Adama Sultan iulie 2020
update 18 Sep 2020

Recomandări pentru pregătirea şi desfăşurarea campaniei de fătări la specia ovină

Implementarea unor măsuri specifice în perioada de pregătire și de desfășurare a campaniei de fătări asigură crescătorilor de ovine obţinerea unui indice de natalitate ridicat, prin care se pot înlocui animalele valorificate, reformate sau moarte. De asemenea, se pot obține venituri importante prin vânzarea de miei vii, carne de miel, precum şi o creştere numerică a efectivului.

Campania de fătări la ovine se desfăşoară, în sistemul tradiţional începând cu ultima decadă din ianuarie, luna februarie şi uneori prima decadă a lunii martie, în funcţie de data introducerii berbecilor reproducători în turmele cu oile stabilite pentru reproducţie.

Pentru ca această activitate să se desfăşoare în condiţii optime şi să nu fie afectată starea de sănătate a oilor mame sau a mieilor se recomandă crescătorilor de ovine să asigure, indiferent de dimensiunea efectivului, următoarele:

  • Identificarea şi înregistrarea în Baza Naţională de Date a ovinelor din exploataţie şi a mieilor nou-născuţi.
  • Adăpostirea ovinelor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure în principal densitatea şi zooigiena la parametri normali (aşternut curat, spaţii dezinfectate şi văruite).
  • Compartimentarea adăpostului în funcţie de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei)
  • Suprafaţa totală de adăpostire pentru toate animalele şi dimensiunea grupului se determină în funcţie de vârstă, mărime şi alte caracteristici biologice ale ovinelor; densitatea trebuie să permită suficientă libertate de mişcare animalelor, respectiv de 1,5 m² pe cap de oaie adultă şi 0,35 m² pe miel. Padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţa minimă de 2,5 m² pe cap de adult şi de 0,5 m² pe miel.
  • Asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatură de 18-20 grade C, coeficientul de luminozitate 1:12,-1:15, umiditatea să fie cuprinsă între 65-70% şi împrospătarea continuă a aerului prin ventilaţie naturală.
  • Menţinerea în stare de igienă şi funcţionare a echipamentelor din adăposturi, respectiv sistemele de iluminare, de încălzire şi de ventilaţie.
  • Ovinelor care nu sunt ţinute în adăposturi închise trebuie să li se asigure protecţia necesară împotriva intemperiilor, contra animalelor de pradă, accesul la apă şi la hrană.
  • Hrana administrată zilnic ovinelor în această perioadă trebuie să fie echilibrată nutritiv, furnizată în condiţii igienice, aditivată cu suplimente minerale adecvate şi cu un aport mai mare pe bază de cereale.
  • Să se asigure un front de furajare care să permită tuturor ovinelor să se hrănească simultan şi să aibă acces la o sursă de apă potabilă de bună calitate.
  • Protejarea surselor de apă şi furaje pentru a nu fi supuse îngheţului şi evitarea administrării de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni grave.
  • Mieii trebuie să primească o cantitate suficientă de colostru fie prin supt, fie prin administrarea din alte surse, furnizat la temperatura corpului, în decurs de 20-30 minute de la fătare. Hrănirea cu lapte trebuie să continue pentru cel puţin primele opt săptămâni de viaţă. Se recomandă ca, la sfârşitul primei săptămâni de viaţă, mieii să aibă acces treptat până la înţărcare la alte produse alimentare proaspete, fibroase sau concentrate şi la apă de calitate, la discreţie.
  • Administrarea la miei în primele două săptămâni după fătare, preventiv, de vitamina E și Selenit de Sodiu, injectabil, 2 ml/10 kg greutate vie, subcutanat.
  • Asigurarea cu personal corespunzător din punct de vedere numeric şi al cunoştinţelor de bunăstare, inclusiv în manipularea oilor, a mieilor, stăpânirea ulterior a tehnicilor de mulgere şi tundere a oilor.
  • Inspectarea zilnică a efectivului de ovine, acordându-se o atenţie specială următoarelor aspecte: aspectul corporal în ansamblu, mişcările animalelor, rumegarea, schimbările de comportament, existenţa unor diverse răni sau plăgi şi starea ongloanelor.
  • Efectuarea coditului la oile fătătoare, înlăturarea învelitorilor fetale şi a straturilor de aşternut ud cu lichidele scurse în timpul fătării, prevenind astfel răspândirea unor boli.
  • Ovinele bolnave sau rănite să fie izolate în adăposturi sau boxe speciale cu aşternut uscat şi confortabil şi să fie consultate de un medic veterinar.

