Aflat încă în campania de fătări, crescătorii de oi îşi fac calculele cu privire la preţul unui kilogram de carne de miel în perioada Paştelui, aşa cum este şi cazul lui Sorin Neamţu, din satul Chiperești, comuna Ţuţora, județul Iași. Cu toate că anul acesta a debutat cu majorări importante pentru acesta, de la furaje mai scumpe până la tratamente şi mai piperate, preţul cărnii de miel rămâne ca anul trecut.

Kilogramul de porumb boabe a ajuns la 1,20 lei…

Oierul ieşean creşte oi de mai bine de 15 ani, iar acum are peste 800 de capete din rasele: Merinos de Palas, Carabaşa şi Ţigaie ruginie. Acesta susţine că anul acesta kilogramul de carne de miel se va vinde cu 15 lei în viu şi 25 lei în carcasă. „Avem miei fătaţi, începând cu sfârşitul lunii ianuarie, în proporţie de 90%, dintr-un efectiv de 800 de capete. Anul acesta a fost  foarte dificil la noi în fermă pentru că a fost o secetă foarte mare, am achiziţionat tot furajul; dacă anul trecut porumbul l-am luat cu 50 de bani/kg, anul acesta l-am achiziţionat cu 1,20 lei/kg; este extrem de mult, cheltuielile sunt mult mai mari. Sperăm să vindem cum a fost şi anul trecut, să fie preţul de 25 lei/kg în carcasă şi 15 lei/kg în viu; în pandemia aceasta nu putem să cerem prea mulți bani de la oameni pentru profitul nostru fiindcă salariile sunt cum sunt, și sunt mulţi care nici nu lucrează, stau acasă“, adaugă Sorin Neamţu.

Acesta mai adaugă faptul că anul acesta mieii de Paşte, cel puţin la el la fermă, vor ajunge şi la 30-35 de kilograme. „Toţi miei care sunt aici au o săptămână de când sunt fătaţi, sunt mai mici de 6-7 kilograme, dar abia de la 10 kilograme în sus este greutatea ideală pentru a fi vânduţi. În prezent, în ferma cealaltă sunt mult mai mari, am şi până la 25 de kilograme. Noi mai avem foarte puţine de fătat, undeva la 150 de capete, sperăm să terminăm într-o săptămână sau chiar două. Anul trecut pentru vânzare am avut tot aşa, vreo 700 de miei, și am mai păstrat şi pentru sămânţă. Mieii pe care îi vedeţi aici, şi o să vă mai arăt şi în ferma cealaltă, ajung în piaţa Nicolina, din Iaşi, dacă o să ne dea voie anul acesta, pentru că toţi ieşenii mănâncă de aici. Noi nu înţărcăm miei, nu apucăm; anul trecut nu am făcut faţă la ce cerinţe au fost la fermă şi sperăm să fie şi anul acesta la fel. Săptămâna trecută am vândut cu 25 lei/kg de miel în carcasă“, încheie Sorin Neamţu, crescător de oi din satul Chipereşti, judeţul Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

Implementarea unor măsuri specifice în perioada de pregătire și de desfășurare a campaniei de fătări asigură crescătorilor de ovine obţinerea unui indice de natalitate ridicat, prin care se pot înlocui animalele valorificate, reformate sau moarte. De asemenea, se pot obține venituri importante prin vânzarea de miei vii, carne de miel, precum şi o creştere numerică a efectivului.

Campania de fătări la ovine se desfăşoară, în sistemul tradiţional începând cu ultima decadă din ianuarie, luna februarie şi uneori prima decadă a lunii martie, în funcţie de data introducerii berbecilor reproducători în turmele cu oile stabilite pentru reproducţie.

Pentru ca această activitate să se desfăşoare în condiţii optime şi să nu fie afectată starea de sănătate a oilor mame sau a mieilor se recomandă crescătorilor de ovine să asigure, indiferent de dimensiunea efectivului, următoarele:

