Adama Sultan iulie 2020
update 18 Sep 2020

„Se bate apa-n piuă“ cu centrele de colectare a lânii

În urmă cu un an discutam cu președintele Asociației Zonale a Crescătorilor de Ovine Retezatul Hațeg, Pavel Iovăneasă, despre posibilitatea înființării unor centre de prelucrare a lânii. Acesta spunea că asociația este implicată într-un proiect multinațional prin care se încearcă crearea unei rețele de centre de colectare, spălare, uscare, sortare lână. Președintele asociației completa atunci spunând că, dacă proiectul va deveni realitate, sectorul ovin va fi salvat. La un an de la acea discuție, am aflat de la dl Iovăneasă că „se cam bate apa-n piuă“.

Discuții și... cam atât deocamdată

Ce nu a funcționat în realizarea  acestor centre? Pavel Iovăneasă spune că proiectul inițial în care erau implicate mai multe primării din diferite județe nu a primit undă verde și că în momentul de față este vorba despre o reorganizare și despre încercarea de a depune acest proiect pe alte măsuri. Cert este că timpul este limitat și că situația ar trebui clarificată până la sfârșitul lui noiembrie pentru că se va închide sesiunea de depunere.

„Tot ce pot să spun este că la partea de proiecte «se bate apa în piuă» cu centrele de prelucrare a lânii. Este drept că la MADR sunt discuții pe această temă și există intenția realizării acestor centre, dar viziunea ar trebui să fie mult mai largă. Și vă spun de ce nu este mulțumitoare pentru mine această soluție. Pentru că nu are finalitate. Chiar dacă vom avea aceste centre de prelucrare, ce facem mai departe cu lâna, unde o vindem? Ar trebui să se ia în calcul construirea unei fabrici-pilot de termoizolație care să colecteze tot ce există în România. Așa crescătorii de oi vor avea certitudinea unui contract ferm. Când a fost dl ministru Daea în județul Hunedoara i-am spus acest lucru și a zis că ne va chema la discuții pentru a găsi soluții.“

Cât ajută minimisul pentru lână

Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine Retezatul Hațeg spune că realizarea acestor centre și închiderea circuitului ar fi trebuit să fie prioritatea numărul 1 pentru zootehnie.

„În momentul în care a apărut actul normativ privind ajutorul de minimis pentru lână oierii și-au pus speranțe. Acum sunt însă dezamăgiți pentru că, deși acest act normativ este stipulat în legislație, nu este încă lucrativ. Noi luăm leul pe lână pe care ni-l dă guvernul, dar cui dăm lâna ca să facem dovada că am vândut-o? Aici este problema. Vin țiganii, o sortează și dau 50 de bani pe kg de lână. Este un lucru bun faptul că se acordă minimisul pentru lână, dar aceasta ar fi trebuit să fie o chestie suplimentară. Avem nevoie de centre și de contracte ferme de preluare a lânii. Iar proiectul unei fabrici-pilot de termoizolații este foarte viabil. Altfel degeaba spune dl ministru că ar trebui să se menționeze în PNDR ca la realizarea agropensiunilor să se folosească lâna pentru termoizolații, pentru că noi nu avem o fabrică în care să se realizeze aceste termoizolații.“

Cu 2 lei/kg de lână nu există niciun câștig

Potrivit dlui Iovăneasă, numărul de oi declarate (pentru că în realitate ar putea fi mai puține) este de 13 milioane, iar dacă de la fiecare oaie se obțin cel puțin 2 kg de lână înseamnă 26 milioane de kg de lână. „Pentru tunsul unei oi se ia în jur de 3-4 lei, uneori chiar și 5 lei per oaie. Pentru ca balanța să fie pe 0, ar trebui ca prețul de valorificare a kilogramului de lână să fie de 2 lei. Dacă ne gândim să rămână ceva bani și oierului atunci ar trebui ca prețul să fie mai mare. Există la Sibiu un centru de colectare a lânii. De acolo producția pleacă spre Turcia. Există așadar export, dar când nu există concurență, nu există preț. Tot ce știm este că prețul de colectare a lânii este de 1-2 lei (dezavantajos pentru ciobani), dar nu știm la ce preț este trimisă mai departe. Dacă am avea cui să dăm producția, ne-am putea asuma costurile cu spălatul lânii pentru că prin acest proces se adaugă plusvaloare și atunci nu este o problemă pentru că automat și prețul crește. Înainte, când lâna se prelucra, se colecta și lâna spălată și nespălată și era o diferență majoră de preț între cele două“, spune dl Iovăneasă.