În toată această perioadă crescătorii de ovine, asociaţiile profesionale trebuie să colaboreze permanent cu personalul sanitar veterinar pentru monitorizarea stării de sănătate a ovinelor, precum şi pentru efectuarea unor acţiuni sanitare veterinare preventive sau curative ce se impun.

Dr. Ioan Viorel PENȚEA, secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Inventata inflație din preajma Paștelui a dat cea mai odioasă lovitură crescătorilor de oi

Cât de întortocheate sunt căile Domnului? Nu îmi pun pentru prima dată această întrebare. Cert este că, la aproape 80 de ani ai mei, dacă o accepta Dumnezeu să-i împlinesc la 15 februarie 2019, am întâlnit și m-am rătăcit fără speranță în labrinturile proiectate de încornorații pe care am ajuns să călcăm ca pe dude în luna lui Cuptor. La ora actuală România este cel mai cumplit poligon pe care se antrenează unități pentru toate armele, arme de ultimă generație, creație care, fără să spargă timpanele, să lase în urmă sângele victimelor – în marea lor majoritate colaterale – care ajung să fie întotdeauna câștigătoare, deși nu au mizat nici măcar un ban.

Jocul este mai ordinar și mai tâlhăresc decât „alba-neagra“ și face din păduchi ploșnițe și uneori chiar broaște țestoase. În jocul acesta nemernic – și eu știu ce spun – fără umbră de conștiință și fără inimă, al oamenilor cu toracele golite de orice fel de sentimente, hienele intră lepădături și ies așa cum îi întâlniți fără să-i recunoașteți, deși la început ați fi putut să-i striviți între unghiile mari. Acum ei nu-și mai încap în pielea moștenită de la mamele lor pe care nu le mai recunosc. Aceste vipere, cu veninul oricând gata de a fi împroșcat la prima înțepătură, calcă pe cadavre care, cu cât sunt mai multe, se transformă în trepte ale scărilor folosite pentru a ajunge tot mai sus. Ce nu știu ei este faptul că, mai devreme sau mai târziu, vor cădea și își vor rupe gâtul și coloana vertebrală, atâta câtă mai au și, dacă vor supraviețui, vor rămâne niște morți vii fără certificate de deces.

Cine sunt ei? Cei care nu au nicio meserie, neștiind să țină în mână vreun ciocan, o daltă, un patent sau un stilou sau altă unealtă, cei care nu au construit nimic în viața lor, dar care fabrică zvonuri și pun în stare de alertă gloata credulă și debusolată, gata să intre în ape adânci fără să fi învățat vreodată să înoate. Ei nu au alte sarcini decât să repete, dintr-un loc într-altul, știrile inventate și gata să fie preluate care se întind precum pojghița de ulei ars pe luciul apelor pe care le otrăvesc și infestează.

Așa s-a petrecut cu vreo două săptămâni înaintea Sărbătorilor de Paști, când prin târguri, oboare, piețe, hale și supermarket-uri a început vânzoleala, s-a răspândit zvonul că miei vor avea un preț greu de acceptat, se vorbea despre 30-35 de lei/kilogram și, odată cu prețul cărnii de miel, au sărit la gâtul cumpărătorilor prețurile legumelor, ale lactatelor și ale altor produse de sezon.

Și totul se întâmpla pe fondul scurtelor ieșiri pe „sticlă“ ale reprezentanților Băncii Naționale a României care, cu timiditatea curvelor cere îți pun somnifere în cafea și îți fură tot ce ai, încet dar apăsat, anunțau: „Criza crizelor e la Ruse, la Debrețin, la Nădlag și Turnu Severin“. Și uite așa în Postul Mare și Săptămâna Patimilor sărmanul român rămânea și fără somn, nemaiputându-se odihni gândind la ce pune în oala pe care nu o să aibă cu ce s-o ungă, s-o facă de dulce.

