Adama 04 mai 2020
update 2 Jun 2020

Deratizarea, o acțiune de prevenire și combatere a rozătoarelor

Deratizarea cuprinde complexul de măsuri și mijloace de prevenire și combatere a rozătoarelor.

Rozătoarele, șoarecii și șobolanii, pe lângă faptul că produc pagube economice importante, sunt vectori pentru o mulțime de boli infecțioase și parazitare pe care le transmit atât la alte animale, cât și la om. De aceea, deratizarea reprezintă, alături de dezinfecție (pentru prevenția și distrugerea microbilor) și dezinsecție (prin care se combat insectele și acarienii), o componentă de bază a complexului de măsuri igienice, necesare pentru prevenirea îmbolnăvirilor la animale și om.

Prevenirea și combaterea rozătoarelor, o necesitate igienică și economică stringentă!

În unitățile industriale, pentru a fi eficientă, deratizarea se execută în baza unui program întocmit de medicul veterinar și adaptat condițiilor specifice din fiecare unitate.

În sistemul gospodăresc sarcina de deratizare îi revine proprietarului.

Metodele de deratizare au fost elaborate ținând cont atât de biologia, mediul în care trăiesc și comportamentul rozătoarelor, cât și de proprietățile chimice și toxicologice ale substanțelor raticide și modul lor de aplicare. Pierderile economice cauzate de rozătoare sunt foarte mari, pe de o parte estimându-se că acestea consumă în jur de 10% din producția agricolă globală, iar pe de altă parte este problema deteriorării adăposturilor sau a utilajelor din dotarea acestora. În plus, rozătoarele poluează cu dejecții furajele și alimentele, fiind sursă de transmitere a unor boli infecțioase sau parazitare la om și animale (salmoneloza, leptospiroza, trichineloza etc.). Având în vedere toate aceste aspecte, prevenirea și combaterea rozătoarelor devine o necesitate igienică și economică stringentă.

Pentru prevenirea invaziei cu rozătoare sinantrope (cele care trăiesc pe lângă gospodăriile oamenilor sau fermele zootehnice, ca de exemplu șobolanul cenușiu și alb, șoarecele de casă și de grădină) trebuie să se ia o serie de măsuri, cum ar fi evitarea pătrunderii și cuibăririi rozătoarelor în interiorul adăposturilor, prin cimentarea galeriilor și menținerea în stare de funcționare a elementelor de închidere a acestora. De asemenea, trebuie să se respecte igiena în adăposturi și să se îndepărteze sursele de apă din jurul lor, dat fiind faptul că rozătoarele nu pot trăi fără apă mai mult de 24-38 de ore.

Combaterea invaziilor cu rozătoare sinantrope se face prin diferite mijloace mecanice (curse, capcane), fizice (aparate generatoare de ultrasunete și unde electromagnetice) și chimice. Mijloacele chimice sunt cele mai des folosite și constau în folosirea raticidelor ca RATITOX și BRODITOP ce au în compoziție bromadiolonă și cumaclor care sunt formulate pe bază de cereale, sub formă de pastă sau ca blocuri cerate, în funcție de locul administrării.

Ratitox F

Amplasarea raticidelor se face în stații de intoxicare care permit doar accesul rozătoarelor, în locuri care să evite intoxicațiile la animale și om.

Aplicarea raticidelor se face timp de 4-5 zile, cu împrospătare zilnică, iar cadavrele rozătoarelor se ridică continuu, se ard sau se îngroapă.

Dr. Viorica CHIURCIU,

Medic veterinar, doctor în Științe medicale

Soluție nutrițională pentru combaterea inflamației intestinale la purceii aflați în perioada post înțărcare

Creșterea suinelor este o sursă importantă de venituri pentru zootehnia din România și din Uniunea Europeană. După cum se știe, înțărcarea este o perioadă foarte dificilă pentru purcei, în care natura și calitatea furajelor au o mare influență asupra dezvoltării sistemelor digestiv și imunitar. Cercetările au arătat că perioada post înțărcare la purcei este corelată cu creșterea amplitudinii răspunsului inflamator la nivel intestinal. Această stimulare a proceselor inflamatorii este asociată cu tulburări digestive, slăbirea organismului, susceptibilitate crescută la infecții și, în consecință, cu pierderi economice. Odată cu interzicerea antibioticelor ca promotori de creștere și de prevenție în cadrul Uniunii Europene, multe cercetări s-au axat pe investigarea unor soluții nutriționale alternative de prevenire sau reducere a afecțiunilor intestinale și a mortalității purceilor aflați în perioada post înțărcare. Datorită acestor necesități și în țara noastră a apărut nevoia de a pune la punct strategii nutriționale noi și inovatoare pentru ca industria creșterii suinelor din România să își mențină și chiar să își îmbunătățească competitivitatea în Europa și pe piața mondială.

Din perspectiva nutriției animale, controlul inflamației locale este o provocare din punctul de vedere al managementului afecțiunilor intestinale pe perioada post înțărcare. În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești este intens studiată posibilitatea de suplimentare a recepturilor de nutreț combinat destinat purceilor aflați în perioada post-înțărcare cu ingrediente bogate în compuși bioactivi cu activitate antiinflamatoare și antimicrobiană.

Una dintre soluțiile alternative, necostisitoare, de aditivi alimentari cu potențial antimicrobian ce poate fi utilizată în hrana administrată purceilor în perioada post înțărcare sunt reziduurile vinicole (tescovina sau borhot de struguri, turte de semințe de struguri). Analizele chimice realizate de specialiștii din INCDBNA Balotești au pus în evidență prezența în tescovina uscată și în turtele de semințe a unui conținut mare de acizi grași polinesaturați omega-6 și de polifenoli (taninuri, antociani, flavonoide, acizi fenolici). S-a constatat că, din struguri, la procesarea vinului, cea mai mare concentrație de poli­fenoli rămâne în tescovină (cca 70%) și doar 30% trece în vin. Polifenolii reprezintă de fapt antioxidanţi care ajută organismul uman/animal să lupte împotriva agresiunii factorilor interni/externi, generatori ai stresului oxidativ și inflamației.

Studiile realizate în INCDBNA Balotești pe purcei aflați în perioada post înțărcare au demonstrat că includerea unui procent de 5% tescovină uscată în receptura de nutreț combinat a dus la ameliorarea inflamațiilor intestinale tranzitorii. În acest sens, analizele genetice și biochimice au arătat că receptura de furaj cu tescovină are efecte de modulare a statusului inflamator, reducând nivelul unor molecule care au rol important în inițierea și propagarea proceselor inflamatorii. De asemenea, aceleași studii au demonstrat că tescovina, prin intermediul compușilor polifenolici, are activitate antioxidantă, reducând nivelul moleculelor implicate în generarea radicalilor liberi, inhibând astfel acutizarea inflamațiilor la nivel sistemic și la nivel intestinal. Această reducere a amplitudinii și extinderii proceselor inflamatorii are rol benefic asupra stării generale de sănătate a animalului, acesta suportând mai bine stresul indus de înțărcare.

Ca urmare, pentru a ajuta purceii să depășească mai ușor perioada de înțărcare, specialiștii din INCDBNA Balotești recomandă utilizarea reziduurilor vinicole în hrana purceilor după înțărcare.

Gina Cecilia Pistol – Laboratorul de Biologie Animală, INCDBNA – IBNA Balotești

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 44

Abonează-te la acest feed RSS