri care merită să fie luate în seamă de cei care se gândesc fie să își extindă business-ul agricol, fie să își facă intrarea în agricultură. Printre cei care au investit în caprele din rasa Saanen și au reușit să construiască de la zero o fermă este și Ionuț Popa care are un efectiv de 140 de capre adulte Saanen și lucrează în jur de 80 ha. Ferma este situată în comuna Bălțați, județul Iași, la numai 40 km de Iași; întreaga investiție în adăposturi, animale de rasă, centru de procesare a laptelui și echipamente a „înghițit“ până acum nici mai mult nici mai puțin de 100.000 euro. Investiția se va amortiza în timp, în maximum 10 ani.

De la Bălțată românească la Saanen

Vă prezentăm în continuare o familie cu o fermă de capre albe, trei angajați de mare încredere și un cățel năstrușnic, din comuna Bălțați, județul Iași. „Aventura noastră a început în 2012, când am plecat să muncim, ca mulți alți români, în Italia. Speram la o viață mai bună. Acolo am văzut pentru prima dată familii care moșteneau de generații câte o fermă de animale. Înțelegând ce tradiție au și cum reușeau ei să facă agricultură, deși solul de acolo nu era atât de fertil precum al nostru, ne-am întrebat: «De ce noi nu putem face la fel?» Un an mai târziu am decis să ne întoarcem acasă și să ne apucăm de agricultură. Am început cu câteva hectare de teren și un tractor. La început, parcă nimeni nu ne dădea nicio șansă. Și nu ne-a fost ușor. Până la urmă am reușit să arendăm teren, să ne cumpărăm utilaje și, pentru scurt timp, am încercat să avem și câteva văcuțe. Cred că este absolut necesar să îți produci singur furajele, de aceea am început cu terenul și în timp am extins suprafața ca să putem avea cerealele și plantele de nutreț necesare animalelor. Cum spuneam la început, am încercat și cu vaci de lapte, rasa Bălțată românească, dar din cauza dificultăților de comercializare (prețul era foarte scăzut, am prins și un an în care a fost secetă), era dificil să le întreținem și am fost nevoiți să renunțăm. Când au apărut copilașii, dorințele și prioritățile noastre s-au schimbat. Negăsind ușor prin împrejurimi nici lapte, nici brânză făcute în condițiile pe care ni le-am fi dorit, am decis să cumpărăm noi niște căprițe. După foarte multă documentare, am cumpărat de la un crescător în vârstă care le scria poezii patru exemplare din rasa Saanen. Așa am descoperit cu adevărat gustul laptelui și al brânzei de capră“, își începe povestioara fermierul ieșean.

„În prezent ne ocupăm cu creșterea caprinelor de lapte, lucrăm și o suprafață de teren de 80 ha, mai avem și un mic centru de prelucrare în care realizăm produse obținute din lapte din ferma noastră. Am realizat că trebuie să cumpărăm mai multe exemplare pentru că vrem să producem brânză și alte delicii sănătoase din lapte de capră“, ne spune tânărul ieșean Ionuț Popa.

Zilnic se procesează în jur de 270 litri de lapte

Crescătorul ieșean a ales rasa Saanen deoarece spune că este printre cele mai productive și nu este foarte pretențioasă. Efectivul este majoritar tineret, de aceea media este de 2 litri/cap animal/zi. Ca urmare, se procesează în jur de 270 litri de lapte/zi. „Am încercat cu un efectiv mai mic și am văzut că se aclimatizează și se acomodează la sistemul de nostru de furajare și de stabulație. Caprele nu sunt chiar atât de pretențioase, de aceea ne-am extins. În prezent avem 140 de capre, mai avem de anul acesta 20 de ieduțe, tineret, din care 35 sunt cu lapte. Ele au un potențial de până la 6 litri/zi; la noi în fermă în momentul de față avem mult tineret, media este undeva la 2 litri, dar contează foarte mult și furajarea. În această perioadă le dăm la discreție fân de lucernă, dar nu avem o rație foarte bogată pentru a obține o producție foarte ridicată. Din cauza secetei de anul trecut am avut dificultăți cu culturile de cereale și atunci am cam epuizat stocurile.“

