update 6 Feb 2023

Prețuri de valorificare scăzute, costuri de producție mari. Fermele avicole mici, în pericol de faliment

În urmă cu doi ani, în comuna Comana, județul Giurgiu, și-a deschis porțile o fermă de păsări. Aurel Enache, omul din spatele acestui proiect, spune că acum s-ar gândi de două ori dacă să mai facă acest pas. Prețul mic de valorificare a oului la poarta fermei, prețurile de producție în creștere și incertitudinea generală sunt pietre de moară pe care producătorul român trebuie să le poarte. Mulți se gândesc chiar să abandoneze, spune antreprenorul, și nici pentru Fabrica de ouă de la Comana nu este exclusă o astfel de variantă. Deocamdată este în expectativă.

Cum a fost gândită structura unității

Fabrica de ouă de la Comana s-a deschis în luna august, 2020. Construcția a fost realizată de la zero, prin intermediul fondurilor europene. Ferma are o suprafață totală de 12.500 mp, iar hala de creștere a păsărilor are 1.260 mp. Capacitatea maximă de producție este 21.820 de capete, dar în hală se află efectiv 19.600 de păsări astfel încât să fie respectate condițiile de bunăstare. În fermă aproape întreaga activitate (distribuirea furajului și a apei, climatizarea etc.) este susținută prin panoul de comandă care asigură automizarea. Păsărilor le este administrat un furaj combinat, grâu-porumb-premix-șroturi-calciu, acesta din urmă fiind foarte important pentru coaja oului. În rest, nimic altceva. Ferma vegetală a d-lui Enache ne asigură baza furajeră pentru păsări.

„Avem în creștere hibridul Highline Browne care este foarte performant și productiv și când spun asta mă refer atât la cantitatea de ouă, cât și la greutatea lor. Media este de 340 de ouă obținute de la o pasăre pe an, iar media de greutate este între 62-69 de grame. Păsările rămân în producție 90 de săptămâni“, spune Geanina Ghimici, șef de fermă.

Pentru Fabrica de ouă de la Comana nu a fost construită și o fermă de reproducție. Puicuțele sunt cumpărate de la furnizori de pe piața românească.

„La încheierea ciclului de producție se merge pe principiul «totul plin, totul gol». Hala de creștere este golită complet, iar apoi, timp de trei săptămâni, se face dezinsecția unității. Abia apoi este primit următorul ciclu de păsări. În ceea ce privește tratamentele, până acum au fost făcute la trei luni doar vaccinările pentru bursita infecțioasă și newcastle. Până acum nu am avut probleme, dar măsurile de biosecuritate din fermă sunt sporite. Oricine intră în fermă trece prin filtrul sanitar, se face duș obligatoriu, se îmbracă un echipament special pentru a se intra în hala de păsări. Doar personalul angajat are acces acolo pentru a face verificările efectivului de păsări. “

Care este prețul corect pentru oul de la poarta fermei?

Ouăle pleacă din hala de creștere spre centrul de colectare și sortare pe banda transportoare automatizată. Ajunse aici, ouăle sunt sortate pe categorii de greutate, respectiv M, L, XL, și sunt puse în cofraje. Sunt apoi așezate pe paleți în depozit pe categoria de greutate corespunzătoare. Ouăle sunt ștanțate cu codul de unitate, numele țării și al județului unde au fost produse și un cod atribuit fiecărei ferme de către DSV.

„Avem o producție de 17.000 de ouă pe zi, din categoria A, ceea ce înseamnă că sunt foarte proaspete și sunt încadrate în codul 2. În depozit ouăle sunt păstrate la o temperatură între 5-18 grade Celsius. Pot fi păstrate aici până la 28 de zile, însă ouăle obținute la noi pleacă spre comercializare după două sau trei zile, asta și pentru că nu avem un volum mare de producție. Fiecare palet de ouă este etichetat cu data ouării, categoria de ouă și data expirării. Ouăle sunt livrate în funcție de comenzile primite, dar pleacă în general câte doi paleți pe zi. Ouăle sunt valorificate pe piața internă, în special către unități precum restaurante, cofetării, patiserii.“

Prețul oului de mărimea L la poarta fermei este de 60 de bani, plus TVA și 58 de bani, plus TVA, mărimea M. Din nefericire, prețurile de producție au crescut foarte mult.

„Creșterea prețului la energia electrică ne-a afectat cel mai rău pentru că în ferma noastră totul este complet automatizat. Prețul oului la raft a fost dintotdeauna dublu sau chiar mai mult decât prețul cu care pleacă de la producător. Valoarea adăugată de către comerciant este foarte mare. Probabil că un preț corect de valorificare la poarta fermei ar fi de 1 leu. Așa am avea și noi un profit. Nu mare, dar suficient cât să putem rămâne în piață.“


Valoarea totală eligibilă a proiectului Fabrica de ouă a fost de 1.735.941 euro, din care prin PNDR s-a acordat o finanțare publică de 1.215.158 de euro, iar aportul privat al antreprenorului a fost de 520. 783 de euro.