Măsuri urgente pentru oierit

  • „Pășunile trebuie să ajungă la crescătorii de animale, nu la tot felul de asociații și așa-ziși ciobani.“
  • „Sunt necesare măsuri legislative pe termen lung. Spre exemplu, ajutorul de minimis este foarte bun, dar este pe o perioadă scurtă, de aceea trebuie implementate măsuri pe zece ani pentru a avea o certitudine. Alt exemplu este minimisul pentru berbeci de reproducție care se acordă pe cinci ani. Astfel crescătorii se înscriu în COP pentru a avea acces la acest sprijin cuplat. Problema este că acest ajutor ar trebui să fie transparent, să se știe exact cine sunt cei care pot furniza berbeci cu origine, animalele să fie însoțite de buletin de analiză și acte care să confirme că nu există niciun risc.“
  • „Ar trebui să se facă verificări serioase pentru a ști cu certitudine efectivele reale de oi. Dacă s-ar întâmpla să pice subvențiile s-ar face o selecție naturală a oierilor din România. Ciobanii cu tradiție au ținut oi și atunci când nu erau subvenții. În vremurile alea se vindea mielul la preț bun, se vindea lâna și se găsea forță de muncă. Era mult mai bine. Sunt nuanțe care au schimbat chipul oieritului.“

Laura ZMARANDA

Ministerul Agriculturii încurajează investițiile în activități de colectare, prelucrare și valorificare a lânii

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a avut în data de 19 iulie 2017 o întâlnire cu reprezentanții mai multor societăți comerciale din Bistrița-Năsăud, Râmnicu Vâlcea, Cluj precum și cu ingineri sau arhitecți, cercetători dar și crescători de ovine, interesați de valorificarea lânii de oaie ca termoizolator în construcții și în industria textilă.

Accentul a fost pus pe identificarea celor mai eficiente modalități de colectare, prelucrare și valorificare a lânii de oaie, în contextul interesului deosebit pentru lâna oilor din România, manifestat de țări precum India sau Turcia.

Un exemplu apreciat, în acest sens, este cel al unor investitori din Bistrița Năsăud, care au amenajat în Sângeorz Băi un depozit unde lâna este colectată și balotată, urmând apoi să fie trimisă la export. În perspectivă, se preconizează dotarea cu o linie tehnologică de spălare a lânii dar și soluții pentru prelucrare – includere în producția materialelor izolatoare pentru construcții, cu scopul de a înlocui polistirenul și vata minerală.

Totodată, investitorii din județul Bistrița au avut inițiativa realizării unui proiect pilot de valorificare a laptelui, printr-un proces experimental, în satul Ardan, comuna Șieu,. Inaugurarea ar urma să fie făcută în luna august, eveniment la care a fost invitat și ministrul Petre Daea.

Având în vedere preocuparea pentru dezvoltarea zonei montane, participanții la întâlnirea cu ministrul Petre Daea s-au arătat interesați să dezvolte un sistem integrat pe baza resurselor locale pentru a consolida gospodăria țărănească tradițională și a evita părăsirea satelor de munte.

Ministrul Agriculturii a apreciat inițiativele prezentate în cadrul întâlnirii, fiind preocupat de revigorarea activităților de colectare, prelucrare și valorificare a lânii, ținând cont că până în prezent această resursă valoroasă nu a fost utilizată la potențialul maxim.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

MADR reamintește că potrivit unei hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 13 iulie 2017, crescătorii de ovine vor primi un sprijin financiar de 1 leu/kg pentru lâna comercializată.

Este vorba de o schemă de ajutor de minimis care are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzute pe anul 2018.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017).

Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică.

De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

În curând vom avea centre de colectare a lânii

Ediția a 35-a a Târgului Mare de Primăvară de la Răcășdia, judeţul Caraş-Severin, a adunat peste 60 de producători și comercianți din această zonă a țării, dar și aproape 7.000 de vizitatori, cu produse tradiționale, cu ierbicide, pesticide, semințe, îngrășăminte, păsări, animale mari și mici etc.

Proprietarii celor mai frumoase exemplare au primit premii în bani de la Asociația Crescătorilor de Vaci din Răcășdia, unul dintre organizatorii manifestării, alături de Primăria și Consiliul local din localitate și Direcția Agricolă Caraș-Severin.

Prezent la acest eveniment, ministrul Daea a declarat după vizita efectuată: „Aceste târguri tradiţionale sunt excepționale din punctul meu de vedere, mai ales în aceste zone şi nu numai. Am stat de vorbă cu crescătorii de animale, de păsări, cu cei care produc în această zonă pe suprafeţe mici. Să aibă încredere în ceea ce am spus – subvențiile vor veni la timp şi ne dorim ca în continuare să colaborăm în aşa fel încât oamenii să fie satisfăcuţi de munca lor. Să găsească soluţii pentru valorificarea produselor, au un exemplu aici la Cooperativa Agricolă Prisăcarii – Hercules din Mehadia, unde au peste 11.000 de familii de albine şi stau acum în faţa unei oferte din Franţa pentru a valorifica producţia pe care o obţin. Le-am explicat şi crescătorilor de oi ce trebuie să facă, să-şi procure berbeci de rasă, care sunt cuprinşi în Registrul Genealogic, în aşa fel încât să aibă un berbec de rasă la 35 de oi, pentru a putea beneficia de sprijinul cu plata voluntar, care înseamnă un plus de subvenţie.“ În ceea ce priveşte valorificarea lânii, ministrul Daea a precizat: „În programul de guvernare avem şi acest obiectiv de a face în partea a doua a anului, pe baza fondului suveran de investiţii, centre de colectare în aşa fel încât să preluăm acest produs – lâna. Începând cu acest an şi continuând an de an vom dezvolta aceste centre de prelucrare şi valorificare a lânii. Eu nu mă joc cu vorbele şi nici cu cifrele… Cu ajutorul de minimis nu mai putem continua. Pentru pierderile de anul trecut nu avem un răspuns favorabil, îmi pare rău şi am regretul că nici pentru apicultori nu este.“

Text și foto Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 32

Abonează-te la acest feed RSS