• Identificarea şi înregistrarea în Baza Naţională de Date a ovinelor din exploataţie şi a mieilor nou-născuţi.
• Adăpostirea ovinelor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure în principal densitatea şi zooigiena la parametri normali (aşternut curat, spaţii dezinfectate şi văruite).
• Compartimentarea adăpostului în funcţie de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei)
• Suprafaţa totală de adăpostire pentru toate animalele şi dimensiunea grupului se determină în funcţie de vârstă, mărime şi alte caracteristici biologice ale ovinelor; densitatea trebuie să permită suficientă libertate de mişcare animalelor, respectiv de 1,5 m² pe cap de oaie adultă şi 0,35 m² pe miel. Padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţa minimă de 2,5 m² pe cap de adult şi de 0,5 m² pe miel.
• Asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatură de 18-20 grade C, coeficientul de luminozitate 1:12,-1:15, umiditatea să fie cuprinsă între 65-70% şi împrospătarea continuă a aerului prin ventilaţie naturală.
• Menţinerea în stare de igienă şi funcţionare a echipamentelor din adăposturi, respectiv sistemele de iluminare, de încălzire şi de ventilaţie.
• Ovinelor care nu sunt ţinute în adăposturi închise trebuie să li se asigure protecţia necesară împotriva intemperiilor, contra animalelor de pradă, accesul la apă şi la hrană.
• Hrana administrată zilnic ovinelor în această perioadă trebuie să fie echilibrată nutritiv, furnizată în condiţii igienice, aditivată cu suplimente minerale adecvate şi cu un aport mai mare pe bază de cereale.
• Să se asigure un front de furajare care să permită tuturor ovinelor să se hrănească simultan şi să aibă acces la o sursă de apă potabilă de bună calitate.
• Protejarea surselor de apă şi furaje pentru a nu fi supuse îngheţului şi evitarea administrării de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni grave.
• Mieii trebuie să primească o cantitate suficientă de colostru fie prin supt, fie prin administrarea din alte surse, furnizat la temperatura corpului, în decurs de 20-30 minute de la fătare. Hrănirea cu lapte trebuie să continue pentru cel puţin primele opt săptămâni de viaţă. Se recomandă ca, la sfârşitul primei săptămâni de viaţă, mieii să aibă acces treptat până la înţărcare la alte produse alimentare proaspete, fibroase sau concentrate şi la apă de calitate, la discreţie.
• Administrarea la miei în primele două săptămâni după fătare, preventiv, de vitamina E și Selenit de Sodiu, injectabil, 2 ml/10 kg greutate vie, subcutanat.
• Asigurarea cu personal corespunzător din punct de vedere numeric şi al cunoştinţelor de bunăstare, inclusiv în manipularea oilor, a mieilor, stăpânirea ulterior a tehnicilor de mulgere şi tundere a oilor.
• Inspectarea zilnică a efectivului de ovine, acordându-se o atenţie specială următoarelor aspecte: aspectul corporal în ansamblu, mişcările animalelor, rumegarea, schimbările de comportament, existenţa unor diverse răni sau plăgi şi starea ongloanelor.
• Efectuarea coditului la oile fătătoare, înlăturarea învelitorilor fetale şi a straturilor de aşternut ud cu lichidele scurse în timpul fătării, prevenind astfel răspândirea unor boli.
• Ovinele bolnave sau rănite să fie izolate în adăposturi sau boxe speciale cu aşternut uscat şi confortabil şi să fie consultate de un medic veterinar.

Dr. Ioan Viorel PENȚEA, secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Potrivit legislației europene* si naționale** prețurile de piață ale carcaselor de bovine, porcine și ovine precum și ale anumitor categorii de animale vii trebuie centralizate la nivel național și raportate, iar clasele pentru înregistrarea prețurilor de piață ale carcaselor de bovine se vor înregistra în Rapoartele naționale de prețuri.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face publică intenția de a demara procedurile legale pentru desemnarea unei entități, persoană juridică de drept public sau privat, în baza unei proceduri şi a unor condiţii stabilite, cu respectarea principiilor de transparenţă, competitivitate şi nediscriminare, care va fi responsabilă cu:

• gestionarea bazei naționale de date a clasificării și a sistemului informatic aferent acestei activități;
• colectarea săptămânală de la agențiile de clasificare a carcaselor și de la clasificatorii carcase independenți, a rapoartelor de clasificare, prelucrarea informațiilor, aplicarea metodologiilor specifice pentru calcularea prețurilor, centralizarea rezultatelor de clasificare a carcaselor, a prețurilor acestora și a anumitor categorii de animale vii, întocmirea rapoartelor naționale de prețuri, raportarea acestora către autoritatea competentă;
• organizarea cursurilor de formare profesională pentru obținerea certificatelor de calificare sau de absolvire și/sau a certificatelor de competențe profesionale pentru ocupația de clasificator carcase, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind formarea profesională a adulților, cu respectarea standardului ocupațional aprobat;
• eliberarea atestatelor pentru această calificare;
• administrarea Registrului de evidență al atestatelor de clasificator pentru persoanele care au absolvit cursurile, respectiv care au obținut atestatul pentru ocupația de clasificator carcase pentru speciile porcine și/sau bovine și/sau ovine.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile participante trebuie să facă dovada implementării standardelor de gestionare a datelor privind clasificările de carcase pentru speciile porcine, bovine și ovine, efectuate la nivelul întregii țări, precum și posibilitatea implementării unui program software și a unor aplicații informatice care realizează rapoarte detaliate privind această activitate.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

* Regulamentul delegat (UE) 2017/1182 al Comisiei de completare a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

* Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1184 al Comisiei, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

** Ordonanța Guvernului nr.4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea preţurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii.