crescatori de capre Saanen

100.000 de euro, doar partea de zootehnie și producție de lactate

Prima dată au început să vândă rudelor, amicilor, apoi alți doritori au început să apară. Încurajați de faptul că produsele lor aveau succes, au investit și mai mult. Familia Popa face mai multe tipuri de iaurt, brânzeturi și le comercializează pe Internet, unde clienții le lasă comandă, iar ei livrează de trei ori pe săptămână în Iași. „Am reușit să ne autorizăm pentru a aduce produsele noastre și în magazine, mai exact vrem să ducem produsele noastre la magazine de tip băcănii, cu produse naturale. Laptele este cel mai căutat pentru diversele beneficii, plus telemea, cașcaval, caș; avem și brânză cu mirodenii, cremă de brânză cu verdeață sau cu dulceață de afine. De asemenea, deținem un mic centru de procesare în care am investit și pentru care am cumpărat utilaje ce ne ajută să obținem produse de calitate. Până în prezent am investit în jur de 100.000 de euro doar pe partea de zootehnie și producție de lactate. Noi nu gândim pe termen scurt, de aceea am început cu puțin, am văzut că ne place; investiția nu se amortizează foarte repede, este de durată, e nevoie de cca 10 ani.“

Pe viitor: un adăpost modern cu o sală de muls

Pe viitor, familia Popa visează să își extindă ferma și să livreze o gamă cât mai variată de produse proaspete și sănătoase. „Ca tânăr la început de drum ai o incertitudine foarte mare, nu știi încotro să o apuci, dar am căutat și am descoperit ce îmi place să fac, cred că acest lucru este foarte important pentru a avea succes. Sunt foarte multe provocări de-a lungul drumului, iar, dacă îți lipsește motivația, satisfacția pentru ceea ce faci, nu poți să mergi mai departe când ajungi în momente dificile. Momentan nu facem brânzeturi maturate, am considerat că e necesar să prindem experiență, să avem o afacere care funcționează și de care suntem siguri că peste 5 ani va crește. De aceea nici nu am riscat să accesăm fonduri europene. Noi obișnuim să ne punem obiective mărețe, ne dorim să ne extindem, să construim un adăpost modern cu o sală de muls“, a încheiat Ionuț Popa, crescător de capre Saanen din Bălțați, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Dacă tinerii din ziua de astăzi fug tot mai mult de zootehnie, de creșterea animalelor și iau drumul străinătății, sau aleg să se îndrepte spre corporații, Doina Tonca, în vârstă de 54 de ani, din comuna Cefa, judeţul Bihor, poate să fie un exemplu pentru noi toți. Aceasta împreună cu soțul ei se ocupă de un efectiv de 200 de capre ameliorate, Anglo-Nubiene şi Alpine franceze, şi de câteva Albe de Banat doar din dragoste pentru astfel de animale, spune aceasta.

Efectiv de animale ameliorat

„Ferma aceasta de capre o am din anul 2008; am început de la o ieduţă pe care am văzut-o la un vecin şi aşa de dragă mi-a fost că numai la ea mă gândeam. După multe rugăminţi, soţul meu a fost de acord să o cumpărăm. Am început să mă laud la prieteni că am fermă de capre; ei mă tot întrebau: «câte capre ai?» Şi eu spuneam cu mândrie «Una!». Apoi, ei râdeau! Dar au început problemele, ieduţa a început să nu mănânce, era singură, cumva am reuşit şi l-am convins pe Ovi, soţul meu, să mai cumpărăm capre; astfel am mai achiziţionat 13 exemplare dintr-un sat alăturat, am mai primit de la un bun prieten trei capre, patru de la altul, am mai cumpărat şi am intrat pe iarnă cu 25 de animale. A fost greu, nu ştiam nimic despre aceste animale, dar am citit şi învăţat. Noi, fiind mutaţi de la Oradea aici, nu știam nimic despre capre“, spune crescătoarea bihoreancă.