„Investiția în ferma de la Comana nu s-a amortizat și nici nu ar fi fost posibil acest lucru în doi ani, având în vedere că nu se obține o producție foarte mare și nici prețul de valorificare nu este foarte bun. Din nefericire, viitorul este incert. Ce știm sigur este că ferma trebuie să rămână deschisă cinci ani, cât suntem obligați de către Uniunea Europeană. Apoi nu știm ce se va întâmpla. “- Geanina Ghimici, șef fermă.


Laura ZMARANDA

„Avem prețuri mai mari de livrare, dar producțiile sunt mai mici“

Unul dintre fermierii români de apreciat este Ionel Condruță din comuna Măxineni, județul Brăila. Acesta activează în agricultură de mai bine de 10 ani și exploatează o suprafață de cca 400 ha pe care cultivă orz, rapiță, soia, porumb, loturi de hibridizare. Pasiunea pentru agricultură l-a motivat să rămână în acest domeniu și să facă față cu brio obstacolelor. Consideră că, deși viața unui fermier constă într-o mare parte doar în multă muncă, roadele de la finele anului arată că nu au fost în zadar eforturile.

„Fermierii care au sisteme de irigații își vor putea acoperi costurile“

Potrivit fermierului, anul acesta pare unul promițător, chiar dacă temperaturile s-au arătat mai ridicate față de ceilalți ani. „Pentru 2022 sperăm să obținem o recoltă bună și profitabilă. În anii trecuți au fost perioade de secetă mai îndelungate, de aceea toamna și primăvara au fost scăzute producțiile. Sperăm la orz să obținem 5 tone/ha, iar la rapiță 3 tone/ha. Nu știu dacă vom avea aceste producții deoarece au fost zone neirigate. Vedem când vom recolta și vom cântări recolta. În ultimii 3 ani vremea a fost foarte contradictorie, au fost fie temperaturi ridicate, fie ploi abundente pe o perioadă de o lună, cum a  fost anul trecut. De aceea, am avut suprafețe pe care nu le-am putut valorifica din cauza băltirilor. Anul acesta ne-am confruntat cu secetă prelungită. Din toamnă până în luna mai nu am avut decât aproximativ 40-50 litri de apă cumulați pentru că de fiecare dată au fost pe suprafețe mici care nu au fost semnificative pentru cultură și nu ne-au ajutat să obținem producții mai mari“, a mărturisit Ionel Condruță.

Printre soiurile de orz cultivate de fermier se găsește Cardinal, iar sămânța de soia este produsă chiar de el. Pentru celelalte culturi fermierul colaborează cu companii de profil. Pentru a-și putea valorifica producția la un preț rezonabil, Ionel Condruță face parte dintr-o cooperativă din zonă, Braicoop, și datorită acestei asocieri reușește să comercializeze intern, în special în porturile din țară, acolo unde i se oferă un preț mai mare. „Anul acesta avem prețuri la livrare mai ridicate, iar producțiile se estimează că vor fi mai mici față de anii trecuți. Prețul inputurile a variat, dar concluzia finală o vom trage mai târziu. Fermierii din regiunile unde a mai plouat sau au sisteme de irigații își vor putea acoperi costurile anul acesta. Ceilalți în mod sigur nu vor reuși să-și echilibreze balanța“, a declarat fermierul. 