Petre Daea, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, va fi prezent sâmbătă, 12 mai 2018, la Bistrița pentru a fi alături de Caravana Campaniei naționale de informare și promovare, “Alege oaia!”.

Evenimentul organizat de Direcția pentru Agricultură Județeană Bistrița – Năsăud, în parteneriat cu Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Primăria Bistrița și Asociația Crescătorilor de Ovine Bistrița – Năsăud va avea loc timp de două zile în Piața Centrală.

Bistrițenii sunt așteptați în număr cât mai mare la eveniment unde vor putea să deguste, în corturile special amenajate, tocăniță, oaie preparată la proțap, brânzeturi și pastramă de oaie.  Toți cei interesați vor putea să își procure produse din carne de oaie și produse lactate de la standurile special amenajate.

În cadrul târgului, vizitatorii vor mai găsi de asemenea produse apicole, de panificație, legume, brânzeturi, obiecte de artizanat, precum și țarcuri cu oi și miei. Asociația Profamilia va prezenta publicului două produse tradiționale: Pită cu crumpiri și Povilă de Bîrgău. Buna dispoziție va fi asigurată de un ansamblu folcloric compus din dansatori și soliști vocali.

Deschiderea festivă a evenimentului va avea loc sâmbătă, ora 11:00, iar programul de vizitare va fi următorul: sâmbătă, 12 mai, între orele 11:00-17:00 și duminică, 13 mai, între orele 11:00-17:00.

Menționăm faptul că în perioada 23-24 iunie 2018, caravana Campaniei “Alege oaia!” se va afla la Slatina.

Mai multe informații despre Campania “Alege Oaia!” puteți găsi pe pagina de facebook dedicată.

Cât de întortocheate sunt căile Domnului? Nu îmi pun pentru prima dată această întrebare. Cert este că, la aproape 80 de ani ai mei, dacă o accepta Dumnezeu să-i împlinesc la 15 februarie 2019, am întâlnit și m-am rătăcit fără speranță în labrinturile proiectate de încornorații pe care am ajuns să călcăm ca pe dude în luna lui Cuptor. La ora actuală România este cel mai cumplit poligon pe care se antrenează unități pentru toate armele, arme de ultimă generație, creație care, fără să spargă timpanele, să lase în urmă sângele victimelor – în marea lor majoritate colaterale – care ajung să fie întotdeauna câștigătoare, deși nu au mizat nici măcar un ban.

Jocul este mai ordinar și mai tâlhăresc decât „alba-neagra“ și face din păduchi ploșnițe și uneori chiar broaște țestoase. În jocul acesta nemernic – și eu știu ce spun – fără umbră de conștiință și fără inimă, al oamenilor cu toracele golite de orice fel de sentimente, hienele intră lepădături și ies așa cum îi întâlniți fără să-i recunoașteți, deși la început ați fi putut să-i striviți între unghiile mari. Acum ei nu-și mai încap în pielea moștenită de la mamele lor pe care nu le mai recunosc. Aceste vipere, cu veninul oricând gata de a fi împroșcat la prima înțepătură, calcă pe cadavre care, cu cât sunt mai multe, se transformă în trepte ale scărilor folosite pentru a ajunge tot mai sus. Ce nu știu ei este faptul că, mai devreme sau mai târziu, vor cădea și își vor rupe gâtul și coloana vertebrală, atâta câtă mai au și, dacă vor supraviețui, vor rămâne niște morți vii fără certificate de deces.

Cine sunt ei? Cei care nu au nicio meserie, neștiind să țină în mână vreun ciocan, o daltă, un patent sau un stilou sau altă unealtă, cei care nu au construit nimic în viața lor, dar care fabrică zvonuri și pun în stare de alertă gloata credulă și debusolată, gata să intre în ape adânci fără să fi învățat vreodată să înoate. Ei nu au alte sarcini decât să repete, dintr-un loc într-altul, știrile inventate și gata să fie preluate care se întind precum pojghița de ulei ars pe luciul apelor pe care le otrăvesc și infestează.

Așa s-a petrecut cu vreo două săptămâni înaintea Sărbătorilor de Paști, când prin târguri, oboare, piețe, hale și supermarket-uri a început vânzoleala, s-a răspândit zvonul că miei vor avea un preț greu de acceptat, se vorbea despre 30-35 de lei/kilogram și, odată cu prețul cărnii de miel, au sărit la gâtul cumpărătorilor prețurile legumelor, ale lactatelor și ale altor produse de sezon.

Și totul se întâmpla pe fondul scurtelor ieșiri pe „sticlă“ ale reprezentanților Băncii Naționale a României care, cu timiditatea curvelor cere îți pun somnifere în cafea și îți fură tot ce ai, încet dar apăsat, anunțau: „Criza crizelor e la Ruse, la Debrețin, la Nădlag și Turnu Severin“. Și uite așa în Postul Mare și Săptămâna Patimilor sărmanul român rămânea și fără somn, nemaiputându-se odihni gândind la ce pune în oala pe care nu o să aibă cu ce s-o ungă, s-o facă de dulce.

Cu prețurile băgate în criză, standurile cu mărfurile foarte căutate s-au transformat în expoziții permanente – în special mieii spânzurați în cârligele măcelăriilor. Și cum clienții nu prea aveau curaj să se apropie, negustorii au început să lase din preț. În ajunul Paștelui carnea de miel, care la începutul săptămânii era 35-40 de lei/kilogram, a ajuns la 21-22 de lei, iar la stână, dacă ajungeai, o cumpărai cu 15 lei kilogramul. A fost un adevărat fiasco pentru crescătorii de oi. Dacă la sfârșitul lunii martie mieii în viu se cumpărau la 12-13 lei/kilogram, după Paște samsarii arabi care cutreieră satele au adunat tot ce nu s-a vândut cumpărând și cu 8 lei kilogramul.

Mulți dintre crescătorii de oi declară că pierderi ca în această primăvară nu au mai avut vreodată și că oricum zvonacii și mai-marii lor le-au înlesnit arabilor câștiguri, nu jucărie.

Vorba unui cioban venit de prin Munții Buzăului: „Dacă BNR o ține tot așa cu criza și inflația orășenii or să moară de foame, iar ciobanii vor rămâne fără oi și cioareci!“

Mihai VIȘOIU

Problemele crescătorilor de ovine par să nu se mai termine. Desfacerea cărnii, a produselor rezultate din lapte şi valorificarea lânii îi fac pe fermieri să renunţe la oierit. Zootehniştii suceveni consideră că este necesară elaborarea unei politici a zootehniei pe termen lung, care să nu se schimbe în funcţie de conducerea politică a ţării şi prin care să fie create bazele valorificării tuturor produselor de origine animală. Fermierii consideră că salvarea oieritului nu trebuie să fie numai subvenţia, valorificarea lânii şi a pieilor de animale, putând aduce plus valoare acestui sector zootehnic.

Formarea unor nuclee de selecţie valoroase prin controlul oficial al producţiei

Asociaţia crescătorilor de ovine şi caprine „Mioriţa“ este una dintre cele mai importante structuri din judeţul Suceava, care reprezintă interesele câtorva sute de fermieri, crescătorii de ovine şi caprine. În această perioadă, asociaţia se implică pentru întocmirea dosarului de acreditare cu scopul de a obţine controlul oficial al producţiei. Înscrierile în Controlul Oficial al Performanţelor şi Registrul Genealogic sunt obligatorii pentru crescătorii de bovine şi ovine în vederea obţinerii sprijinului cuplat în zootehnie pentru un număr de peste 32.000 de ovine care aparţin membrilor asociaţiei.

„Controlul producţiei presupune un sprijin mai bun pe cap de animal. Anul acesta cine face controlul primeşte 25 de euro, iar cine nu îl are va primi 5 euro/animal.

Noi trebuie să facem performanţă, să avem animale de rasă, produse de calitate. Prin înscrierea animalelor în Registrul Genealogic putem contribui la formarea unor nuclee de selecţie valoroase, putem avea berbeci de reproducţie, inclusiv mioare şi miori cu certificate de origine. Dacă facem montă dirijată, supravegheată, cunoaştem părinţii şi bunicii fiecărui animal pe care îl împerechem, ştim provenienţa teritorială și putem face performanţă în acest sector zootehnic. Dacă nu facem nimic, dacă nu se vede un plus în producţie, în ameliorarea raselor, mergem în pierdere. Iar dacă nu ne dăm interesul să avem acest control, pe viitor nu vom mai primi nici subvenţie“, ne-a spus Ioan Chihaia, preşedintele Asociaţiei „Mioriţa“.

Infrastructura nu permite exportul în ţările arabe

Cei aproape 300 de membri ai Asociaţiei „Mioriţa“ deţin oi din rasele ţurcană, karakul şi, într-o proporţie mai mică, metişi. Cele mai multe oi sunt din rasa ţurcană pentru că este o oaie mai rezistentă şi foarte bine adaptată la clima din nordul ţării. Deşi doresc o valorificare superioară a animalelor şi laptelui, interesul populaţiei este scăzut pentru carnea de oaie. În judeţ există un abator mare, autorizat, la Ilişeşti, dar nu taie câteva oi, cât vinde un fermier la magazinul propriu din piaţă în câteva zile. Oierii bucovineni consideră că deschiderea pieţei arabe pentru comerţul cu carne de oaie ar salva o tradiţie românească veche de peste 2.000 de ani. Pe lângă lipsa unor acorduri comerciale între România şi piaţa arabă, realizarea unui terminal cargo pe aeroportul din Suceava şi construcţia unor depozite frigorifice de mare capacitate au rămas la stadiul de promisiune. În Suceava există un singur abator certificat Halal care asigură recunoaşterea şi desfacerea produselor din carne pe pieţele arabe, dar care preferă să cumpere oile la preţuri mici de la fermieri. Fermierii din nordul ţării susţin că exportul în Grecia şi Italia se face numai primăvara, pentru că în aceste ţări se solicită carcase mici, de 5-12 kg, care sunt la câteva luni după ce se nasc mieii. Arabii vor carcase mari, disponibile tot timpul anului, dar este greu de asigurat ritmic cantităţile solicitate. Pentru a îmbarca în avion 18 tone de carne de oaie este nevoie de 47 de tone de carne în viu, arabii fiind interesaţi doar de carcasă, fără cap.

În România nu există o piaţă a cărnii de oaie

Crescătorii de animale suceveni susţin că preţurile de achiziţie la cele două abatoare din judeţul Suceava, acreditate pentru comerţ extern în Uniunea Europeană, sunt mici în raport cu cerinţele solicitate la achiziţia animalelor şi preferă să rămână cu animalele în stână. Este o problemă a ciobanilor nu numai acum, la începutul lui 2018, ci de peste 20 de ani.

„Ministrul Agriculturii, Petre Daea, promovează oaia prin sloganul «Alege oaia» şi poate şi în zona noastră se va obişnui populaţia să mănânce carnea acestui animal. Carnea de oaie este un produs foarte bun, dar înainte de 1989 ne-am dezobişnuit să o consumăm. La abator kilogramul de carcasă este 8 lei, în piaţă preţurile ajung în jur de 17-20 de lei, dar nu este cerere. Prin asociaţie am încercat să vindem, dar nu avem cui. Nu putem face export pentru că se cer cantităţi foarte mari, semnarea de contracte certe şi pe termene lungi. Noi sacrificăm în general oile bătrâne, bolnave, berbecii care nu mai sunt folosiţi ca reproducători şi miei. Ne trebuie abator autorizat pentru ovine, cu o capacitate mare de sacrificare, prelucrare primară şi refrigerare. Apoi este problema transportului spre ţările arabe. Aceste aspecte sunt în discuţie de câţiva ani, dar nu s-a întâmplat nimic.

Existenţa fermei de ovine este asigurată din procesarea laptelui şi vânzarea brânzei şi urdei pe care le valorificăm pe piaţă. De aici rezultă câştigul nostru. Anul trecut, la începutul sezonului, kilogramul de caş s-a vândut cu 10 lei, iar spre toamnă a fost 15 lei. La preţurile care sunt la ora actuală este puţin, pentru că animalul trebuie tratat, îngrijit, hrănit, altfel nu ai rezultate.

La nivel de asociaţie este greu de realizat o fabrică de procesare, membrii fiind răspândiţi pe întreg judeţul, producţia de lapte de oaie este din luna mai până în septembrie, nu găseşti personal care să lucreze în fabricile de procesare, monopolul prelucrării laptelui în judeţ este deţinut de multinaţionale, iar intrarea pe piaţa marketurilor este anevoioasă“, susţine Ioan Chihaia.