Cu prețurile băgate în criză, standurile cu mărfurile foarte căutate s-au transformat în expoziții permanente – în special mieii spânzurați în cârligele măcelăriilor. Și cum clienții nu prea aveau curaj să se apropie, negustorii au început să lase din preț. În ajunul Paștelui carnea de miel, care la începutul săptămânii era 35-40 de lei/kilogram, a ajuns la 21-22 de lei, iar la stână, dacă ajungeai, o cumpărai cu 15 lei kilogramul. A fost un adevărat fiasco pentru crescătorii de oi. Dacă la sfârșitul lunii martie mieii în viu se cumpărau la 12-13 lei/kilogram, după Paște samsarii arabi care cutreieră satele au adunat tot ce nu s-a vândut cumpărând și cu 8 lei kilogramul.

Mulți dintre crescătorii de oi declară că pierderi ca în această primăvară nu au mai avut vreodată și că oricum zvonacii și mai-marii lor le-au înlesnit arabilor câștiguri, nu jucărie.

Vorba unui cioban venit de prin Munții Buzăului: „Dacă BNR o ține tot așa cu criza și inflația orășenii or să moară de foame, iar ciobanii vor rămâne fără oi și cioareci!“

Mihai VIȘOIU

Recomandări privind producerea şi comercializarea cărnii de miel

Pentru prevenirea apariţiei unor toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor Pascale, când în mod tradiţional, consumul unor alimente de origine animală şi vegetală, în special carnea de miel, creşte în mod considerabil, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari de la nivelul judeţului, dispune o serie de măsuri suplimentare, concentrate asupra modului cum se produce, depozitează, transportă şi se comercializează, carnea de miel, produsele din lapte, ouă şi alte produse alimentare specifice acestei perioade.

Potrivit nutriţioniştilor, carnea de miel este importantă în alimentaţie, deoarece reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiilor cardiovasculare.

Este o sursă esenţială de zinc: întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.

Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, ce are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miel în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea cuprinsă între 14 şi 16 kilograme, deoarece carnea celor mai mici conţine mult colagen şi, prin urmare, este indigestă şi poate produce discomfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece consumată în exces, poate cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric în sânge

Atenţionăm, că datorită conţinutului ridicat de grăsime, carnea de miel nu este recomandată persoanelor care au un nivel ridicat de colesterol în sânge.          

Pentru producerea şi comercializarea cărnii de miel se urmăreşte:

  • identificarea şi monitorizarea crescătorilor de ovine care sacrifică miei;
  • identificarea şi înregistrarea în baza de date a mieilor obţinuţi în acest an prin medicii veterinari arondaţi;
  • controlul stării de sănătate a efectivelor de ovine;

 Sacrificarea mieilor şi valorificarea cărnii rezultate, în perioada Sărbătorilor de Paşte, este admisă în comformitate cu legislaţia în vigoare, astfel:

1 - în abatoare autorizate sanitar veterinar,  

Carnea se va marcacu o marcă de sănătate de formă ovală cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripţionate următoarele: „ROMÂNIA” cu majuscule sau codul ISO al ţării „RO”, numărul de autorizare acordat de A.N.S.V.S.A, abrevierea ”CE” cu majuscule.şi se poate valorifica în unităţi autorizate pe piaţa naţională.

2 - în centre de tăiere cu activitate limitată, care vor fi autorizate să funcţioneze în perioada 14.04 - 30.04.2016.

Autorităţiile locale, asociaţiile crescătorilor de animale, sau crescători de ovine, care doresc să amenajeze puncte de sacrificare miei pentru perioada menţionată, vor depune la sediul D.S.V.S.A. judeţeană o cerere care să cuprindă:

  • datele de indentificare a solicitantului;
  • locaţia unde se amenajează punctul de sacrificare miei;
  • capacitatea de sacrificare şi numărul estimativ de miei care pot fi sacrificaţi;

Autorizarea sanitară veterinară temporară a acestor spaţii de tăiere se va acorda în următoarele condiţii:

  • au mai funcţionat şi în anii anteriori,
  • asigură spaţiil de cazare a mieilor înainte de sacrificare, asigură apă potabilă (caldă şi rece) şi un sistem de canalizare;
  • facilităţi de colectare a subproduselor rezultate în urma sacrificării şi a materialelor de risc (splina şi ileonul) şi dirijarea acestora pentru distrugere;
  • este asigurată asistenţa de specialitate

Carnea se marchează cu marcă de sănătate de formă rotundă, cu un diametru de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului, urmat de codul numeric acordat de D.S.V.S.A judeţeană. şi se poate valorifica numai direct la consumatorul final,dar nu poate fi livrată către alte unităţi din domeniul alimentar îngistrate /autorizate sanitar veterinar.

Cetăţenii care achiziţionează miei vii din târguri îi pot sacrifica în astfel de spaţii.

3 - sacrificarea mieilor în gospodăriile populaţiei, carnea rezultată va fi consumată în familia respectivă.

Activitatea acestor unitaţi de sacrificare va fi supravegheată permanent de medicii veterinari repartizaţi şi împuterniciţi de D.S.V.S.A. judeţeană care vor examina, marca (prin ştampilare) şi certifica carnea rezultată.

Tansportul mieilor la unităţiile de sacrificare se va face cu mijloace de transport autorizate, mieii să fie crotaliaţi, însoţiţi de documente de mişcare şi sanitare veterinare care să ateste starea de sănătate a acestora, iar crotaliile de la mieii sacrificaţi vor fi predate medicului veterinar pentru a fi operaţi în baza naţională de date.

Transportul cărnii de miel de la abator la locul de comercializare se va efectua în condiţiile impuse de legislaţia specifică, privind amenajarea mijlocului de transport, a spaţiului de depozitare şi expunere şi cu respectarea normelor de igienă şi temperatură.    

Populaţia trebuie să se protejeze prin:

  • Achiziţionarea cărnii de miel numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”
  • Verificarea cu atenţie a mărcii de sănătate (ştampila) pentru carne, a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre producător, componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
  • Păstrarea alimentelor în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius.
  • Separarea materiilor prime (în special carnea crudă de miel, vită, porc, pasăre, peşte şi ouă), de mâncărurile deja preparate.
  • Asigurarea condiţiilor de protecţie a alimentelor destinate consumului uman faţă de insecte sau animale
  • Folosirea de ustensile (cuţite, blaturi de lemn, etc) şi echipamente curate şi dezinfectate.
  • Să apeleze la numărul de telefon al unităţilor sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

Personalul de specialitate din cadrul D.S.V.S.A. judeţene, efectuează controale şi asigură asistenţă de specialitate în toată perioada premergătoare Sărbătorilor de Paşte, prioritar, la obiectivele considerate cu risc alimentar ridicat (unităţi de sacrificare, pieţe agroalimentarte, carmangerii, depozite alimentare, hiper şi supermarketuri, restaurante, pensiuni turistice, locuri de agrement

În derularea acestor acţiuni serviciile sanitare veterinare vor colabora cu alte instituţii judeţene D.A,J. D.S.P, I.P.J. C.P.C. şi cu autoritaţile locale cu scopul de a asigura populaţiei produse alimentare de calitate, salubre şi pentru a le proteja sănătatea.

Dr. Penţea Ioan - Sectretar Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari Judeţul Sibiu

ANSVSA controlează condițiile de igienă în care sunt depozitate carnea de miel, ouăle și alte produse de Paște

Inspectorii Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) controlează condițiile de igienă în care sunt produse, depozitate, transportate și valorificate carnea de miel și ouăle, precum și alte produse alimentare specifice Sărbătorilor Pascale.

Sunt vizate toate târgurile de animale, piețele agro-alimentare, abatoarele și centrele de sacrificare cu activitate temporară, unitățile de tranșare a cărnii, unități de procesare și depozitare a alimentelor de origine animală, precum și unitățile de vânzare cu amănuntul și unitățile de alimentație publică.

"Sacrificarea mieilor se va realiza în unități de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de ovine și care sunt publicate pe site-ul ANSVSA, sau în puncte de tăiere locale, care vor fi autorizate să funcționeze pe o perioadă determinată, sub supraveghere sanitară veterinară. Carnea și organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoțite de un certificat de sănătate publică veterinară și poartă marca de sănătate. Carnea de miel sau ied care provine din unități autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare va fi marcată cu o marcă de sănătate de formă ovală cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripționate următoarele: 'ROMÂNIA' cu majuscule sau codul ISO al țării 'RO', numărul de autorizare acordat de ANSVSA, abrevierea 'CE' cu majuscule", se arată în comunicatul primit de la ANSVSA.

Potrivit ANSVSA, carnea de miel sau ied rezultată în urma sacrificărilor în spațiile/locurile amenajate temporar va fi marcată cu marcă de sănătate de formă rotundă, cu un diametru de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul județului, urmat de codul numeric acordat de DSVSA județeană.

Punctele de tăiere locale sunt avizate să funcționeze numai în perioadele 21 - 27 martie 2016 și 14 aprilie - 3 mai 2016.

Autoritățile locale (Consilii Locale, Primării) care vor să organizeze, în localitățile pe care le conduc, puncte de tăiere locale, pot solicita în aceste perioade un aviz din partea Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene.

"Spațiile avizate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie amenjate corespunzător și să asigure: locuri special amenajate pentru sacrificarea animalelor, separate fizic de cumpărători, pentru a nu le produce disconfort; spații special amenajate pentru cazarea animalelor și cu posibilități de adăpare și furajare a acestora; sistem de alimentare cu apă potabilă rece și caldă; facilități de colectare și stocare în vederea dirijării la unități de neutralizare a sângelui și subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor; facilități de colectare a materialelor cu risc specific, rezultate în urma sacrificărilor și de dirijare a acestora la unități de neutralizare", se mai precizează în comunicat.

Dirijarea subproduselor, rezultate în urma sacrificărilor, către unități de neutralizare intră în responsabilitatea primăriei sau a administratorului locului de sacrificare, care au obligativitatea de a prezenta medicului veterinar oficial confirmarea din partea unei unității de neutralizare.

Carnea provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor va fi comercializată direct consumatorului final, imediat după sacrificare, examinare și marcare, și nu poate fi livrată către alte unități din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar. Este interzisă organizarea de locuri speciale pentru sacrificarea mieilor sau iezilor în zonele în care au fost impuse restricții din motive de sănătate a animalelor.

Cu ocazia controalelor, vor fi verificate și aspectele privind respectarea temperaturilor pe timpul transportului (în stare refrigerată sau congelată) și a condițiilor de depozitare și comercializare, mai spun reprezentanții ANSVSA.

"Toate animalele care pleacă spre punctele de tăiere autorizate să funcționeze pentru perioade determinate trebuie să fie identificate prin aplicarea unei crotalii simple. Starea de sănătate a mieilor și faptul că provin din exploatații unde nu evoluează boli infectocontagioase trebuie certificată de către medicul veterinar. Animalele identificate, însoțite de formularul de mișcare emis de către medicul veterinar, sunt transportate spre locul de sacrificare numai cu mijloace autorizate sau înregistrate sanitar veterinar", susțin inspectorii sanitar-veterinari.

În cazul produselor alimentare de origine animală și non-animală, acestea trebuie să fie obținute în condițiile respectării normelor de sănătate și igienă și să fie comercializate numai în unități sau spații autorizate sau înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor. Comercializarea produselor alimentare în piețe agroalimentare sau alte locuri amenajate și autorizate este permisă numai dacă acestea sunt însoțite de documentele oficiale prevăzute de legislația veterinară.

În ceea ce privește vânzarea ouălor, producătorii și comercianții care valorifică ouă pentru consum uman, precum și fermele producătoare și centrele de ambalare ouă trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislației sanitare veterinare în vigoare, iar ouăle destinate comercializării se vor transporta numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar.

Ouăle valorificate de către producătorii particulari vor fi examinate ovoscopic de către personalul veterinar din cadrul circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

"Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crapată sau lovită; acestea vor fi retrase de la vânzare și vor fi dirijate pentru valorificare în scopuri tehnice sau dirijate către o unitate de neutralizare. Ouăle proaspete prezintă coaja cu aspect mat, rugos, comparativ cu ouăle vechi la care coaja este lucioasă și netedă. La un examen simplu a densității în apă de robinet, ouăle proaspete trebuie să rămână la fundul vasului în care sunt puse, cu axul longitudinal paralel cu fundul vasului sau acesta să formeze cu fundul vasului un unghi de maxim 30-45 grade", avertizează inspectorii ANSVSA.

Laptele crud, destinat vânzării directe către consumatorul final sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină numai de la animale sănătoase, care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om, prin intermediul laptelui.