„Avem sisteme de irigații, dar nu și infrastructura potrivită pentru acestea“

Chiar dacă zona Brăilei este cunoscută ca una dintre cele mai bine irigate zone din țară, fermierii se confruntă cu problema băltirilor. Ionel Condruță a precizat: „Avem sistem de irigații, trei stații modernizate în zonă făcute pe proiecte europene. Este un lucru bun, am reușit să le ducem la capăt. Statul român a ajutat fermierii să poată achiziționa instalații de irigat. În zona noastră toți cei care au de la 5-10 hectare dețin un echipemant de irigat, aripă de ploaie, tambur, pivoți liniare și altele. Problema mare pe care o avem este infrastructura. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) trebuie să țină cont că noi nu avem infrastructură pentru absolut toate echipamentele care sunt aici. Deci trebuie să se ia în calcul sistemul de aducțiune de la Nămăloasa, acesta să fie mult mai eficient pentru că în anul acesta, în primăvară, am avut foarte multe zile în care am stat cu toate instalațiile pe câmp. Nu am avut apă în canale și stațiile nu au putut să funcționeze. Funcționau câte 3-4 ore și așa am pierdut foarte mult la evoluția culturilor. Aș mai solicita să se ia în calcul că noi lucrăm suprafețe de teren din care unele sunt în proprietatea noastră, iar altele sunt luate în arendă. Ca să investim în continuare avem nevoie de o garanție a terenului. Ar fi important să se poate rezolva problema legii comasării terenurilor. Altfel există riscul să investești 100.000 de euro și după aceea să nu poți folosi o instalație de genul acesta pe 500 de metri de teren. Dacă se termină contracul de închiriere și proprietarul terenului pentru care ai achiziționat instalația nu mai vrea să reînnoiască sub nicio formă mu mai ai ce să faci cu investiția aceasta. Ca să ne putem duce la capăt investițiile ar trebui să găsim o soluție legală sau contractele de arendă să fie determinate pe o perioadă mai lungă de timp. Ne-ar fi de mare ajutor o măsură legislativă în această direcție“, a specificat fermierul.


  • „Forța de muncă este din ce în ce mai puțină. Încercăm să luăm măsuri de modernizare și să înlocuim ceea ce nu avem sau nu mai avem de ales. Este nevoie de forță umană pentru că, orice am încerca să facem, fără supraveghere umană nimic nu este posibil. Chiar și la orice funcțiune a echipamentelor agricole, o instalație o programezi să se oprească, muți un furtun, un utilaj, uneori se mai întâmplă să se taie la un nivel, e necesară o forță umană să rectifice.“ – Ionel Condruță
  • „Am accesat fonduri europene și intenționăm să o mai facem. Pentru că este un lucru bun, ne ajută să ne dotăm și să ne capitalizăm: să obținem lucrări de calitate mai bună, performanțe mai bune și producții mai bune. În viitor îmi doresc să accesez un proiect prin fonduri europene pentru procesare. Adică să nu mai vindem materia primă brută, ci într-o formă de procesare finită, primară.“ – Ionel Condruță.

Liliana POSTICA

 

Zona de cereale din UE este stabilă, însă producătorii sunt afectați de prețurile scăzute și costurile ridicate

Estimările inițiale ale Copa și Cogeca din UE-28, publicate astăzi, arată că suprafața cerealelor va fi stabilă în acest an, dar producătorii sunt afectați de evenimente meteorologice extreme, prețuri scăzute și costuri de producție ridicate, creând incertitudini cu privire la cifrele finale.

Președintele Grupului de lucru pentru cereale, Max Schulman, a declarat: "Suprafața cultivata cu cereale în 2018 se așteaptă să scadă cu 1,4% față de nivelul de anul trecut, ajungând la 54,9 milioane hectare, cu o scădere a producției de 2%. Europa a fost afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, de la secetă severă în Portugalia și Spania până la inundații din unele părți ale Europei de Nord ".

"Oferta depășește cu mult cererea pentru al șaselea an consecutiv, determinând prețurile pieței să fie sub costurile de producție. Costurile trebuie reduse și taxele pentru importurile de îngrășăminte eliminate", a adăugat Schulman.

Vicepreședintele grupului de lucru Copa & Cogeca, Mike Hambly, a spus că zona din acest an a UE-28 rămâne relativ stabilă, înregistrând o scădere de 0,2%, ajungând la 11,78 milioane de hectare, dar prețurile sunt scăzute, iar stocurile mari. El a cerut Comisiei să acționeze cât mai curând posibil și să înregistreze importurile de biodiesel din Argentina și să pună în aplicare taxe compensatorii pentru importurile de biodiesel originare din aceasta tara.

"Suprafața cultivată cu plante proteaginoase este, de asemenea, destul de stabilă la 1,1 milioane de hectare, în scădere cu 0,4%, dar în unele țări s-au înregistrat reduceri în ceea ce privește interzicerea produselor fitosanitare pe zonele de interes ecologic", a adăugat Hambly. În ceea ce privește deficitul de proteaginoase, UE a sprijinit inițiativa Comisiei Europene de a prezenta un raport privind strategia UE privind culturile proteice până la sfârșitul anului, subliniind beneficiile lor ecologice clare în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră dar si  îmbunătățirea calității solului.

APPR alături de partenerii CEPM si COPA-COGECA vor susține din nou în fața organizațiilor de mediu la Grupul de Dialog Civil pentru Plăți Directe și înverzire din 9 martie cât de importante sunt culturile fixatoare de azot si faptul ca interzicerea produselor de protectia plantelor va avea un efect direct asupra scăderii suprafețelor cu aceste culturi în Uniunea Europeană.

Sursa info : Comunicare CEPM- Copa Cogeca

Asociația Producătorilor de Porumb din România