„Alege oaia“, în pensiuni şi restaurante

Oierii suceveni consideră că în achiziţia cărnii de oaie ar trebui preluat, de către proprietarii de pensiuni şi restaurante, modelul cumpărării legumelor direct de la producători. Proprietarii restaurantelor ar trebui să încheie contracte ferme cu fermierii şi, pe bază de comandă, aceştia să le livreze carne de oaie şi produse de stână.

„Am încercat să obţinem un spaţiu în care să valorificăm produsele asociaţiei, dar toate demersurile au fost zadarnice. În cadrul programului «Alege oaia» ar fi o oportunitate ca cei care au pensiuni, restaurante să facă contracte cu fermierii şi să aibă mâncăruri de oaie. Carnea de oaie se sleieşte imediat, indiferent cât de bună ai face-o. Dar la un restaurant, unde este rulaj, această situaţie poate fi evitată. Cel mai bine preparată este sub formă de pastramă, dar şi sub formă de tocăniţe, cu multe legume, servită fierbinte. Poate avea mare căutare dacă va fi promovată corespunzător, iar proprietarii de pensiuni vor dori să asigure mâncăruri sănătoase din produse româneşti“, este de părere Ioan Chihaia.

Lâna şi pieile de oaie, aruncate la gropile de gunoi

În acest moment lâna nu este valorificată în niciun fel, dimpotrivă este aruncată la gropile de gunoi, iar pierderile sunt şi mai mari dacă ţinem cont de faptul că un crescător plăteşte trei lei pentru tunsul unei oi. Din lâna rezultată, în condițiile în care aceasta ar fi valorificată la preţul de un leu pentru un kg, aşa cum s-a propus la nivel de minister în cadrul programului „Alege oaia“, proprietarul de animale ar câştiga doi lei. Oamenii spun că lâna pe care acum pur şi simplu o aruncă ar putea fi folosită în industria textilă sau în construcţii pentru izolarea locuinţelor, acest produs fiind recunoscut ca un bun izolator termic.

„Sunt promisiuni din partea Ministerului Agriculturii că anul acesta lâna va fi strânsă. Până acum fiecare cioban o aruncă pe unde poate. Plătim trei lei de tuns o oaie, dar nimeni nu are nevoie de lână. Dacă pieile de oaie, în urmă cu 10-12 ani, se plăteau cu 25 de lei bucata, acum le aruncăm la groapa de gunoi. La fel şi pielicelele mieilor; înainte se făceau căciuli; acum, dacă găseşti un comerciant şi îţi dă 10 lei pe o piele de karakul, ai luat un preţ bun. Înainte plăteau un dos de căciulă cu 200 de lei, o căciulă de miel ajungea la 300-600 de lei, iar un cojoc sau palton din pielicele de karakul, la 2.000 de lei. Acum au ieşit hainele sintetice, ieftine, aduse din import din ţările asiatice şi nu se mai poartă hainele din piele naturală, bundiţele, cojoacele, căciulile. Lâna ţine cald, este foarte bună faţă de hainele sintetice. Înainte se făceau ciorapi, pulovere, veste de lână, covoare. Lâna ţurcană era folosită pentru covoare, ţigaia pentru îmbrăcăminte. Acum nu mai este darac, nu mai toarce nimeni, nu se mai fac pulovere din lână. Am ajuns să aruncăm lâna la maşina care colectează gunoiul menajer. Dacă va fi implementat programul «Alege oaia» avem speranţe că va fi valorificată lâna, chiar dacă preţul prognozat, 1 leu/kg, nu este unul care să aducă beneficii. De pe o oaie tundem 2-3 kilograme de lână, deci lucrăm tot în deficit, dacă ne gândim la cât costă tunsul, dar e mai bine decât să o aruncăm. Cel mai bine ar fi să vină un investitor care să facă o fabrică de prelucrare a lânii. Se pot obţine lucruri foarte frumoase din lână din firul vopsit, care are un preţ destul de mare pe plan mondial; se fac de la covoare la îmbrăcăminte sau poate fi folosită pentru izolaţii termice“, am aflat de la Ioan Chihaia.

Izolaţii termice şi fonice cu lână de oaie

O altă soluţie pe care o văd crescătorii de ovine suceveni ar fi o investiţie pentru tratarea şi pregătirea lânii brute pentru izolaţii. De mult timp, pe pieţele din străinătate lâna este folosită pentru izolare termică şi fonică pentru acoperişuri, pereţi interiori şi exteriori, tavane şi podele sub formă de role sau saltele. Izolaţia din lâna presată nu mai trage umezeala, fiind folosită la construcţii în locul vatei minerale sau a celei bazaltice.

Pe piaţa românească sunt puţine firme care doar promovează noul material ecologic de izolare termică a locuinţei şi acesta provine din import. Lâna este spălată, pieptănată mecanic şi presată în straturi mici, rezultând un fel de pături de diverse grosimi şi mărimi, cum sunt cele de vată bazaltică. Pe lângă faptul că este un material ecologic, lâna fabricată pentru izolarea termică este ignifugă, are un comportament foarte bun la umiditate, este rezistentă împotriva dăunătorilor de origine animală şi la mucegai, oferind un coeficient termic de 0,039 W/mK, în timp ce celelalte materiale folosite la termoizolare au coeficienţi termici între 0,3 şi 0,4 W/mK. Suprafaţa încreţită a fibrelor de lână face ca termoizolaţia să devină şi un excelent izolant fonic.

„Noi câştigăm de la oaie din mai până în octombrie. Din octombrie până în mai nu facem cinci bani, cheltuim. În jumătate de an nu câştigăm nimic, ci doar cheltuim, iar când câştigi, sumele sunt mult mai mici decât ar fi normal. Dacă vrei să întreţii un animal şi să ai performanţă, costurile sunt destul de mari. O astfel de investiţie ar aduce un câştig tot timpul anului“, crede Ioan Chihaia.

Silviu Buculei

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) solicită marilor lanțuri de magazine să revizuiască prețurile de la raft pentru a crește consumul cât și prețul oferit producătorilor.

În urma informațiilor apărute în presă, fermierii sunt astăzi îndreptățiți să vă comunice punctual situația reală din piață:

• În ultimele 30 de zile prețul oferit fermierilor de către marile lanțuri de magazine (care dețin monopolul cu 60% din segmentul de vânzare produse alimentare al României) a devenit derizoriu.
• Astăzi producătorii au ajuns să vândă carnea de pasăre  la 4-5 lei/kg, iar la raft cumpărătorul să scoată aproape dublu din buzunar!
• Prețul cărnii de porc la poarta fermei a scăzut sub 5 lei/kg, iar presa ne informează astăzi de prețuri  în creștere .

“Este inadmisibil ca în luna ianuarie 2018 prețul să fie mai mare față de luna decembrie 2017 - lună în care de regulă cererea se dublează! Acest lucru ne îngrijorează ca asociație și solicităm sprijinul autorităților competente pentru a verifica aceste informații apărute în presă, privind explozia prețurilor de la raft. Creșterea de preț nu se datorează unei creșteri din partea fermierilor, ci este o creștere speculativă pe care membrii ACEBOP nu o înțeleg, deoarece în această perioadă consumul de carne este scăzut” - a declarat dr. Mary Pană, președintele ACEBOP.

Peste 500 de persoane au participat, marți, la lansarea campaniei „Alege Oaia”, în parcarea Prefecturii din Iaşi, unde au mâncat produse tradiţionale din carne de oaie sau alte produse tradiţionale.

În cadrul campaniei naționale a Ministerului Agriculturii „Alege oaia”, Direcția pentru Agricultură a Județului Iași (DAJ) organizează în perioada 23-24 ianuarie un târg prin care promovează consumul de carne de ovine. 

La deschiderea evenimentului a participat secretarul de stat Dumitru Daniel Botanoiu, care a vizitat cele 26 de standuri ale producătorilor.

,,Caravana „Alege oaia’’ este un program care a deschis şi minţile, şi sufletele, dar şi calea producătorului român către piaţa din România. Cred că ,,Alege oaia’’ este programul care va da curaj producătorilor, dar cel mai important va da curaj consumatorilor, care pot găsi astfel o carne de o calitate ridicată“, a declarat Dumitru Daniel Botănoiu, Secretar de Stat - MADR.

,,Acest târg a fost organizat de Ministerul Agriculturii în colaborare cu Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și încercăm să promovăm consumul cărnii de oaie și a preparatelor  din lapte. Avem 26 de standuri, cu produse din județele Botoșani, Suceava, Vaslui, Neamț și Bacău’’, a precizat Precup Laurențiu - director executiv, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași.

,,Am venit la Iași cu jambon de Mangalița, cu pastramă de oaie, vânat și curcan. Noi în Bucovina suntem cunoscuți, deoarece acolo este raiul produselor tradiționale. De altfel, Bucovina este cunoscută pe plan intern și internațional. Din ce am remarcat, pot spune că ieșenilor le place calitatea, fac diferența dintre tradițional și ce se produce industrial’’, a declarat Ioan Baciu, Fundul Moldovei, Suceava.

,,Am venit la acest târg cu fermierii să prezentăm ,,Alege oaia‘’, cu produse tradiționale din oaie: păstramă, cârnați și brânză de oaie. Din câte văd, ieșeni sunt foarte curioși, degustă și sunt interesați de produsele tradiționale din oaie’’, a precizat Agafiței Ion, vis Mold Vaslui, Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine din județul Vaslui.

,,Plantația mi-am făcut-o în județul Botoșani, în grădina bunicilor, respectiv o plantație de trandafiri de dulceață pe o suprafață de 15 ari. Astăzi, am venit cu toate produsele mele: dulceața de trandafiri, care este testată tradițional, apoi am oțetul și siropul pe care urmează să îl atestez, iar pe lângă acestea am apa de trandafiri și ceaiuri’’, spus Mihaela Rusu, Iași.

 ,,Am venit cu brânză tradițională la putină, brânză la burduf, cașcaval și cârnaț de oaie. Noi ca fermieri trebuie să fim ajutați și intenționăm să facem centre de sacrificare, dar ar trebui la nivel național să se stabilească un criteriu  specific’’, a declarat Bobeică Neculai, Director Executiv al Cooperativei Agricolei Valea Asăului, Bacău.

,,Astăzi ieșenii pot găsi la standul nostru nenumărate produse: cașcavalul de Săveni, cu mai multe sortimente, respectiv buricul de Săveni, caș proaspăt, urdă, telemea simplă, telemea cu negrilică, cât și rulade cu mai multe sortimente, brânză topită cu struguri, nucă, verdeață, piper și boia. Așteptăm în aceste zile toși ieseni să ne viziteze standul, cu toate că ne știu că am mai fost și la ,,Târgul de dumincă’’ ne-a mărturisit Șfabu Viorel, Săveni, Botoșani.

Evenimentul are ca scop încurajarea consumului de carne și produse din carne de oaie. Consumatorii vor putea degusta tocăniță de oaie, pastramă, cârnați, brânzeturi, iar cei interesați vor putea să își procure carne și produse din carne de oaie, din cadrul celor 26 standuri special amenajate. În cadrul evenimentului se vor mai regăsi, de asemenea, 5 standuri cu vin ale producătorilor locali.

GALERIE FOTO

Beatrice Alexandra Modiga

Shaorma din carne de oaie va putea fi degustată în zilele următoare în cadrul programului "Alege oaia", iar o rețea de restaurante va prezenta câteva meniuri realizate din carne de oaie, a anunțat, vineri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, adăugând că anul viitor, în București, vor exista magazine specializate pe aceste produse.

"Am pornit un program, 'Alege oaia', pentru a stimula consumul de carne de oaie. El are două axe: vrem să popularizăm în toată țara pe tiparul pe care l-ați văzut în capitalele de județe și să începem să realizăm și infrastructura necesară, adică să deschidem magazine care să vândă aceste produse, în așa fel încât consumatorul să le găsească, și să stimulăm astfel introducerea cărnii de oaie în restaurante. Vă vom invita, în baza acestui program pe care îl avem, la trei evenimente, iar unul va fi la o școală de bucătari, unde facem niște meniuri din carne de oaie. Va fi o lecție deschisă la care vă invităm. O a doua lecție: un procesator o să pregătească o shaorma din carne de oaie și să sperăm că vom găsi și ingredientele necesare pentru a vedea că acest produs se poate valorifica, fiind extrem de valoros", a spus Daea.

De asemenea, ministrul a precizat că o rețea de restaurante va prezenta în perioada următoare și câteva meniuri din carne de oaie.

Nu în ultimul rând, ministrul a reiterat că toate produsele românești vor fi promovate, nu numai carnea de oaie și lâna, ci și carnea de porc și de pui, sau mierea.

"Facem aceste acțiuni și cu lâna și cu carnea de oaie și cu porcul și cu toate celelalte, cu puii și cu mierea pentru copii, pentru a promova produsele românești, pentru a promova consumul de produse românești și a putea intra în supermarketuri. Odată intrate, decizia o va lua consumatorul după ce degustă produsul, iar supermarketul își va putea plia conceptul comercial. Am pornit cu oaia, dar Kaufland, pot să îi dau numele, s-a angajat ca până în 2020 circa 60% din producția de carne de porc să fie românească și eu mi-am dat semnătura, pentru că ce este mai sfânt decât să fii crescător de animale în România, dar, în același timp, să fii și consumator al produselor pe care le faci cu atât de multă strădanie, cu atât de mult efort, dar și cu mult suflet", a mai spus Petre Daea.

Sursa: AGERPRES