În micuța fermă de familie de la Cefa soții Tonca au început cu Carpatine şi trei exemplare de Albe de Banat, mai spune femeia. „În fiecare an alegeam ieduţele care îmi plăceau şi le lăsam pentru noi. Apoi, am început să cumpărăm ţapi şi câteva capre Alpine franceze. Am văzut că la caprele Alpine nu le mergea aşa bine, aveau nevoie de mai multă grijă şi nu am mai cumpărat, doar ţapi ca să amelioreze rasa. Pentru că îmi plac foarte mult caprele Anglo-Nubiene am cumpărat de la domnul Horia, medic veterinar din Piteşti, doi ţapi şi o ieduţă, apoi din Ungaria doi ţapi şi două capre, iar acum merg pe Anglo-Nubiene. În prezent avem 200 de capete ameliorate, Anglo şi Alpin, şi câteva Albe de Banat. Au o producţie foarte bună, dar au nevoie de multă grijă şi mâncare bună.“

Laptele din ferma familiei Tonca ajunge la fabrica de lapte Olympus

Cu valorificarea produselor la început a fost greu, mărturisește doamna Doina. „Făceam telemea ca vai de mama ei, am risipit zeci de litri de lapte pentru că nu era bună. Apoi, pas cu pas, am învăţat singură, nimeni nu spune ce şi cum, invidia şi răutatea e mare, dar am început să am clienţi şi era în regulă, umblam prin Oradea şi Salonta la clienţi şi instituţii şi încet-încet am început să avem tot mai mulţi cumpărători. Ne-am cumpăr aparat de muls, vase de inox, dar de trei ani avem contract pentru lapte cu Olympus şi este bine, nu mai stau toată ziua şi noaptea să fac brânză şi apoi să umblu să o şi vând, mai ales că acum sunt o mulţime de cerinţe pentru autorizare la brânzărie.“

Nu există concediu, zile libere sau sărbători

Multe cheltuieli sunt la fermă, atât pe hrană, cât și pe tratamente, dar gândul de a renunța nu există. „Vara este mult de lucru cu adunarea hranei pentru iarnă. Nu ştiu să vă spun ce raţie de mâncare le dăm, mult peste 500 de baloţi de lucernă şi fân în perioada de iarnă, plus porumb boabe. Noi nu avem teren arabil aici decât păşune, aşa că achiziționăm porumb de 7.000 lei pe an, plus tărâţe şi alte produse. Sunt multe cheltuieli, dacă mai punem şi tratamentele aplicate o dată la 6 luni, nu se ajunge la un profit mare, avem noroc că sunt capre bune de lapte şi avem producţie,  aşa supravieţuim. Am învăţat să le fac şi tratamente, dar deparazitările şi tratamentele mai complicate nu le fac fără medicul veterinar. Dacă ar fi să o iau de la început, nu aș sta pe gânduri, dar să fiu mai tânără să pot munci. Dacă cineva m-ar întreba dacă merită să-şi facă fermă de capre i-aş spune să renunţe la concediu, zile libere, sărbători. Consider că ochii stăpânului îngraşă animalul! Altfel, nu are rost să-ţi cheltui banii.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Crescătorii de ovine și caprine din Asociația Moldoovis își vând produsele, începând cu 10 aprilie, din cele patru rulote cumpărate de asociație și amplasate în centrul municipiului Botoșani. Ionică Nechifor, președintele Moldoovis și directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, a specificat faptul că achiziția rulotelor a durat câțiva ani, până când fermierii au reușit să strângă banii necesari, fără niciun sprijin din partea autorităților locale.

Până la Sărbătorile Pascale, cele patru rulote vor fi în centrul municipiului Botoșani pentru a putea fi cumpărate produse locale direct de la fermieri, după care ele vor merge și în alte localități din județ. Pe lângă produsele lactate și mieii vânduți de fermierii membri ai Moldoovis, lângă rulote sunt vândute și legumele, dar și delicioasele sortimente de miere de albine. Totul a fost posibil ca urmare a eforturilor depuse de Ionică Nechifor pentru a-i face pe fermieri să își dea seama de beneficiile investiției făcute în achiziția și personalizarea celor patru rulote, de a transforma tot județul într-o piață de desfacere pentru fermierii botoșăneni.

Asociația crescătorilor de ovine Moldoovis, care reunește cei mai buni crescători de oi, în special karakul, din județul Botoșani, a reușit să realizeze această piață mobilă pentru a-și vinde produsele tradiționale, achiziționând rulote speciale. Ideea i-a venit lui Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți, după ce a văzut ceva asemănător într-o vizită în Olanda, investiție care a costat în jur de 28.000 de euro. „Vom face în așa fel încât această acțiune să fie la nivelul municipiului Botoșani, tocmai ca toți cumpărătorii să poată beneficia de produse locale botoșănene. Este un moment prielnic de a ne promova produsele. Va fi caș dulce, telemea, brânză sărată, smântână, lapte de vacă, ouă, miei, păsări și multe altele. Pot să-și valorifice tot ceea ce au în ferma proprie, odată ce sunt înregistrate în registrul agricol al unității care-și desfășoară activitatea“, a punctat Ionică Nechifor.

Beatrice Alexandra MODIGA

Modi Denes-Szilvester și fratele său Tamas, doi tineri din localitatea Băița, județul Cluj, au o micuță fermă de capre, investiție care a ajuns la cca. 10.000 de euro. Ce rase de capre au, dar și ce producție de lapte valorifică tinerii aflăm în cele de mai jos.

„Fratele meu a început toată treaba aceasta pentru că i-au plăcut animalele de când era mic copil, iar într-o zi a zis că o să cumpere o capră. Și așa, cu animalul lângă noi, m-am îndrăgostit și eu. Între timp el a terminat școala profesională agricolă la Răscruci, județul Cluj, iar eu liceul și în prezent sunt student la USAMV Cluj, pe lângă activitatea din fermă. Așadar, mă ocup de ferma de capre împreună cu fratele meu și cu părinții“, ne spune Denes-Szilvester.

Familia Modi din Băița a început cu creșterea caprelor din anul 2014, iar în prezent au un efectiv de 95 de exemplare, din mai multe rase, mai adaugă tânărul crescător. „Am pornit la drum cu o capră, toată inițiativa a fost a fratelui meu mai mic și așa încet-încet am mărit efectivul. În 2018 am achiziționat încă 35 de capre și am început să valorificăm produsele făcute de noi. În acest moment avem un efectiv de 95 de exemplare, capre din rasa Carpatină care sunt ideale pentru climatul nostru, avem Alpine Franceze și Sannen care sunt foarte bune de lapte, dar sunt mai sensibile la boli. Avem metișe din aceste capre care se comportă bine din punctul de vedere al randamentului și al rezistenței. Furajarea constă în fân de bună calitate și lucernă, de două ori pe zi, dar și porumb, câte 1 kg/cap de animal împărțit în două mese. Ca tratamente pot spune că le deparazităm de 4 ori într-un an, le vaccinăm pentru Agalaxia contagioasa, pentru antrax, vaccin antirabic și coglavax, în ultima perioadă a gestației. O astfel de investiție doar poate începe de la 8.000 până la 10.000 de euro pentru a achiziționa animalele și utilajele necesare în afară de terenul pentru furaje.“

Primăvara tinerii crescători vând iezii de tăiat în perioada Paștelui, iar valorificarea laptelui către clienți se face pe bază de abonament, precizează clujeanul. „Producem caș simplu sau cu diverse condimente, de exemplu cu mărar, chili, usturoi și caș cremă. Produsele se livrează la domiciliu, iar perioada anului în care se face distribuția este de la începutul lunii aprilie până în octombrie. Avem o medie între 320 și 420 de litri de lapte/cap de animal, în perioada în care mulgem, și în jur de 20.000 de litri de lapte, pe perioada de procesare.“


„Sfatul pe care pot să-l dau celor care vor să investească într-o asemenea fermă este să o facă doar dacă iubesc acest stil de viață și au devotament și răbdare pentru că este o investiție de lungă durată; durează ceva vreme până când ajungi să te cunoască cumpărătorii și să prindă încredere în tine.“


Beatrice Alexandra MODIGA

De anul acesta, Alexandru Petric a intrat în rândul crescătorilor cu acte în regulă. Ferma sa de capre din rasa Alpină Franceză și Saanen, exemplare aduse din Franța, se află în comuna Mihalț, sat Cistei, județul Alba.

„De mic copil mi-au plăcut animalele. Bunicii mei, locuind la țară, aveau tot felul de animale în curte, așa am prins drag de ele. După 10 ani de stat la oraș am renunțat și mi-am îndeplinit un vis, acela de a avea o fermă de capre, bineînțeles cu ajutorul părinților. Despre capre, sincer să fiu, nu am știut mai nimic, nici acum nu prea știu prea multe, dar omul cât trăiește învață, trebuie doar să vrei“, adaugă Alexandru.

Acesta mai spune că a ales să aducă exemplare din Franța pentru că au o genetică foarte bună. „Multe detalii le-am învățat de la fermierii din Franța. De exemplu, un francez nu ține în ferma sa o capră medie de lapte. Am optat pentru rasa Alpină Franceză și Saanen, iar despre caracteristicile acestora nu pot spune multe decât doar că sunt niște animale foarte sensibile, mai sensibile decât caprele noastre autohtone. Am pornit de la 150 capre mame, acum suntem în perioada fătărilor, deci suntem în creștere. Furajarea o facem cu lucernă, fân și sparcetă de calitate bună. Încercăm să le diversificăm hrana, iar dimineața, înainte de fân, caprelor le mai dăm porumb, mazăre furajeră și orz; cam o medie de 800 grame pe animal. Deocamdată suntem în perioada fătărilor, deci nu prea avem lapte de procesat“, spune crescătorul.

În viitorul apropiat acesta vrea să facă o sală de muls și alta de procesare a laptelui din fermă. „Mă voi baza în mare parte pe brânza franceză, îmi doresc să dau ocazia oamenilor să încerce și alte produse, mai ales că îmi propun să mă certific ca fermă BIO. Încercăm să creștem efectivul de mame, în primă fază la 200 de capete, dar atent selecționate, iar cât de curând aș vrea să ajung la 700-1.000 mame; să sperăm că și acest vis mi se va îndeplini“, încheie Alexandru Petric.


Capra Saanen

În mare parte, această rasă nu se deosebește cu mult de o capră obișnuită. Dar este cu mult mai productivă, atunci când vine vorba despre cantitatea de lapte pe care o oferă. O capră a acestei rase poate oferi în medie câte 600-700 litri pe an. Dar, dacă hrana acesteia este îmbogățită cu alimente speciale, poate ajunge și până la 1.000-1.200 litri. Perioada de mulgere durează 8-11 luni pe an.

Valoarea acestei rase de capre este de neînlocuit. Caprinele Saanen sunt fără îndoială cea mai productivă rasă de capre din lume la capitolul randamentului de lapte oferit. Aceste animale au și gene care se moștenesc de următoarele generații. În plus, ele sunt perfect adaptate la o climă mai aspră.


Alpină Franceză

Aceasta este o rasă europeană formată în Munţii Alpi, prin încrucişarea raselor locale de capre cu rasa Saanen.

Capra din rasa Alpină Franceză este crescută în special pentru producția de lapte, la care are un randament foarte bun. Producția anuală de lapte este de peste 700 de litri în 250 de zile de lactație. Laptele produs de capra din rasa Alpină Franceză este foarte nutritiv, bogat în grăsimi (3,5%) și proteine (3,1%).


Beatrice Alexandra Modiga

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti