ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2021

Ce promovează de la Fermă la Furculiță? Agricultura ecologică, lupta împotriva risipei și bunăstarea animalelor

Două principii ghidează acțiunea Comisiei Europene în domeniul alimentar. Încearcă să răspundă în primul rând principiului durabilității, prin dezvoltarea agriculturii ecologice, lupta împotriva risipei și bunăstarea animalelor. De asemenea, respectă o cerință de siguranță alimentară, prin reducerea utilizării pesticidelor și a ambalajelor, accesibilitatea produselor și informații mai bune pentru consumatori.

Primul obiectiv al Comisiei este de a încuraja dezvoltarea agriculturii ecologice pentru a realiza „un mediu alimentar sănătos și durabil“ în toate statele membre. Întrucât se depun eforturi diferite pentru a realiza acest lucru, Comisia planifică accesul la fondurile de coeziune și, în special, la Fondul european de dezvoltare regională agricolă (FEADR), pentru a sprijini țările care necesită asistență tehnică. Comisia consideră că trecerea la agricultura ecologică trebuie să aibă loc în cadrul unei noi politici agricole comune (PAC).

Propunerea pentru această nouă PAC trebuie să permită fermierilor să își îmbunătățească performanțele de mediu și climatice, în special datorită „îmbunătățirii standardelor de mediu obligatorii“, „noilor măsuri voluntare“ sau investiții în favoarea „tehnologiilor și practicilor ecologice și digitale“. În cele din urmă, Comisia își propune să dezvolte agricultura ecologică astfel încât să reprezinte 25% din terenurile agricole cultivate până în 2030, comparativ cu 7,5% în prezent.

Cealaltă modalitate prin care Comisia asigură o agricultură durabilă este îmbunătățirea bunăstării animalelor, pe care o consideră „un răspuns evident la dorințele cetățenilor“. Prin urmare, pentru a asigura o mai bună conformitate cu aceasta, Comisia are în vedere introducerea etichetării produselor referitoare la bunăstarea animalelor, în scopul sensibilizării,  Comisia justifică faptul că o îmbunătățire a bunăstării animalelor nu numai că face posibilă „reducerea necesității de medicamente“, ci și creșterea „calității produselor alimentare“, ducând în cele din urmă la „conservarea biodiversității“.

În cele din urmă, Comisia și-a stabilit obiectivul de reducere a risipei alimentare pe cap de locuitor până la jumătate, până în 2030, și va propune obiective „obligatorii din punct de vedere juridic“ pentru aceasta până în 2023. Aceste obiective care vor fi atinse vor lăsa totuși statele membre libere să stabilească mijloacele care urmează să fie puse în aplicare și să le respecte în teritoriile lor.

Al doilea obiectiv care reiese din programul Comisiei este protejarea sănătății consumatorilor în ceea ce privește alimentele. Aceasta înseamnă reducerea utilizării substanțelor chimice și a pesticidelor. Prin urmare, Comisia intenționează să reducă utilizarea pesticidelor periculoase cu „50% până în 2030“ pentru a le înlocui cu alternative organice. Recunoaște, de fapt, „că agricultura europeană fără pesticide nu este un obiectiv realist, inclusiv în agricultura ecologică”.

Acestea din urmă sunt chiar instrumente „esențiale“ pentru atingerea obiectivelor europene „în ceea ce privește siguranța alimentară și cea a alimentelor“. Mai degrabă, abordarea executivului UE ar fi reducerea la minimum a impactului acestora asupra sănătății umane prin reducerea dependenței de pesticidele în favoarea unor alternative precum „utilizarea crescută a pesticidelor cu risc scăzut, non-chimice“.

Comisia intenționează să își revizuiască textele legislative pentru a se asigura că materialele utilizate în ambalarea alimentelor nu conțin substanțe chimice periculoase. Acest lucru ar „îmbunătăți siguranța alimentară și sănătatea publică“. În cazul pericolului dovedit, Comisia propune înlocuirea acestui ambalaj cu alternative „inovatoare și durabile“, cu materiale „reutilizabile și reciclabile“.

În același timp, propune mai multe măsuri pentru a face produsele din agricultura ecologică mai accesibile pentru cetățeni. Mai multe stimulente fiscale ar trebui, potrivit Comisiei, „să încurajeze consumatorii să opteze pentru diete durabile și sănătoase“. Aceste măsuri includ o propunere de aplicare a unor cote de TVA specifice pentru anumite produse, cum ar fi fructele și legumele ecologice. Propunerea este în curs de negociere în cadrul Consiliului UE, dar dacă este adoptată, aceasta ar trebui să ofere mai multă flexibilitate statelor în stabilirea cotelor de TVA, ceea ce le-ar permite în special să aplice „cote zero“ pentru produse precum fructele și legumele.

O astfel de măsură ar avea ca rezultat o reducere a prețului plătit de consumator. Companiile vor trebui să urmeze un cod de conduită privind practicile pe care să le adopte pentru a face produsele lor organice mai accesibile. Cu toate acestea, Comisia nu uită producătorii. Acesta consideră că scăderea prețurilor ar fi benefică pentru ei deoarece ar duce apoi la o creștere a cererii de produse din agricultura ecologică, o creștere care ar avea apoi repercusiuni asupra producției și care ar reduce costurile. Această reducere a costurilor ar face astfel posibilă compensarea celor generate de schimbarea practicii agricole.

În cele din urmă, pentru a informa consumatorii și a sensibiliza consumatorii cu privire la dietele sănătoase, Comisia subliniază necesitatea de a le oferi informații cât mai clare și complete cu privire la ceea ce consumă. Prin urmare, planifică să creeze „etichetare nutrițională armonizată obligatorie pe partea din față a ambalajului“, insistând asupra indicării originii alimentelor atunci când este posibil.

Comisia consideră că obiceiurile alimentare actuale nu sunt sănătoase și nu sunt suficient de echilibrate. Pentru a inversa tendința de creștere a ratelor de supraponderalitate și obezitate din UE până în 2030 și pentru a reduce numărul de decese cauzate de dietele nesănătoase, Comisia consideră într-adevăr că transmiterea „informațiilor clare care facilitează alegerea în favoarea dietelor sănătoase și durabile“ pot avea un impact benefic asupra „sănătății și calității vieții consumatorilor“, determinând consumatorii să facă „alegeri alimentare informate“.

Ultimul element al propunerii Comisiei: stabilirea unui program de cercetare menit să îmbunătățească cooperarea dintre oamenii de știință și politicieni, pentru a lucra la politici publice mai ecologice. Comisia Europeană intenționează să aloce 10 milioane de euro acestui proiect ca parte a programului Orizont Europa, programul său de sprijin pentru cercetare pentru perioada 2021-2027, care urmează Orizont 2020.


„De la fermă la furculiță“: obiective ambițioase.

Prin această strategie, Comisia Europeană își propune să „facă din sistemul alimentar al UE un motor de durabilitate“. Acestea sunt cuvintele comisarului pentru sănătate și siguranță alimentară Stella Kyriakides. Comisia își propune să disemineze modelul, deja adoptat de unii fermieri, al agriculturii organice și durabile, nu numai în Europa, ci și la nivel global. Pentru aceasta obiectivul este „reducerea amprentei ecologice și climatice a sistemului său alimentar“, garantând în același timp securitatea alimentară a cetățenilor săi.


Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Reducerea nivelului proteic în hrana puilor de carne

Cererea globală de carne de pui pentru consumul uman înregistrează o creștere accelerată comparativ cu cea a produselor alimentare proteice alternative (carnea de porc sau vită) datorită accesibilității și acceptării generale într-o varietate de tradiții, culturi și religii (Whitnall și Pitts 2019; OECD 2020). Se preconizează o creștere a producției globale de carne de pasăre de la 105,6 mil. tone, în 2020, la 181 mil. tone, în anul 2050, adică o creștere de 72% în trei decenii (Greenhalgh şi col., 2020).

În ultimii ani, atenția consumatorilor s-a concentrat din ce în ce mai mult asupra aspectelor legate de bunăstarea animalelor, lupta împotriva rezistenței antimicrobiene și a poluării mediului cu azot sau fosfor (Lemme şi col., 2020).

Pentru a proteja sustenabilitatea producției de carne de pasăre au fost elaborate diferite strategii nutriţionale privind reducerea nivelului de proteină brută din hrană prin utilizarea unor formule echilibrate la nivel de aminoacizi digestibili, suplimentarea cu aminoacizi esențiali și aditivi furajeri.

Scopul acestor strategii nutriționale a fost reducerea excreției totale de azot și a emisiilor de amoniac, probleme critice, în special în Uniunea Europeană, unde a fost introdusă o legislație strictă pentru a răspunde acestor preocupări (Greenhalgh şi col., 2020).

Nutreţurile combinate clasice pentru pui de carne au un nivel proteic de 23% în faza de start, 22% în faza de creștere și 19% în faza de finisare și sunt formulate pe bază de porumb, grâu, şrot de soia, gluten de porumb, la care se adaugă suplimentate de aminoacizi esențiali de sinteză (metionina, lizină, treonină) pentru a satisface cerinţele nutriționale în aminoacizi ale hibrizilor moderni.

Cercetări recente efectuate în cadrul INCDBNA-Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4) au evidențiat că reducerea cu 2 procente a nivelului de proteină brută în hrana puilor de carne pe bază de surse proteice alternative locale (șroturi de rapiță și floarea-soarelui) prezintă următoarele avantaje:

  • permite obținerea unor performanțe productive și indici de calitate ai carcasei la nivelul potențialului genetic în cazul suplimentării cu aminoacizi esențiali la nivelul cerințelor hibridului;
  • nu afectează negativ dezvoltarea gastro-intestinală, reduce tranzitul proteinei în intestinul subțire și poate reduce producția de metaboliți toxici proveniți din fermentația proteinelor în cecum;
  • are efecte pozitive asupra bunăstării puilor și asupra mediului prin reducerea azotului excretat în dejecții.

În concluzie, dezvoltarea și adoptarea unor soluţii nutriţionale cu nivel redus de proteină brută pot reduce dependența industriei avicole pentru surse de proteine „intacte“ (de exemplu, şrot soia), pot crea oportunitatea utilizării surselor de proteine alternative, pot reduce costurile de producţie și au impact pozitiv asupra mediului.

Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

APIA eliberează adeverinţe pentru beneficiarii Măsurii 14 - Bunăstarea animalelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că, începând cu data de 08 februarie 2021, a demarat activitatea de eliberare de adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2021. 

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2021, pentru Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

Până în prezent, Agenția a încheiat Convenții cu următoarele instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile mici și mijlocii (FNGCIMM):

  • APIA – BRD - FGCR
  • APIA - CEC Bank - FGCR/FNGCIMM
  • APIA - Credit Agricole - FGCR
  • APIA – Creditcoop - FGCR
  • APIA – Eximbank - FGCR/FNGCIMM
  • APIA – FRGCIP - IFN SA
  • APIA - Intesa SanPaolo - FGCR
  • APIA - Libra Internet Bank - FGCR
  • APIA – OTP - FGCR
  • APIA - Patria Bank - FGCR
  • APIA - Raiffeisen Bank - FGCR
  • APIA – Banca Românească - FGCR
  • APIA -Techcventures - FGCR
  • APIA - Banca Transilvania - FGCR/FNGCIMM
  • APIA – Unicredit - FNGCIMM

Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2021.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2021.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM se regăsesc postate pe site-ul instituției www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

ANUNȚ APIA: Se depun cererile de plată pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 08 - 21 februarie 2021, se depun cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 - 2020.

Cererea de plată va fi completată online individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, iar după tipărire, verificare și semnare se depune la Centrul județean al APIA, respectiv al Municipiului București, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului sau pe raza teritorială a județului unde este exploatația cu capacitatea de producție cea mai mare.

Cererile de plată pentru Măsura 14 “Plăți în favoarea bunăstării animalelor” cuprinde angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor cu cod ANSVSA deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea solicitantul și se depun însoțite de :

  • Copie CUI / CIF, după caz;
  • Documente care atestă calitatea de fermier activ: documente privind înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) - cod CAEN/act de înființare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfășoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 – Creșterea porcinelor, respectiv CAEN 0147 – Creșterea păsărilor) și/sau 0150- Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor). În cazul în care, din documentele stipulate mai sus, nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiției de fermier activ;
    • Situațiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată;
    • Formularul "Date informative" (cod 30) care cuprinde indicatorul "venituri din activități agricole";
    • Formularul "Situația veniturilor și cheltuielilor" (cod 20) care cuprinde indicatorul "venituri totale".
  • Copie buletin / carte de identitate al/a titularului/administratorului/ reprezentantului legal /împuternicitului;
  • Copie/copii autorizație/ii sanitar-veterinară/e pentru fiecare exploatație deținută înscrisă în cererea de plată; Copia/copiile autorizației/iilor sanitar-veterinară/e poate/pot fi depusă/e de către beneficiar o dată cu primul decont/documente justificativ/e pe care îl înregistrează la CJ APIA în anul respectiv de angajament. Dacă autorizația este eliberată după data depunerii cererii de plată, aceasta trebuie să fie în vigoare la data populării exploatației ;
  • Graficul de livrare estimat anual;
  • Graficul de populare estimat anual;
  • Document coordonate bancare;
  • Împuternicire și copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul;
  • Declarații și angajamente pentru bunăstare și specifice subpachetelor.

În plus față de documentele mai sus menționate, se depun, în funcție de pachetul solicitat:

Pentru pachetul a) porcine

  • Copia schiței grajdului/halei pentru fiecare exploatație cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa, suprafața spațiilor de cazare/spațiul maxim de cazare pe compartiment/boxă). Din suprafața totală respectivă se exclude suprafața spațiilor de hrănire și adăpare așezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spații nedestinate creșterii pentru toate categoriile de porcine;
  • Pe copia schiței fermierul va menționa instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;
  • Copii ale documentelor care fac dovada că beneficiarul are la dispoziție echipamente specializate de măsurare și control a calității aerului şi acestea sunt la dispoziție în exploatație în vederea monitorizării zilnice a pulberilor (prin prezentarea unui document de achiziție sau a unui contract de comodat sau a unui alt document);
  • Copia documentului care atestă funcționarea în parametrii tehnici a echipamentului specializat de măsurare și control a calității aerului.

Pentru pachetul b) păsări

  • Copia notificării către DSVSA referitoare la densitatea practicată;
  • Copia schiței halelor pentru fiecare exploatație cu autorizație sanitar-veterinară din care să reiasă adresa, suprafața spațiilor de creștere utilă. Din suprafața totala respectiv suprafața cuștilor/ compartimentelor se exclude suprafața echipamentelor de hrănire şi adăpare așezate pe podea, stâlpi, alte spatii nedestinate creșterii pentru toate categoriile de păsări, inclusiv a cuibarelor în cazul găinilor ouătoare în sistem alternativ la sol a cuibarelor pentru găinile de reproducție rase grele și spațiul aferent cocoșilor pentru categoria de găini de reproducție rase grele. Având în vedere că, suprafața minimă obligatorie pe cap de găină ouătoare în sistem de creștere în cuști îmbunătățite, include și suprafața cuibarului (750 cmp/cap găină), la calcularea suprafeței necesare pentru respectarea condițiilor de bunăstare superioară se măsoară suprafața totală a cuștii care include și suprafața cuibarului rezultând astfel o suprafață de 825 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 10%, respectiv 862 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 15%. Pe copia schiței halelor fermierul va menționa aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/ instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;
  • Copia documentului care atestă că aparatul de măsurare a noxelor în vederea monitorizării acestora zilnice este la dispoziție în exploatație;
  • Copia documentului care atestă funcționarea în parametrii tehnici a aparatului de măsurat noxe.

Modelele cererilor de plată pentru Măsura M14 “Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” - pachet a)  Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor însoțite de instrucțiunile de completare aferente, sunt aprobate prin OMADR nr.30/05.02.2021, publicat în Monitorul Oficial nr.128/128 bis din 8 februarie 2021 și toate informațiile sunt detaliate  în  Ghidul solicitantului pentru Măsura M14  Bunăstarea animalelor - pachet a)  Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a IV a și în  Ghidul solicitantului pentru Măsura M14  Bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, ediția a IV a, aprobate prin OMADR nr.29/05.02.2021 și postate pe site-ul oficial al APIA www.apia.org.ro, (http://www.apia.org.ro/).

Acţiuni privind asigurarea statusului de sănătate, a normelor de protecție și bunăstare la animale în perioada de iarnă

Apropierea anotimpului de iarnă şi, totodată, trecerea treptată a unor specii de animale (bovine, ovine, caprine şi cabaline) la sistemul de creştere şi exploatare în stabulaţie permanentă impune crescătorilor de animale şi păsări să întreprindă şi să realizeze din timp o serie de acţiuni și lucrări prin care să se protejeze starea fiziologică şi de sănătate a efectivelor care sunt crescute în exploataţiile comerciale sau în exploataţiile nonprofesionale din gospodăriile populaţiei.

În acest context trebuie cunoscut că sănătatea animalelor presupune protecția și bunăstarea acestora, elemente care reprezintă starea animalului la un moment dat în raport cu factorii tehnologici de exploatare, respectiv de asigurarea unui confort biologic, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă în decursul anului, factori oferiţi de către proprietarii de animale, prin:

  • asigurarea spaţiului vital indispensabil;
  • supravegherea zilnică a animalelor;
  • respectarea normelor tehnologice de exploatare, a parametrilor de microclimat, a ventilaţiei și a normelor de zooigienă;
  • asigurarea consumului necesar de furaje şi de apă;
  • aplicarea programelor de profilaxie a bolilor transmisibile sau a tehnopatiilor;
  • asigurarea conceptului de securitate alimentară şi trasabilitate.

Deși majoritatea fermierilor își cunosc acțiunile și responsabilitățiile privind pregatirea pentru iernare a animalelor de rentă, consider necesare unele recomandări plecând de la premisa că, pentru a obține producții superioare și de calitate, este nevoie de animale sănătoase.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor se recomandă ca pentru perioada de iarnă proprietarii de animale şi păsări să asigure:

Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să respecte densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, realizată prin:

  • remedierea, după caz, la adăposturi a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);
  • etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;
  • asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatură de 18-20°C, a coeficientului de luminozitate, umiditatea să fie cuprinsă între 65-70% şi împrospătarea continuă a aerului prin ventilaţie naturală;
  • suprafaţa totală de adăpostire şi dimensiunea grupului pentru animale se determină în funcţie de specie, vârstă şi de alte caracteristici biologice;
  • la specia bovină, la viţei – 1,5 m, la tineret 1,8 la vacă în sistem legat patul cu L – 1,8 m, l – 0,8 m şi front de furajare 50 cm;
  • la ovine, densitatea în saivan trebuie să asigure 1,5 m² pe cap de oaie adultă și 0,35 m² pe miel. Padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţă minimă de 2,5 m² pe cap de adult și de 0,5 m² pe miel. În perioada fătărilor adăpostul se compartimentează în funcţie de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei);
  • igienizarrea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii, deratizare, dezinsecţii şi zugrăvit, efectuate cu unități specializate.
  • Asigurarea apei la nivelul necesarului, verificarea şi protejarea surselor de apă, remedierea anumitor defecţiuni pentru a nu fi supuse îngheţului.
  • Inventarul stocului de furaje pe sortimente şi indici de calitate, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale.
  • Asigurarea condiţiilor optime de depozitare, păstrare şi administrare a stocurilor de furaje prin:
  • evitarea pășunatului pe suprafețele acoperite de brumă sau administrarea de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate, în perioada cu temperaturi scăzute, sau furaje depreciate calitativ, care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni digestive grave;
  • menţinerea în stare de funcționare și igienă a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor şi a vehiculelor utilizate pentru producerea, prepararea şi transportul furajelor şi evitarea oricărei surse de contaminare a acestora,
  • verificarea calităţii furajelor prin afuirea de probe la laboratorul de referinţă, respectarea recomandărilor menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi.

Respectarea normelor de biosecuritate în ferme prin:

  • funcționarea filtrului sanitar pentru personal și rutier la intrarea în fermă;
  • asigurarea condiţiilor de evacuare şi depozitare a dejecţiilor, a gunoiului în platforme sau staţii de epurare, astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor;
  • amenajarea unor spaţii pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la unitatea specializată.
  • Să colaboreze cu medicii veterinari arondaţi, pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor (bovine, ovine, caprine şi porcine) existente în exploataţie.
  • Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în/din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale.
  • Să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi păsărilor din exploataţie.
  • Să colaboreze cu servicile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, tratamente antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică etc.

Precizăm că în această perioadă a anului sunt programate acţiuni de supraveghere prin măsuri specifice a unor boli transmisibile, respectiv TBC Blutonguie, ESB Scrapia la ovine, Gripa aviară, Salmonelele la păsări, vaccinarea antirabică a carnasierelor domestice, tratamente antiparazitare de necesitate etc.

Medicii veterinari, pe lângă verificările şi evaluările privind respectarea normelor de biosecuritate, protecţie şi bunăstare în exploataţiile cu animale şi păsări, caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, cu micii producători de bunuri alimentare, prin informări reciproce cu problematica existentă, pentru a soluţiona operativ doleanţele şi solicitările acestora şi pentru aplicarea unor măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Recomandări privind implementarea normelor de bunăstare la animale

Proprietarii de animale şi păsări trebuie să cunoască un element esenţial, şi anume că sănătatea animalelor presupune bunăstarea acestora, respectiv un anumit confort biologic, fără de care nu este posibilă exprimarea integrală a vitalităţii, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă.

Acest deziderat înseamnă asigurarea spaţiului vital indispensabil, supravegherea zilnică a tuturor animalelor, monitorizarea fluxului tehnologic, a parametrilor de microclimat, a ventilaţiei, a consumului de furaje şi de apă, în funcție de specie, sistem de exploatare, stare fiziologică și categorie de vârstă, precum și aplicarea programelor de profilaxie a bolilor.

Pentru o evaluare realistă a bunăstării animalelor este necesară efectuarea de măsurători cu privire la nivelul producţiei, comportament, anatomie, fiziologie, starea de sănătate şi imunitate, dar şi alte elemente precum:

  • sistemul de producţie;
  • economicitatea fermei;
  • impactul asupra mediului cu referire la sol, apă, aer;
  • starea de sănătate și siguranța angajaților și a lucrătorilor;
  • interacțiunile comunitare ale exploatației (în legătură cu poluarea sau alți factori);
  • comerțul național și internaţional.

Normele de bunăstare a animalelor de interes economic sunt reglementate prin acte legislative specifice pentru fiecare specie, emise de ANSVSA, transpuse din legislaţia UE şi care stabilesc standarde minime pentru protecţia acestora.

În general, animalelor trebuie să li se asigure cinci libertăţi fundamentale:

  • Libertatea faţă de senzaţiile de foame şi de sete – animalele trebuie să aibă acces nelimitat la apă proaspătă şi la o hrană adecvată pentru a-şi menţine starea de sănătate.
  • Libertatea faţă de disconfort – animalele trebuie să aibă un mediu de viaţă adecvat, care să includă un adapost şi o zonă confortabilă de odihnă.
  • Libertatea faţă de durere şi boală – animalelor trebuie să li se asigure un diagnostic rapid şi un tratament adecvat.
  • Libertatea de a-şi exprima comportamentul natural – animalelor trebuie să li se ofere spaţiu suficient şi compania animalelor din aceeaşi specie.
  • Libertatea faţă de teamă şi stres – animalele trebuie tratate într-un mod care să nu le provoace suferinţe psihice.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi, implicit, produse animaliere corespunzătoare recomandăm proprietarilor de animale şi păsări să asigure:

Ø Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametri normali, prin:

– remedierea, după caz, a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);

– etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;

– igienizarea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii deratizare, zugrăvit;

– verificarea şi remedierea elementelor tehnologice (de muls, de furajare, evacuare dejecții, adăpare, ventilaţie);

– asigurarea unor spaţii confortabile pentru perioada fătărilor în funcție de specia de animale crescute în exploatație.

  • Verificarea calității şi protejarea surselor și a instalațiilor de apă pentru a nu fi supuse contaminării.
  • Asigurarea necesarului de furaje pe sortimente, a condiţiilor optime de depozitare şi păstrare, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale şi păsări.
  • Evacuarea şi depozitarea dejecţiilor, a gunoiului în platforme sau staţii de epurare, astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor.
  • Asigurarea de facilităţi pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la o unitate specializată.
  • Transportul animalelor şi păsărilor să se efectuieze numai dacă sunt asigurate mijloace de transport echipate corespunzător şi care să le protejeze de intemperii.
  • Deținătorii de animale au obligația de a avea un comportament lipsit de brutalitate față de acestea, fiind interzisă aplicarea de tratamente rele, precum: lovirea, schingiuirea și alte asemenea cruzimi, precum și de a nu le părăsi sau izgoni.
  • Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în / din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale.
  • Să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi păsărilor din exploataţie.
  • Să colaboreze cu servicile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de supraveghere și prevenire a îmbolnăvirii animalelor, planificate pentru diferite perioade ale anului sau pentru intervenții în situații de necesitate.

Prin implementarea normelor de bunăstare, crescătorii de păsări şi porci, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008 sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute pot beneficia din bugetul MADR, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, de o susţinere financiară prin acordare de subvenţii.


Medicii veterinari caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, prin acordarea de consultanță, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitările acestora; de asemenea, verifică şi controlează modul cum sunt respectate normele de protecție și bunăstare a animalelor şi aplică măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.


Dr. Ioan Viorel PENŢEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

APIA a efectuat plăți pentru beneficiarii Măsurii 14 și Măsurii 215

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința opiniei publice că astăzi, 15 aprilie 2020, a efectuat plăți aferente Măsurii 14 și Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este repartizată astfel:

  • 980.914,27 euro, respectiv 18.564.993,70 lei pentru un număr de 24 de beneficiari care au accesat Măsura 14 - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare;
  • 993.109,29 euro, respectiv 93.237.865,17 lei pentru un număr de 28 de beneficiari care au accesat Măsura 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.
  • 688,86 euro, respectiv 3.057.805,00 lei pentru un număr de 3 de beneficiari care au accesat Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.
  • 676.149,57 euro, respectiv 7.816.723,52 lei pentru un număr de 28 de beneficiari care au accesat Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 și Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.

APIA efectuează plata beneficiarilor Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința opiniei publice că vineri, 10 aprilie 2020, efectuează plățile aferente Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este repartizată astfel:

  • 792.492,55 euro, respectiv 138.937.288,99 lei pentru un număr de 146 de beneficiari care au accesat M14 - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare;
  • 151.168,46 euro, respectiv 173.254.474,10 lei pentru un număr de 183 de beneficiari care au accesat M14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.

Sursa: apia.org.ro

APIA efectuează plăţi pentru bunăstarea animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința opiniei publice că miercuri, 01 aprilie 2020, efectuează plățile aferente Măsurii M215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este 8.136.856,76 euro, respectiv 37.946.231,46 lei pentru un număr de 33 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii M215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii M215 din Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.

APIA efectuează plata beneficiarilor Măsurii M215

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința opiniei publice că începând de miercuri, 25 martie 2020, demarează efectuarea plăților aferente Măsurii M215 - Plăți privind bunăstarea animalelor pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este 8,283,571.50 euro, respectiv 38.630.435,70 lei  pentru un număr de 48 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie  în conformitate cu prevederile legislației europene și naționale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăților compensatorii aferente Măsurii M215 - Plăți privind bunăstarea animalelor pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor se realizează în conformitate cu Fișa Măsurii M215 din Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.

Sursa: apia.org.ro

APIA: Cereri de plată pentru anul 2020 - plăți în favoarea bunăstării porcinelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în perioada 15 ianuarie - 15 februarie 2020 se desfășoară sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.6/10.01.2020 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - pachetul a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri.

Pentru mai multe informații referitoare la accesarea sprijinului pentru bunăstarea porcinelor consultați Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, Ediţia a III-a-2020, aprobat prin Ordinul MADR nr. 15/14.01.2020, publicat pe site-ul APIA la adresa http://www.apia.org.ro.

Ghidul solicitantului pune la dispoziția potențialilor beneficiari informațiile necesare privind acordarea plăților, respectiv:

  • condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obținerii plăților;
  • completarea și depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanți pentru obținerea plăților;
  • angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanții în vederea accesării subpachetelor;
  • respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligațiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancțiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora.

urmare apariției, în anul 2018, a cazurilor de forță majoră – pesta porcină africană - noul Ghid al solicitantului aferent Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor conține şi metodologia de calcul pentru efectivele afectate de pesta porcină africană.

Sursa: apia.org.ro

Măsuri pentru protejarea animalelor și a păsărilor în caz de inundații

În condițiile avertizărilor de producere de fenomene meteorologice extreme (ploi torențiale, furtuni, căderi de grindină) care pot provoca și inundații, în diferite zone ale țării, fenomene care pot afecta sănătatea animalelor, prin declanșarea de afecțiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează  crescătorii de animale, precum și autoritățile locale cu privire la obligația de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică și de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea și limitarea posibilelor îmbolnăviri la animale, sau boli transmisibile la animale și de la animale la oameni, activități direcționate cu responsabilități pentru:

  • Protejarea sănătății animalelor și păsărilor, protecția și bunăstarea acestora.
  • Protecția mediului.

În domeniul protejării sănătății, protecției și bunăstării animalelor:

  • Monitorizarea exploatațiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale din gospodăriile populației care dețin animale și păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă, sau acțiuni de necesitate, (acțiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje și a apei potabile)
  • Verificarea disponibilității echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilație și a generatoarelor de energie electrică; (în special la fermele cu porci și păsări).
  • Asigurarea unor locuri și spații prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepționale și mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundații în zone sigure, unde să fie asigurate condiții de adăpostire, hrană, adăpare și îngrijire.
  • Circulația animalelor în județ și în afara județului să se facă numai dacă este strict necesar și numai cu aprobarea și sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau județene, după caz.
  • Administrațiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanță, să cunoască situația reală și să informeze deținătorii de animale despre fenomenele prognozate.
  • Deținătorul de animale și păsări are obligația ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunțe urgent medicul veterinar din localitatea respectivă, de orice modificare a stării de sănătate a animalelor precum și modificări comportamentale.
  • Verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală și de apă potabilă, existente în unitățile de profil, sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calității și a salubrității, precum și stabilirea unor măsuri corective, după caz.
  • Asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice și dezinfectante pentru situații de urgență.

În domeniul protecției mediului

  • Coordonarea activității, prin implicarea autorităților locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor și dirijarea lor la unitatea de distrugere, sau incinerare.
  • Curățirea și dezinfecția zonelor de unde s-a retras apa și au fost colectate cadavre de animale.
  • Verificarea condițiilor de manipulare, colectare, păstrare și transport a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.
  • Colaborarea cu instituțiile județene – Instituția Prefectului, Consiliul Județean, I.S.U, C.P.C. D.S.P, I.P.J. D.S. I.J.J și cu asociațiile crescătorilor de animale și asociații pe produse.

Situațiile deosebite pot fi comunicate la unitățile sanitare veterinare, sau la comandamentele locale, constituite pentru a se putea interveni operativ și eficient cu personal de specialitate.

Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

APIA autorizează la plată beneficiarii Măsurilor 14 şi 14T

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 20.03.2019, a demarat autorizarea la plată a beneficiarilor Măsurilor 14 şi 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine și pachet b) păsări, Campania 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 91.428.112,49 euro, din care 53.182.296,68 euro pentru bunăstare păsări şi 38.245.815,71 euro pentru bunăstare porcine și este finanțată în procent de 100% FEADR.

Plata sprijinului financiar se efectuează în lei la un curs de schimb valutar de 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 decembrie 2017, aplicabil cererilor depuse în anul 2018.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri care isi asuma voluntar angajamente in favoarea bunastarii animalelor.

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurilor M14 şi 14T, Campania 2019

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurilor M14 şi 14T – Plăți privind bunăstarea animalelor, Campania 2019, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA pentru anul de cerere 2019. 

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2019, atât pentru Măsura 14T cât şi pentru Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

De asemenea, prin adeverință se confirmă valoarea de 70% pentru pachetul a) porcine și 70% pentru pachetul b) păsări din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2019.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2019.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor ca potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobândă aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Sursa: apia.org.ro

Termen limită pentru depunerea decontului la APIA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că:

A) data de 18 ianuarie 2019 este termenul limită pentru depunerea decontului pentru perioada 4 aferentă anului de angajament 2018 în cadrul Măsurii 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor, pachet a) - porcine (Sesiunea 3) și pachet b) - păsări ( Sesiunea 2), în conformitate cu prevederile Ordinul MADR nr.155/2017, Anexa nr.1 și Anexa nr.2.

Decontul justificativ pentru perioada 4 se depune însoţit de documentele generale şi specifice subpachetelor solicitate.

B) data de 31 ianuarie 2019 este termenul limită pentru depunerea decontului pentru perioada 4 aferentă anului de angajament 2018 din cadrul Măsurii M14 – Bunăstarea animalelor, pachet a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachet b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 1040/2018, Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, cu modificările şi completările ulterioare.

Documentele generale şi specifice aferente subpachetelor solicitate care însoţesc decontul justificativ sunt prevăzute în Ghidul solicitantului, ediția I, revizia 1, postat pe site-ul APIA ( www.apia.org.ro), secţiunea Măsuri de Sprijin și IACS - Măsuri delegate din PNDR - Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachet a) sau pachet b).

Sursa apia.org.ro

APIA: Informații cu privire la depunerea cererilor de plată pentru anul 2019

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că:

A) data de 31 ianuarie 2019 este termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pentru anul de angajament 2019, pentru angajamentele multianuale aflate în derulare în cadrul Măsurii 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor, Pachet a) – Porcine (Sesiunea 3) și Pachet b) – Păsări (Sesiunea 2), în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr.155/2017, Anexa nr.1 și Anexa nr.2.

Modelele cererilor de plată se regăsesc în OMADR nr.826/2016 şi se pot descărca de pe site-ul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, secțiunea Măsuri specifice –Măsuri de sprijin finanțate din FEADR - Măsura 215 - Materiale de informare - Modelul cererii de plată pentru Pachet a) şi Modelul cererii de plată pentru Pachet b) și pot fi completate online accesând secțiunea Măsuri de sprijin finanțate din FEADR - Măsura 215 - Completare online.

Documentele care însoţesc cererea de plată sunt prevăzute în Ghidul solicitantului, versiunea 3.1 pentru pachet a) şi versiunea 2.0 pentru pachet b) și sunt postate pe site-ul APIA, secțiunea Măsuri specifice - Măsura M 215 - Materiale de informare - Porcine sesiunea III și Păsari sesiunea II.

B) în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2019 se depun cererile de plată pentru anul 2019, pentru angajamentele anuale din cadrul Măsurii M14 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi Pachet b) – Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 45/2019, Anexa nr.1 şi Anexa nr.2, publicat în Monitorul Oficial nr.37 şi nr. 37 bis din 14.01.2019.

Cererile pot fi completate online accesând site-ul APIA din Pagina de început, banner-ul rotativ - M14 Bunăstarea animalelor, butonul “Intră în secţiune”– Detalii.

Documentele care însoţesc cererea de plată sunt prevăzute în Ghidul solicitantului, Ediția a II-a, postat pe site-ul APIA, Secţiunea Măsuri de Sprijin și IACS - Măsuri delegate din PNDR - Măsura M14 - Bunăstarea animalelor.

Sursa: apia.org.ro

Noutăți pentru zootehnie. Muls complet automatizat și spectometru pentru furaje

Expoziția Internațională de Zootehnie de la Cremona, Italia, eveniment dedicat în special raselor de lapte, a adus în atenția vizitatorilor noi tehnologii care țin de managementul fermei, dar și soluții pentru sănătatea și bunăstarea animalelor.

Dezinfectare și spălare automată

Vremea doniței și a prosopului cu care se spălau ugerele vacilor înainte de muls se pare că a apus. Cel puțin pentru italieni. La ei fermele mari, performante și-au automatizat întregul proces, eliminând complet forța de muncă umană.

Au apărut și la noi săli de muls, cu toate dotările necesare, însă niciun muls nu se face fără lucrătorii care dezinfectează și șterg ugerul. Două acțiuni extrem de simple, care presupun timp, dar care predispun și la erori umane. Noua tehnologie propune și eliminarea acestor intervenții umane prin sistemul ADF (Dipping and Flushing ADF Milking Sistem) oferit de compania italiană Tecnozoo și distribuit în România de Agrizootek, o companie din Cluj. Acesta este conceput pentru a îmbunătăți starea de sănătate a efectivului. Scopul este de a proteja mameloanele de infecții pentru a reduce mastitele și a limita în consecință numărul de celule somatice (SCC). Beneficiile sistemului ADF încep de îndată ce se termină mulsul, când mansonul este încă montat pe mamelon. La finalul mulsului, sistemul tratează imediat mamelonul cu un produs dezinfectant și foarte emolient, care îl protejează de infecții, reducând drastic riscul ca presiunea negativă să permită pătrunderea bacteriilor în canalul mamelonului încă deschis, când unitatea de muls este îndepărtată.

Prin automatizarea procesului de imersare și spălare, noile mulgători aplică automat substanțe emoliente și dezinfectante în interiorul manșoanelor imediat după muls. Manșoanele sunt apoi clătite și pregătite pentru următoarea vacă. „Cu sistemul ADF putem controla cazurile de mastită și numărul de celule somatice, crescând numărul de lactații și longevitatea efectivului. Starea de sănătate a șeptelului este îmbunătățită în general deoarece vacile mai sănătoase rămân mai mult timp în efectiv. Este controlată astfel și contaminarea încrucișată între vaci deoarece unitatea de muls este dezinfectată automat la sfârșitul fiecărui muls grație procesului de spălare back flush integrat în sistem. O sănătate bună a vacilor economisește bani, crește calitatea laptelui și economisește timp“, spuneau italienii de la Tecnozoo.

Cum funcționează

  1. Sfârșitul mulsului – procesul începe. La sfârșitul mulsului se închide vidul și soluția dezinfectantă este injectată printr-un canal în fiecare manșon al grupului de muls.
  2. Soluția dezinfectantă vine aplicată pe fiecare mamelon. Dezinfectantul este aplicat cu precizie pe întreg mamelonul pe măsură ce manșonul este retras.
  3. Mamelonul este dezinfectat și protejat. În câteva secunde de la terminarea mulsului, mameloanele vulnerabile sunt acoperite cu substanța protectoare.
  4. Se începe procesul de curățare. Interiorul fiecărui manșon al grupului de muls este dezinfectat și apoi clătit cu apă curată.
  5. Grupul de muls este pregătit pentru vaca următoare. Manșoanele sunt curate, necontaminate și pregătite pentru următorul muls.

Beneficii

Abordarea mulsului în felul acesta îmbunătățește starea de sănătate a efectivelor de vaci, prin reducerea numărului de cazuri de mastită. În plus, prin eliminarea necesității de a înmuia și de a spăla crustele manual, ADF economisește timp și bani, mărind eficiența sălii de muls. Ca beneficiu imediat, cresc producția de lapte, calitatea laptelui, se reduc costurile pentru tratamente și servicii veterinare și scad costurile de recuperare. Pe termen lung crește lactația și se îmbunătățește sănătatea generală a efectivului.

Analiza furajelor, la îndemână

Un alt produs care a stârnit interes din partea fermierilor români prezenți la eveniment a fost Polispec, un spectometru portabil care poate analiza toate componentele dintr-o fermă, de la materia primă recoltată, la rețeta de furajare. Rezultatele oferite de acest instrument portabil echivalează cu o analiză de laborator, doar că în acest caz rezultatele se obțin pe loc. Se analizează parametri precum: proteina, substanța uscată, fibre, aciditate, zaharuri etc. Un astfel de aparat ar scuti orice fermier de drumuri lungi până la laboratoarele specializate și pierderea unui timp prețios. În plus, fermierul are o imagine completă a calității tuturor componentelor din rația de furajare a animalelor, ceea ce poate determina creșteri sau descreșteri ale producției de lapte. Echipamentul se montează la o tabletă sau computer, unde sunt descărcate toate informațiile, pentru ca apoi să fie ușor analizate. Același aparat poate fi montat pe combinele de recoltat pentru a analiza din punct de vedere calitativ ceea ce se recoltează. În felul acesta se obține o hartă a calității recoltei, ceea ce ajută la o mai bună fertilizare în anul următor. Investiția într-un astfel de aparat este de 17.000-21.000 euro. Anual se plătește producătorului o licență care ajunge la 200 euro pentru primele 5 tipuri de plante analizate și 100 euro pentru orice plantă adăugată ulterior. Pe lista furnizorului italian există mai mult de 30 de produse care se pot analiza, dar lista este mereu îmbunătățită, anul acesta adăugându-se orzul, spre exemplu.

Patricia Alexandra POP

APIA anunță că au fost aprobate Ghidurile Solicitantului pentru Măsura 14 - Bunăstarea Animalelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1040 din 10.05.2018 au fost aprobate Ghidurile Solicitantului pentru Măsura 14 – „Bunăstarea Animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, pachetul a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Totodată, prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1041 din 10.05.2018 a fost aprobat modelul Cererii de plată privind Măsura 14 – „Bunăstarea Animalelor” -  pachetul a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, iar prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1042 din 10.05.2018 a fost aprobat modelul Cererii de plată privind Măsura 14 – „Bunăstarea Animalelor” - pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Facem precizarea că Cererile de plată aferente pachetelor a) și b) ale Măsurii 14 –„Bunăstarea Animalelor” se vor depune la Centrele județene/locale APIA și al Municipiului București, până la data de 15 mai 2018, inclusiv.

Beneficiarii plăților sunt exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar, încadrate în categoria fermierilor activi (conform art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013) care își asumă voluntar angajamente anuale în favoarea bunăstării animalelor.

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de beneficiari. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea vită mare (UVM).

Menționăm că sprijinul este acordat în cadrul acestei măsuri în urma încheierii pe o perioadă de 1 an a unor angajamente voluntare în favoarea bunăstării animalelor.

Toate documentele enunțate mai sus se pot consultata pe site-ul APIA (www.apia.org.ro), la secțiunea Măsuri de Sprijin și IACS, subsecțiunea Măsuri delegate din PNDR.

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta măsura 215)

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor, Campania 2018, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA pentru anul de cerere 2018. 

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată în perioada 03.01.2018-31.01.2018 aferentă anului de angajament 01.01.2018 - 31.12.2018, pentru Măsura 14T – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine  sau  - pachetul b) păsări.

De asemenea, prin adeverință se confirmă valoarea de 70% pentru pachetul a) porcine și 70% pentru pachetul b) păsări din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 01.01.2018-31.12.2018.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2018.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Reamintim fermierulor ca potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobândă aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Subvenții în zootehnie, plăți în favoarea bunăstării păsărilor

Ca obiectiv specific, aceste plăţi își propun asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice. Prin aceste plăţi se acoperă costurile suplimentare şi pierderile de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor.

Costurile suplimentare sunt cauzate de angajamentele asumate pe baze voluntare în favoarea bunăstării şi protecţiei, prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.

Beneficiarii sunt exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a păsărilor autorizate sanitar veterinar, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor,

Plăţile se acordă pentru pui de carne, găini ouătoare, găini de reproducţie din rase grele şi pui de curcă, fiind compuse din cinci subpachete.

Subpachet 1 – asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi

Indicator pentru cerinţa         Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

• iluminare artificială • iluminare artificială

   cu intensitate de 30 lucşi       cu intensitate de 20 lucşi

   – timp de minimum 18 ore/zi

     pentru categoriile: pui de

     carne, pui de curcă şi găini

     de reproducţie rase grele;

   – timp de 16 ore/zi pentru

     categoria găini ouătoare

Subpachet 2 – reducerea densității păsărilor cu 10% față de densitatea rezultată din aplicarea cerințelor minime obligatorii privind suprafața minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară      minimă obligatorie

Suprafaţa disponibilă  Suprafaţă disponibilă

în condiţii superioare  minimă obligatorie: de bunăstare:

• pui de carne – 30,00 kg/m2 • Situaţia I: pui de carne

• pui de carne – 35,45 kg/m2      – 33 kg/m2

• pui de carne – 38,18 kg/m2 • Situația II: – pui de carne

                 – 39 kg/m2

            • Situația III: – pui de carne

                 – 42 kg/m2

• găini ouătoare         • găini ouătoare

   • 1.222 cm2/cap în sistem   • 9 găini ouătoare/m2

       alternativ      în sistem alternativ

   • 825 cm2/cap în sistem      • 750 cm2/cap – sistem

       cuşti îmbunătăţite                 cuşti îmbunătăţite

• găini reproducţie     • găini reproducţie

   rase grele – 22,73 kg/m2       rase grele – 25 kg/m2

• pui de curcă • pui de curcă

   • masculi: 50 kg/m2    • masculi: 55 kg/m2

   • femele: 45,45 kg/m2            • femele: 50 kg/m2

Raportul dintre suprafaţa vitrată şi suprafaţa pardoselii este de cel mult 1/50.

Subpachet 3 – îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului.

Indicator pentru cerinţa                     Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

Suprafaţa superioară în timpul          Suprafaţa minimă

păsărilor, de minimum:          obligatorie în timpul transportului păsărilor:

• 260 cm2/kg pentru păsări    • 200 cm2/kg pentru păsări

   cu greutatea < 1,6 kg/cap     cu greutatea < 1,6 kg/cap

• 208 cm2/kg pentru păsări    • 160 cm2/kg pentru păsări

     cuprinse între              cuprinse între

   1,6 – < 3 kg/cap         1,6 – < 3 kg/cap

• 150 cm2/kg pentru păsări    • 115 cm2/kg pentru păsări

   cuprinse între 3–<5 kg/cap    cuprinse între 3–<5 kg/cap

• 137 cm2/kg pentru păsări    • 105 cm2/kg pentru păsări

   cu greutatea de >5 kg/cap    cu greutatea de >5 kg/cap

În cazul fermelor de creştere a puilor de carne, prima compensatorie pentru subpachetul 3 poate fi acordată pentru maximum 6,5 cicluri de producție (serii) pe an.

În cazul fermelor de creştere a puilor de curcă, prima compensatorie pentru subpachetul 3 poate fi acordată pentru maximum 3,7 cicluri de producție (serii) pe an.

Subpachet 4 – corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor în apa utilizată.

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

• Nitraţi – 50 (mg/l)   • Nitraţi – 100 (mg/l)

• Nitriţi – 0,5 (mg/l)   • Nitriţi – 1 (mg/l).

Copiile buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat, după cum urmează:

– min. 14 buletine/an pentru calitatea apei determinată la sursă (din care să rezulte corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă şi menţinerea acestora în parametrii condiţiilor superioare);

– min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare serie (ciclu de producţie), plus încă 2 buletine/an(pui de carne și pui de curcă).

– min. 6 buletine/an pentru calitatea apei determinată la intrarea în fiecare hală – copia buletinului de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor (pentru găini ouătoare).

– min. 6 buletine/an pentru calitatea apei determinată la intrarea în fiecare hală plus încă 2 buletine/an (găini reproducție);

Subpachet 5 – reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat.

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară      minimă obligatorie

Nivelul noxelor din adăpost    Nivelul noxelor din adăpost

în condiţii superioare în condiţii minime de bunăstare:  obligatorii:

   • 14 ppm amoniac (NH3)       • 20 ppm amoniac (NH3)

   • 2100 ppm dioxid      • 3.000 ppm dioxid

       de carbon (CO2)         de carbon (CO2)

Cererile de plată se depun însoţite de:

1. copie CUI/ CIF, după caz;

2. copie buletin/carte de identitate a titularului/administratorului/reprezentantului legal/împuternicitului;

3. copie autorizaţie;

4. copia schiţei adăposturilor pentru fiecare exploataţie (din care să reiasă adresa şi suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe hale/cuşti îmbunătăţite), precum și schița pentru sistemul de iluminare și ventilație (admisie – evacuare aer) – pentru fiecare hală;

5. program de iluminat: vară/ iarnă care să conţină intervalul orar pe perioade, în funcţie de tehnologia de creştere şi categorie;

6. copia după notificarea crescătorului de păsări către DSVSA judeţean privind densitatea practicată;

7. graficul estimat de livrare anual;

8. graficul estimat de populare anual;

9. mişcarea anuală estimată a efectivelor de găini ouătoare/rase grele în cazul inexistenţei livrărilor;

10. document coordonate bancare;

11. împuternicire şi copii după actele de identitate ale împuternicitului, dacă este cazul;

12. copia declaraţiei pe suprafaţă, dacă este cazul;

13. alte documente justificative, dacă este cazul.

La acest moment, deconturile justificative pentru activitatea desfășurată în anul 2017 se depun astfel: sesiunea I, ultimul an de angajament – 1 ianuarie - 15 octombrie (3 deconturi), sesiunea II și III – 1 ianuarie - 31 decembrie 2017 (4 deconturi).

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 38-39

Abonează-te la acest feed RSS