Produsele din lapte pot fi valorificate de către micii producători, în spații înregistrate sanitar veterinar în condițiile în care producătorul deține: documentul de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă sau vânzare cu amănuntul și certificatul de producător; fișa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar; carnetul de sănătate cu viza medicului uman.

Producătorul trebuie să ofere consumatorului date privind identitatea, sortimentul de produs și data obținerii produsului, înscrise pe o etichetă atașată pe ambalaj sau pe tăblițe/panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat.

Expunerea produselor trebuie să se facă în vitrine, în recipiente confecționate din materiale necorodabile, ușor de curățat și igienizat (plastic, ceramică etc.). Comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosință (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar). Sunt permise transportul și păstrarea în vederea vânzării directe către consumatorul final a brânzeturilor, în recipiente confecționate tradițional din lemn (putini), cu condiția ca acestea să fie curate și identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilității produselor și prevenirea contaminării.

Alte produse alimentare tradiționale, precum cozonaci, prăjituri, produse de panificație, legume de sezon, se pot comercializa în spații amenajate și înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, sub controlul personalului de specialitate.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor recomandă cetățenilor să cumpere produse alimentare numai din unități înregistrate sau autorizate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor. Aceasta înseamnă că, atât carnea, cât ți alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor și nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

AGERPRES

Atenţie de unde cumpăraţi miel!

O vorbă de-a noastră spune că nunta fără lăutari, Crăciunul fără porc şi Paştele fără miel n-au niciun farmec. Însă, în „goana după miel“, fenomen instalat temporar în săptămâna dinaintea Sărbătorilor Pascale, e bine ca toţi consumatorii să ţină cont de faptul că, pentru preîntâmpinarea toxiinfecţiilor alimentare sau a unor complicaţii mai severe, toate cumpărăturile ce vizează carnea de miel, ied etc. trebuie făcute numai în unităţi autorizate sanitar-veterinar.

Pe de altă parte, tentaţia de a lua un miel „pe alese“ din turma de la stână sau de pe câmp ori chilipirurile cu mieii tăiaţi pe buza şanţului pot duce la ratarea Învierii şi trezirea la Urgenţe. Drept pentru care directorul executiv al DSVSA Mureş, doctorul Vasile Oprea, atenţionează: „În mod special, în perioada 30 martie - 12 aprilie, ţinând cont că în zona noastră avem şi Paştele Catolic şi Paştele Ortodox, s-a aprobat şi înfiinţarea de centre temporare de sacrificare a mieilor. Cel mai important lucru este ca cetăţenii să cumpere din unităţi autorizate sanitar-veterinar. Şi aici mă refer la magazine, supermarket-uri, pieţe agroalimentare, centre de sacrificare temporară a mieilor, unde totul este ţinut sub control de către medicii veterinari, care supraveghează respectarea normelor. În rest, ce se cumpără din portbagaj ori de la marginea şanţului se face pe riscul fiecărei persoane.“

Cu încrederea că ţineţi la sănătatea dumneavoastră şi nu veţi ieşi „ca mielul la tăiere“ în întâmpinarea celor care sacrifică animale şi comercializează carnea fără certificare sanitar-veterinară, vă dorim un Paşti fericit şi sănătos!

Carnea de miel nu trebuie să mai fie doar un sortiment de sezon

Deşi obiectivele creşterii ovinelor sunt multiple (lapte, carne, lână, pielicele), în multe ţări ale lumii direcţia principală sau scopul principal al creşterii îl constituie producţia de carne. La noi, consumul cărnii de oaie este încă relativ redus, cerinţele populaţiei reprezentând circa 10-15% din consumul total de carne. Tipurile de carne de ovine, atât sub raport cantitativ cât şi calitativ, depind în mare măsură de vârsta la care se face sacrificarea animalelor, aceasta fiind strâns legată de tradiţie şi preferinţele consumatorilor. Din punctul de vedere al vârstei la care se sacrifică ovinele tinere (sub vârsta de 1 an), se disting următoarele categorii de carne: miel crud (sau de lapte), miel de lapte întârziat şi tineret ovin îngrăşat.

Carnea de miel crud se obţine de la mieii sacrificaţi în perioada de alăptare, în jurul vârstei de 4-8 săptămâni, la greutate vie de 8-14 kg, pentru cei aparţinând raselor mixte, şi de 15-20 kg pentru produşii raselor de carne. Carcasele rezultate sunt neuniforme ca mărime şi compoziţie, caracterizate prin proporţia redusă a regiunilor cu carne de calitate superioară şi o cantitate destul de mare de oase. Cotletul şi jigoul (pulpa) reprezintă doar 45,9% din greutatea totală a carcasei.

Deşi apreciată de consumatori pentru frăgezime şi gustul plăcut, carnea acestor miei nu oferă însuşiri deosebite. Valoarea nutriţională este redusă, iar conţinutul mare de apă o face puţin spornică prin preparare. De asemenea, este contraindicată din punctul de vedere dietetic din cauza procentului mare de proteine nemature şi ţesut cartilaginos, greu tolerate de organismul uman, nefiind recomandate în hrana copiilor şi mai ales a persoanelor cu tulburări digestive. Compoziţia chimică a acestei cărni arată un conţinut de 58,6% apă, 18,7% proteină, 19,3% grăsime şi 3,4% cenuşă. Mieii sacrificaţi pentru obţinerea acestui tip de carne fac parte din grupa celor reformaţi, ale căror dezvoltare şi conformaţie corporală sunt heterogene. Întreţinerea lor nu necesită lucrări tehnice deosebite, neconstituind o preocupare principală pentru crescători. Pe piaţa externă nu există solicitări pentru aceşti miei.

Mieii de lapte întârziaţi sunt produşi ai oilor exploatate pentru lână, precum şi cei rezultaţi din fătările timpurii de iarnă (decembrie-ianuarie) ale raselor mixte. Aceştia se valorifică după clasarea efectuată cu ocazia înţărcării, la greutăţi de 15-20 kg, şi de la care se obţin carcase de 7-10 kg. Deşi carnea este mai bună decât a mieilor de lapte, este cerută pe piaţă doar la începutul primăverii, cu ocazia Sărbătorilor de Paști.

Valorificarea pentru producţia de carne a mieilor cruzi şi a celor de lapte întârziaţi este neeconomică, având în vedere că, în perioada aprilie-mai, la noi se valorifică peste un milion de capete la greutăţi între 10 şi 12 kg. De aceea, se impune continuarea îngrăşării mieilor de lapte întârziaţi, în paralel cu preocu­parea pentru îmbunătăţirea producţiei de lapte a oilor mame şi o hrănire suplimentară a mieilor pentru a mări viteza de creştere şi greutatea corporală la înţărcare.

Carnea de tineret ovin îngrăşat se obţine de la berbecuţii şi mieluţele necorespunzătoare pentru prăsilă, crescuţi şi îngrăşaţi la vârsta de 5-6 luni, într-o perioadă de 100 de zile de furajare la discreţie. În condiţiile creşterii în sistem intensiv, se obţin la sfârşitul perioadei animale cu o greutate de 40-45 kg şi de 35-40 kg la cele crescute în sistem semiintensiv. Carnea este marmorată, gustoasă, fără miros specific şi cu mai puţină grăsime faţă de carnea procurată de la animalele adulte, motiv pentru care este preferată de consumatori. Valoarea nutritivă superioară şi a conţinutului ei ridicat de lizină, unul dintre aminoacizii esenţiali, stimulator indispensabil al procesului de creştere, o recomandă în hrana copiilor, precum şi în hrana persoanelor cu unele afecţiuni digestive. Datorită însuşirilor gustative şi valorii nutritive superioare, carnea de tineret ovin îngrăşat reprezintă categoria de carne cea mai solicitată la export şi bine plătită de foarte multe ţări consumatoare.

Îngrăşarea reprezintă forma cea mai economică de valorificare a tineretului ovin reformat. Rasele de ovine din ţara noastră se pretează bine pentru producerea de miei îngrăşaţi ce pot asigura aprovizionarea ritmică a pieţei interne, dar şi sub formă de carcase solicitate la export. Practica sacrificării mieilor la greutăţi mici este contraindicată, deoarece scoate din circuitul producţiei un efectiv mare de animale, de la care, în urma îngrăşării, crescătorii ar putea obţine can­tităţi sporite de carne superioară calitativ şi avantaje economice semnificative.

Ing. Bogdan MACOVSCHI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2013

Inspectorii veterinari vor intensifica controalele în perioada sărbătorilor pascale catolice şi ortodoxe

Inspectorii veterinari vor intensifica controalele în perioada sărbătorilor pascale catolice şi ortodoxe, în special asupra modului în care sunt produse, transportate şi valorificate carnea de miel, ouăle şi alte alimente de origine animală destinate consumului uman.

Potrivit unui comunicat al ANSVSA, remis luni AGERPRES, conducerea direcţiilor sanitare veterinare va stabili un program de lucru pentru perioadele 22 - 31 martie 2013 (Sărbătorile Pascale Catolice) şi 20 aprilie - 5 mai 2013 (Sărbătorile Pascale Ortodoxe) în baza căruia toţi medicii veterinari vor efectua controale şi verificări în ceea ce priveşte modul în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare din toate târgurile de animale, pieţele agro-alimentare, unităţile de tăiere, procesare, depozitare, valorificare şi de alimentaţie publică.

De asemenea, în perioadele menţionate va fi asigurată permanenţa, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică, va fi afişat programul de lucru, persoana responsabilă şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Potrivit ANSVSA, în toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri amenajate şi autorizate în care va fi valorificată carnea şi alte produse de origine animală, se va asigura necesarul de personal sanitar veterinar şi permanenţa acestuia, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică.

DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti vor aplica măsura suspendării activităţii până la remedierea tuturor deficienţelor şi vor aplica sancţiuni în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare dacă se constată că, în târgurile de animale, în pieţele agroalimentare, în unităţile de procesare sau în unităţile de desfacere nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare de funcţionare.

În scopul prevenirii încălcării legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi a protecţiei sănătăţii consumatorilor, reprezentanţii ANSVSA vor colabora cu celelalte autorităţi competente cu atribuţii în controlul produselor alimentare şi în acţiuni de control privind transportul animalelor vii şi al produselor alimentare.

Sursa: AGERPRES

Minea (Romalimenta): Carnea de miel se poate scumpi cu 5-6% în perioada Paştelui

Carnea de miel s-ar putea scumpi, în perioada Paştelui, cu 5-6% tocmai pentru a fi acoperite cheltuielile producătorilor, a declarat, duminică, la un post privat de televiziune, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.

'Carnea de oaie, pe post de import, s-a scumpit cu peste 60%, produsele finite s-au scumpit şi ele, în cursul anului trecut, doar cu vreo 15%, tocmai pentru a câştiga piaţa. Este normal ca anul acesta să urmeze majorări de preţ pentru a acoperi cheltuielile. Nu de scumpiri de 30%, 50% sau 60%, dar putem vorbi de cinci procente, şase procente, chiar şapte procente în plus la preţul cărnii de miel (...) Ideea de bază este că de Paşti concurenţa este aşa de puternică încât sărbătoarea se încheie cu vânzare în pierdere, nu în profit. Vinzi mai mult cantitativ, dar nu faci profit', a afirmat Minea.

Potrivit reprezentantului Romalimenta, România obţine mai puţini bani decât Bulgaria din vânzarea cărnii de miel, deşi vecinii de peste Dunăre, practic, importă miei din ţara noastră.

'Nu cred că vor fi miei din import în România pentru că niciodată nu s-au importat miei. Asta este o gogoriţă. Din ceea ce ştiu eu, s-a încercat odată importarea de miel. În România, în general, s-a importat puţină carne de miel, mai mult carne de oaie. Bulgarii cumpără miei din România pe care îi taie şi îi revând la noi. Mai mult, ei sacrifică mieii cumpăraţi din România, îi revinde în Comunitatea Euripeană şi îşi scot mai mulţi bani decât noi. În clipa în care afacerea e afacere, cel de pe malul Dunării poate să-i taie în Bulgaria şi să-i vândă în România', a explicat Sorin Minea.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică /INS/, publicate vineri, în ianuarie 2013, numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut de cinci ori (71.000 capete), respectiv de 5,1 ori (972.000 tone), comparativ cu luna anterioară.

Tăierile în unităţile industriale specializate, care au o pondere de 2,8% din totalul sacrificărilor de ovine şi caprine au scăzut atât numeric cât şi la greutatea în carcasă de nouă ori, respectiv de 7,1 ori.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS