reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Aug 2019

Sfaturi utile pentru furajarea vacilor iarna

Ferma de creștere și exploatare a bovinelor Rediu, din județul Iași, a fost construită cu fonduri europene accesate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră „România-Ucraina-Republica Moldova“. Are o capacitate de 50 de capete, vaci lapte și tineretul aferent, rasa exploatată în cadrul fermei fiind Fleckvieh, cu specializare mixtă lapte-carne. În furajarea vacilor, cei de la Stațiunea Didactică Rediu folosesc același sistem de furajare bazat pe porumb însilozat, fân de lucenă și nutrețuri concentrate, pe tot parcursul anului, din lipsa suprafețelor de pășunat și a utilajelor aferente.

Tehnica hrănirii vacilor pe timp de iarnă

Cu privire la tehnica hrănirii vacilor pe timp de iarnă, inginerul zootehnist Mihai Andrici, de la Stațiunea Didactică Rediu Iași, ne vorbește despre importanța furajelor utilizate în perioada de iarnă în alimentația vacilor pentru lapte: „O caracteristică principală a hrănirii în perioada de iarnă este utilizarea de nutrețuri conservate. Acest tip de hrănire este impus de succesiunea anotimpurilor, respectiv de imposibilitatea de a se mai utiliza nutrețul verde. Pentru ca producția de lapte să nu se diminueze în această perioadă, este necesar ca nutrețurile de volum folosite să fie de cea mai bună calitate și cu consumabilitate mare. Astfel, fânurile, în special cele de leguminoase (lucernă, trifoi roșu sau amestec de graminee și leguminoase) sunt indispensabile hrănirii normale a vacilor de lapte. Ele acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale și a vitaminelor. Totodată, stimulează dezvol­tarea microflorei și microfaunei ruminale, îndreptând-o spre producerea precursorilor laptelui. Cantitatea de fân administrată vacilor în lactație este de cel puțin 1 kg pentru fiecare 100 kg masă corporală vie. Fânul, pentru a avea consumabilitate mare, trebuie să fie de calitate, respectiv să aibă un conținut scăzut de fibră brută (sub 25%) și să nu fie mucegăit.

furajarea vacilor 4

Pe de altă parte, porumbul însilozat este cel mai răspândit furaj cu valoare energetică pentru hrănirea vacilor pentru lapte prin faptul că dă producții mari la hectar și producerea lui se poate mecaniza aproape complet. Consumabilitatea porumbului însilozat este în funcție de aciditatea acestuia care, la rândul său, este condiționată de S.U. pe care a avut-o plantele la însilozare. Conținutul de S.U. cel mai adecvat este de 30-35%, care de obicei determină un pH de 4,2-4,5, format pe baza acidului lactic. Pentru aceasta, porumbul trebuie recoltat în faza de ceară, către bob sticlos. Totodată, boabele trebuie să reprezinte 30% din masa însilozată și să asigure circa 50% din valoarea energetică a acesteia. Cantitatea recomandată este de circa 3 kg/zi (sau 1 kg S.U.) pentru 100 kg de masă corporală vie.

În alcătuirea rațiilor trebuie să se țină seama ca furajele de volum să fie utilizate în cantități maxime și, pentru aceasta, ele trebuie să fie de cea mai bună calitate. Cu cât se acoperă prin nutrețurile de volum o cantitate mai mare de substanțe nutritive necesare, cu atât rația este mai economică și este nevoie de o cantitate mai mică de nutrețuri concentrate.

Totodată, este esențial ca aceste concentrate să fie formate dintr-un amestec complex prin care să se completeze ceea ce nu s-a putut realiza prin nutrețurile de volum. Cantitatea de nutrețuri concentrate este condiționată de calitatea furajelor de volum și de producția de lapte a vacilor, putând ajunge, în unele cazuri, până la 10-12 kg/zi, ce reprezintă până la 60% din valoarea nutritivă a rației. Dacă este nevoie, să fie administrate în mai multe tainuri. Se recomandă ca un tain de concentrate să nu depășească 2,5 kg.

furajarea vacilor 2

Nu trebuie omis faptul că administrarea furajelor la vaci se face într-o anumită ordine legată de o bună digestie și de imprimarea unui anumit sens activității microsimbioților ruminali. Astfel, primul furaj administrat vacilor, dimineața, trebuie să fie fânul, după care urmează primul tain de nutrețuri concentrate, apoi suculente, respectiv sfeclă, porumbul însilozat și semifânul. Pentru vacile care primesc concentratele în mai multe tainuri, acestea se intercalează între nutrețurile de volum la intervale de timp aproximativ egale.“

Aceeași rație pe tot parcursul anului

„În acest moment, în primul rând, noi ne confruntăm cu o lipsă a pășunilor din jurul fermei și, în al doilea rând, cu lipsa unei baze materiale necesare pentru furajarea cu masă verde deoarece este nevoie de niște mașini și instalații care să poată prepara hrana. Totodată, amintesc că trebuie să beneficiezi permanent de suprafețele respective cu pajiști pentru că, după cum este cazul lucernei, într-o săptămână sau două «îi trece timpul» și trebuie să o faci fân. Pe de altă parte, trebuie făcut un conveier în care trebuie să ai pentru fiecare decadă, din 10 în 10 zile, o altă solă; aici nu dispunem de acest sistem, iar singura soluție pentru acest moment este porumbul siloz. Astfel, pentru o rație folosim 1.000 de tone porumb siloz în stoc, plus fân și concentrate.

La Stațiunea Didactică Rediu a USAMV Iași, rația unei vaci/zi constă în: porumbul siloz (20 kg/cap/zi), fân de lucernă (8 kg/cap/zi), concentrate, din care: porumb boabe (4 kg/cap/zi), șrot de floarea-soarelui (3 kg/cap/zi) și premixuri vitamino-minerale (700 g/cap/zi).

Ca sfaturi utile aș recomanda să păstrăm proporția, la 3 kg de concentrat de porumb siloz să administrăm 1 kg de fân și cantitatea de concentrate pe litrul de lapte; la vacile cu o producție de peste 10 litri să le dăm 300 g concentrat pe litru de lapte, dar și bolovani de sare la discreție, iar premixurile vitamino-minerale trebuie administrate obligatoriu pe toată perioada vieții productive a animalului“, a precizat Mihai Andrici, inginerul zootehnist de la Stațiunea Didactică Rediu a USAMV Iași.

Hrănirea stoc

furajarea vacilor 1

Cu privire la acest aspect, specialistul Mihai Andrici ne spune că hrănirea stoc „se bazează pe alimentația cu nutrețuri conservate în tot timpul anului. Deși prin conservare se produc pierderi de nutrienți, în cazul în care unele plante furajere dau producții foarte mari la hectar, aceste pierderi sunt compensate prin plusurile de producție. Dintre culturile furajere care justifică prin producțiile obținute organizarea hrănirii din stoc sunt în special porumbul siloz, pentru asigurarea energiei, și lucerna, pentru asigurarea proteinei. Avantajele în cazul hrănirii din stoc sunt: realizarea unei constante a rației, o bună organizare și posibilități de mecanizare aproape completă a furajării. Sistemul este criticat deoarece are tendințe de hrănire unilaterală, cu consecințe asupra producției și sănătății vacilor“.

La Stațiunea Didactică Rediu a USAMV Iași producția medie de lapte este de 20 l/zi. Fătările sunt eșalonate pe toată perioada anului, iar sistemul de întreținere a bovinelor este cel liber.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cele mai frecvente boli întâlnite la bovine, în special la cele crescute pentru carne

În ţara noastră creşterea bovinelor pentru carne are o tendinţă ascendentă și de aceea este necesar să ştim că acestea au o receptivitate crescută la agenţii patogeni care produc bolile specifice. Receptivitatea raselor de bovine de carne faţă de agenţii patogeni este similară cu cea a raselor de bovine de lapte, însă sensibilitatea este mai mică la acestea datorită timpului îndelungat petrecut în aer liber, pe păşune, precum şi producţiei mai mici de lapte.

Afecţiunile oftalmologice la bovinele de carne sunt destul de frecvente, în special la tineret, cu simptome de cheratită şi conjunctivită, în unele cazuri – prin afectarea văzului producând pagube mari, din cauza sacrificărilor de necesitate. Cauzele sunt infectocontagioase şi parazitare. Factorii favorizanţi sunt aerul din grajd plin de amoniac şi praf, condiţiile de igienă necorespunzătoare, precum și insectele care transmit boala şi lipsa vitaminei A. Ca tratament, se recurge la administrarea de unguente sau picături oftalmice (Unguent oftalmic, Oculoforte) şi la dezinfecţia periodică a grajdului cu Dezinfectant cationic sau Decontaminol. Ca măsură de prevenţie se administrează Vitamina AD3E buvabilă în apa de băut, timp de 5-7 zile.

Indigestia ruminală se produce cel mai frecvent prin schimbări bruşte de furaje, prin nutreţ cu stare fizică necorespunzătoare sau furajare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ.

Alcaloza ruminală este rezultatul greşelilor de furajare, prin administrarea bruscă (fără perioadă de „obişnuire“) de furaje bogate în proteine sau azot şi, respectiv, de furaje sărace în glucide. Consecința poate fi afectarea activităţii prestomacelor.

Indigestia ruminală putridă este consecinţa administrării de apă sau furaje contaminate cu bacterii, adică foarte murdare, depozitate în condiţii improprii sau a păşunatului pe terenuri necorespunzătoare.

Acidoza ruminală este, de asemenea, consecinţa furajării defectuoase prin administrarea bruscă de nutreţuri bogate în glucide care fermentează uşor, distrug flora bacteriană ruminală benefică, formând în perioade scurte de timp cantităţi mari de acid lactic.

Meteorismul ruminal acut („balonare“) este rezultatul acumulării masive de gaze de fermentaţie în rumen şi reţea, conţinutul putând fi reprezentat de o spumozitate fină de fermentaţie – indigestie spumoasă sau gaze fără spumozitate – indigestie gazoasă.

Meteorismul ruminal acut este întotdeauna caz de urgenţă. Eliminarea gazelor din stomac se poate asigura prin consumul de furaje grosiere înainte de consumul nutreţurilor verzi, fragede, umede şi reci, mai cu seamă al leguminoaselor. În cazul apariţiei bolii la un animal pe păşune, sunt obligatorii întreruperea păşunatului şi scoaterea animalelor din parcela respectivă, pentru a preveni consumul de furaje şi pentru a limita numărul de animale afectate.

Tratamentul este în funcţie de tipul indigestiei şi urmăreşte corectarea raţiei alimentare, administrarea orală de ruminative ca Rumigen, cu efect excitant asupra mucoasei ruminale prin stimularea indirectă a rumegării şi îmbunătățirea digestiei; antibiotice: Oxitetraciclina, 1-3 administrări. De asemenea, se administrează ulei de parafină şi sulfat de magneziu.

boli bovine romvac 1

De asemenea, se administrează un tratament de susţinere cu Hepatoprotect, Vitamina B1-B6, Perfuzol, Glucoză şi Multivitarom.

În cazuri grave, se recurge la sondaj bucoesofagian sau ruminocenteză şi la însămânţarea rumenului cu alt conţinut rumenal de la un animal sănătos.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ, Romvac Company SA

boli bovine romvac 3

Două vaci de excepție, conceptul Super Dairy Power prezentat la IndAgra de Ionuț Lupu – Holstein.ro

– Cu ce a venit Hostein.Ro la această ediție IndAgra?

– Am venit cu 9 animale, pentru că am spus să fim puțin mai selectivi. Dacă anul trecut am venit cu multe animale, de data aceasta am considerat că este mult mai important să aducem elita pentru ca oamenii să poată vedea cele mai valoroase exemplare. Este adevărat că mulți dintre fermieri considerau anii trecuți că este un chin și o obligație pentru ei să vină cu animale în expoziție. De data asta am lăsat libertatea celor care sunt interesați să-și promoveze animalele valoroase şi doar aceia să vină. Avem un număr de 4 ferme care au adus animale – Agrocomplex Lunca Pașcani, Boga Trifești, Panifcom Iași și Agroserv Măriuța.

– Dintre cele 9 exemplare, care ar fi primele două în topul excelenței?

– Avem două animale de excepție care provin din ferma Panifcom Iași și Agroserv Măriuța și pe care le-am identificat împreună cu doi clasificatori din Ungaria. Ne pregătim pentru această expoziție de mai bine de două luni. Chiar şi din punct de vedere estetic cele două animale au fost pregătite pentru expoziție de un specialist.

– Dacă le luăm pe rând, ce ne puteți spune despre fiecare?

Holstein IONUT LUPU– Prima vacă 221 este un animal născut în anul 2013, provine din ferma Panifcom Iași și la prima lactație care s-a încheiat după 294 de zile a înregistrat o producție de 9.975 de litri. La a doua lactație, care a avut 305 zile, producția a atins 13.636 litri, iar la a treia lactație, de 128 zile, a înregistrat o producție de 6.800 litri de lapte. A doua vacă, venită de la Agroserv Măriuța, a dat în prima lactație 11.219 litri, 13.000 în a doua lactație și 9.900 litri în a treia lactație. Sunt animale care au o producție zilnică de peste 50 de litri. În momentul acesta, având în vedere curba lactației, ambele animale se apropie de 80 de litri/zi.

– Pe lângă producție, este de remarcat și constituția fizică fără de care nu ar fi putut oferi atât de mult lapte.

– Da. Ele atrag atenția în primul rând prin capacitatea toracică de excepție, se vede poziționarea coastelor, orientate oblic și nu perpendicular pe sol, ceea ce denotă o capacitate toracică mare, ugerele sunt aproape perfecte, ligamentele, deși sunt la a treia lactație, sunt încă vizibile, vascularizația denotă un uger funcțional, iar talia este impresionantă. Deși sunt animale care sunt înaintate în producție, în vârstă, ugerele sunt prinse foarte sus, prinderea anterioară arătând o vascularizație foarte puternică. Membrele, indiferent de ce element vorbim, sunt extrem de puternice. Acest aspect se numește în Statele Unite Super Dairy Power, adică puterea de a produce lapte de excepție.

– Acest lucru se datorează liniei genetice. Care este proveniența lor?

– Sunt animale care au în spate, precum cele de la Panifcom, trei generații de tauri americani, iar la Agroserv Măriuța avem alţi doi tauri, la fel de valoroşi din Statele Unite. În cazul ambelor animale există un pedigree de excepție, care pune accentul pe partea de conformație acolo unde sunt tauri de conformație.

– Care va fi perioada de viață productivă pentru ele?

– Noi ne dorim să fie cât mai mare, dar este greu să estimăm în acest moment.

– Avem în România o campioană; se cunoaște vaca ce a dat cea mai mare producție de lapte?

– Domnul Nicușor Șerban va face în perioada imediat următoare un anunț care pe noi ne va bucura tare mult. În ferma dumnealui există un animal care va ajunge la 100.000 de litri de lapte pe viață productivă. Până acum noi nu am mai înregistrat o asemenea producție, este o premieră în România pentru înre­gistrările pe care le avem .

– Am vizitat ferma domnului Nicușor Șerban; este vorba de vaca Sorina?

– Da, exact la ea mă refer. Sorina a fătat acum două săptămâni un mascul, este într-o stare bună și așteptăm să vedem cum evoluează lactația.

Patricia Alexandra Pop

APIA anunță autorizarea plăților în sectorul zootehnic

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 16.11.2017, demarează autorizarea la plată a femierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2017, sprijin cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic.

Plafoanele și cuantumurile sunt prezentate în tabelul mai jos:

Schema de plată

Plafon

Capete

Cuantum

Avans

 

euro

lei

 

euro

lei

70%

SCZ – sprijin cuplat categoria bivoliţe de lapte

1.470.000

6.760.971

7.833

187,6676

863,1394

131,37

SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora

11.550.000

53.121.915

22.213

519,9658

2391,4786

363,98

SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte

86.000.000

395.539.800

194.535

442,0798

2033,2577

309,46

 

Plata sprijinului cuplat în sectorul se efectuează în lei la un curs de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Ziua Națională a Bălțatei - Sărbătoarea vacii și a fermierilor

Începutul toamnei a coincis cu organizarea celei de-a doua ediții a Zilei Naționale a Bălțatei, o adevărată sărbătoare a crescătorilor de bovine, care promite ca în timp să devină una de referință pentru întregul sector și chiar pentru agricultura românească. În cele 2 zile ale manifestării, organizațiile și asociațiile de profil au expus strategii care să contribuie la creșterea acestui segment, iar crescătorii de vaci din rasa Bălțată de tip Simmental și-au prezentat cele mai frumoase exemplare.

Demersuri pentru resuscitarea sectorului zootehnic

Evenimentul organizat de Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Asociaţia de Control Oficial al Producţiilor (COP)-ACTJM Târgu-Mureş, Organizaţia Naţională de Însămânţări Artificiale din România, alături de alte asociații de profil, a fost structurat pe două segmente: în prima zi a avut loc workshopul Actualităţi şi perspective pentru Rasa Bălţată Românească tip Simmental și Congresul Rasei Bălţată Românească tip Simmental, iar a doua zi a avut loc o expoziţie de animale. Orașul Târgu-Mureș nu a fost ales întâmplător pentru a fi gazda evenimentului, după cum susținea președintele Claudiu Frânc, ci mai multe aspecte au determinat decizia. În primul rând, pentru că Mureșul este considerat leagănul de formare a acestei rase, în al doilea rând deoarece cel mai mare efectiv de vaci din această rasă aparține crescătorilor din Ardeal, iar sediul FCBR este situat în același oraș.

În cadrul workshopului Actualităţi şi perspective pentru Rasa Bălţată Românească tip Simmental, reprezentanții organizațiilor și asociațiilor de profil au prezentat diferite lucrări prin care s-a evidențiat situația actuală a acestei rase, dar și perspectivele prin care sectorul creșterii animalelor, în special al bovinelor, ar putea redeveni unul la fel de puternic precum era înainte de anii ’90. Unul dintre cei care au luat cuvântul în cadrul workshopului a fost președintele Federației ProAgro, care a subliniat faptul că trebuie acordată o atenție suplimentară și susținută pășunilor de care dispunem la nivel de țară: „Știm că România are o suprafață însemnată cu pășuni, aproximativ 4,5 milioane de hectare. De aceea cred că trebuie să aibă din ce în ce mai multe animale, dar trebuie să știm să și investim pe acele pășuni. Ce s-a întâmplat între 1935 și 2017? Putem vedea cu toții! În perioada interbelică România a cunoscut o dezvoltare datorită unei strategii și a unei gândiri bine puse la punct. Existau 13 sindicate ale crescătorilor de bovine, de aceea cred că ceea ce facem noi în această tânără democrație nu este altceva decât o întoarcere la acele vremuri. Trebuie să punem pe primul loc fermierul, să ne organizăm și să știm ce trebuie să facem. Vrem să mergem pe progres genetic și să găsim soluții. Am încredere că în anul 2020 PNDR-ul va fi scris, în urma unei analize realizate pe fiecare sector, de către asociațiile profesionale. Cred că am greșit când am cuplat sprijinul pentru vacile de carne și pentru lapte deoarece atunci nu am făcut altceva decât să arătăm situația dezastruoasă în care se află țara noastră în ceea ce privește genetica existentă. La noi circulă materialul seminal oricum, iar acest lucru se vede în statistici, pentru că, neavând o strategie, nu putem avea rezultate“, a spus Emil Dumitru.

Un alt moment important al manifestării a fost congresul Bălțatei, atunci când dr. Georg Rohrmoser, secretarul general al Asociației Europene de Bălțată, a invitat România, reprezentată de FCBR, să adere la familia europeană a Bălțatei și să aibă drepturi depline în ceea ce privește acțiunile asociației.

Sărbătoarea vacii

În cea de a doua zi a evenimentului, vacile din rasa Bălțată de tip Simmental au fost adevăratele vedete. Mai mulți crescători de vaci au adus la Târgu-Mureș cele mai frumoase exemplare, care au fost atent analizate, dar mai ales admirate de către participanți. Președintele comisiei de evaluare din cadrul acestui eveniment a fost chiar domnul Iacob Lelior – directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, care a declarat pentru Lumea Satului: „La acest eveniment am putut vedea animale de mare valoare, ceea ce înseamnă că în România reproducția și ameliorarea merg într-o direcție bună. Și mai înseamnă că fermierii au înțeles avantajele însămânțării artificiale și ale reproducției dirijate, dar și că trebuie să efectueze controlul performanțelor în reproducție și asocierea în a duce mai departe registrul genealogic al rasei Bălțată. După cum am putut observa, este o rasă care a câștigat foarte mult teren în țara noastră, iar acest lucru nu poate fi decât îmbucurător.“

Un alt invitat de seamă al evenimentului a fost directorul APIA, dr. ing. Adrian Pintea, care s-a declarat impresionat de eveniment. „Mă bucur că am fost invitat la această manifestare și bineînțeles că am putut participa. Ceea ce m-a bucurat a fost sesiunea de workshopuri, unde prezentările au făcut mai bine înțeleasă situația actuală. Un lucru important este faptul că fermierii erau mulțumiți pentru că au primit banii la timp, lucru pe care ni-l propunem și pe viitor deoarece, atunci când fermierii au în cont banii promiși, pot să se ocupe mai liniștiți de ceea știu să facă cel mai bine. Acum suntem în plină campanie a controalelor pe teren, astfel încât până la finalul lunii septembrie acestea să fie finalizate. Acest lucru este necesar pentru ca, atunci când trebuie începută o cam­panie de plăți, aceste controale să fie deja finalizate și abia apoi se pot vira banii“, a specificat directorul APIA.

Concluziile evenimentului ni le-a expus nimeni altul decât directorul Semtest BVN Mureș, domnul Valer Sicean, care a explicat de ce ar trebuie să vorbim de Bălțată de tip Simmental: „Corect ar fi să spunem Bălțată tulpina Simmental pentru că tot ceea ce înseamnă Bălțată provine din această tulpină. Important este ca accentul să cadă pe Sărbătoarea vacii, nu neapărat pe titulatură. În cele 2 zile petrecute la Târgu-Mureș, participanții au luat parte la o adevărată sărbătoare. În prima zi a fost o sărbătoare a organizațiilor profesionale, au fost niște work-shopuri în care s-au prezentat strategii și planuri de viitor pentru organizații și pentru crescători. Mai mult decât atât, s-a semnat un protocol extrem de important, în care Federația Europeană a întins mâna crescătorilor de animale din România pentru că și noi putem lua parte la deciziile care se iau în ceea ce privește această rasă. În a doua zi, în cadrul expoziției a fost Sărbătoarea vacii și a fermierului român. Mă bucur că la cea de-a doua ediție am văzut fermieri în straie de sărbătoare, ceea ce denotă că au venit și cu mândrie la acest eveniment și au dorit să își exprime bucuria cu care probabil își desfășoară activitatea în propriile ferme. Aș putea spune că intrăm într-o altă etapă, cea în care cineva poate să spună cu mândrie: «Sunt fermier». Un al motiv de bucurie este faptul că din ce în ce mai mulți tineri se ocupă de creșterea animalelor, iar acest lucru cumva ne motivează să ducem și mai departe acest eveniment. Unii dintre ei studiază pentru a deveni profesioniști, medici sau ingineri, deci se și specializează. Faptul că au fost reprezentate instituțiile la cel mai înalt nivel, începând cu MADR, ANSVSA, ANZ, APIA și celelalte organizații profesionale, este deja o certitudine că sectorul creșterii animalelor este cu totul și cu totul altfel abordat. Toate aceste lucruri ne motivează să organizăm și o următoare ediție“, a declarat Valer Sicean.

GALERIE FOTO


Ion BANU, Larissa SOFRON

Ferma Cristorel, centru de elită pentru rasa Angus

Într-o zonă de vis, înconjurată de păduri și văi molcome cu pășuni bogate, se dezvoltă un nou centru de elită al rasei Aberdeen Angus. Ferma Cristorel, după denumirea satului și a mănăstirii din apropiere, situată în comuna Așchileul Mare, județul Cluj, binecuvântează această zonă prin prezența exemplarelor deosebite pe care le deține. În acest peisaj minunat au fost aduse cele mai frumoase și mai bune exemplare din întreaga lume, reușindu-se să se obțină poate cea mai bună selecție genetică din România.

Rasa

Aberdeen Angus, rasă specializată pe producția de carne premium, provine din Scoția, William Mc Combie fiind cel care a dat denumirea rasei și a făcut-o cunoscută. Popu­laritatea ei vine însă odată cu câștigarea marelui premiu într-o expoziție internațională organizată la Paris în 1878. Caracteristicile rasei, sporul de creștere, rezistența și eficiența fac ca la începutul secolului al XX-lea efectivele de Aberdeen Angus să ajungă să fie foarte îndrăgite de americani, iar numărul de animale să fie de câteva zeci de ori mai mare decât cel din Marea Britanie.

În România, promovarea susținută a făcut ca rasa cu origini scoțiene să fie bine reprezentată de Asociația Aberdeen Angus România, ce numără astăzi peste 17.000 de animale. Ca membră a acestei asociații, Ferma Cristorel, cu 150 de exemplare, face parte din grupul de firme Plantextrakt, de lângă Cluj, care are ca obiect de activitate homeopatia. Toate animalele din această fermă dețin Pedigree și Certificate de Origine, taurii fiind premiați și notați cu calificative maxime la toate concursurile la care au participat. Din toată această selecție specialiștii fermei Cristorel au reușit să creeze reproducători, masculi și femele de valoare, juninci cu fătări ușoare și creșteri de la 1 la 1,5 kg/zi, adaptate foarte bine la climă și stabulație mixtă (iarbă și fân).

Gonzales, unul dintre taurii de elită ai fermei, importat din Germania, a fost luat în urma câștigării unei licitații, unde a fost și bonitat de o Comisie de Arbitraj cu note de 8/8/8 pentru tipul musculatură-schelet. În certificatul lui de origine sau Pedigree sunt trecute multe date care vorbesc despre valoarea acestui animal. Găsiți în acest document greutatea cu care a fost fătat (29 kg), sporul de creștere (1,485 kg) sau greutatea realizată până la 365 de zile (1,349 kg). De asemenea, le puteți vedea părinții, bunicii și pe ei cu o linie genetică valoroasă. „Gonzales este indicat pentru juninci, pentru că produșii lui vor avea o greutate mică la fătare, chiar el situându-se la limita minimă a greutății la fătare. Pe lângă el avem animale cu linii genetice din Canada sau Marea Britanie. Este important că noi importăm animale care sunt deja aclimatizate la nivelul Europei“, susține domnul Peev.

Un alt exemplar valoros este Patriot, un taur de 2,3 ani, provenit tot din Germania, bonitat cu 8/8/8, o greutate de 950 kg și o descendență valoroasă. El beneficiază și de un factor roșu, ceea ce înseamnă că în Pedigree-ul lui sunt vaci roșcate. Vițeii obținuți de la un astfel de exemplar se vând cu 1.800 euro la vârsta de 10-12 luni, când sunt înțărcați, dar pot ajunge și la 2.500 euro, în funcție de vârstă.

Vițeii Angus sug până la 9-10 luni, moment în care sunt înțărcați, iar după alte 2 luni vaca poate avea următoarea fătare, ceea ce înseamnă că după un an de la prima fătare vacile pot fi din nou gestante. Speranța de viață a rasei este de 14-15 ani și are 12-13 fătări fără probleme. De regulă, taurii de elită se cumpără pentru un sezon sau două și apoi se vând, pentru a evita consangvinizarea prin produșii obținuți, însă ei pot produce timp de 10 ani.

Casa

Alegerea locului de amplasare a Fermei Cristorel este mai mult decât ideală. Situată la 25 km nord de Cluj, într-o zonă nepopulată, valea în care au fost ridicate adăposturile asigură cele mai bune condiții pentru această rasă. Vorbim de o întindere de 250 ha înconjurată de păduri, ce oferă umbră și protejează de vânturi puternice, pășuni cu floră spontană constituită din multe specii de plante, apă asigurată de un iaz artificial, izvoare naturale, suprafețe ce pot asigura un furaj de cea mai bună calitate. „Animalele sunt libere, trăiesc într-un mediu ideal, fără stres, pășunea este destul de mare pe fiecare grupă de animale și valorifică tot. Nu degeaba sunt numite „mașina de tuns iarba“. Aici, pe aceste pășuni, stau între 8 și 9 luni, iar, în funcție de temperaturile din timpul iernii, vor sta în grajd, pe așternut de paie, 3-4 luni“, îmi spunea dl Igor Peev, administratorul fermei. Rezistența animalelor este dată și de faptul că ele pot făta singure, fără sprijin veterinar, chiar și iarna, pe zăpadă.

Adăpostul deschis, realizat pe structură de lemn, este organizat în două zone separate de o iesle comună și are o capacitate de 150 de locuri. Dar, pentru că obiectivul fermei este să ajungă la 300 de animale, din care 150 vaci mamă, grajdul va fi mărit cu încă 1.000 mp.

Masa

Furajarea se face cu ajutorul unei remorci tehnologice care mărunțește un amestec de iarbă cu semifân și semisioz de porumb ce se distribuie automat, stânga – dreapta după trecerea acesteia pe aleea centrală. „Avem niște culturi deosebite care se potrivesc la vacile de carne. Avem acest semifân, care este o iarbă cosită și balotată în 24 de ore într-o folie de plastic, un fel de semisiloz de fân proaspăt care păstrează suculența ierbii, ceea ce le place foarte mult vacilor. Ce am făcut în premieră pentru noi este un semisoliz de iarbă călcat. Acesta se aduce din câmp imediat după cosire, se calcă cu tractoarele și se acoperă cu o folie specială. Este o iarbă cu un pic de aciditate și miros deosebit, o delicatesă pentru care vacile intră în trepidații“, afirmă dl Peev. La momentul vizitei noastre furajele erau deja pregătite pentru iarnă.

Valorificarea

Vorbim despre Angus pentru că în final discuția ajunge la obținerea cărnii premium. O carne extrem de valoroasă, care se vinde scump în marile restaurante ale lumii. De ce acest preț? Pentru calitățile sale gustative, fizice, culinare și tehnologice.

Culoarea, frăgezimea, consis­tența, mirosul, perselarea, marmorarea, depozitele de grăsime și consistența grăsimii sunt indicii care spun dacă o friptură provine dintr-o carne premium sau nu.

În Occident, această carne trebuie maturată, adică ținută într-o cameră cu atmosferă controlată la 2-3°C timp de 2 săptămâni, așa cum se face la carnea de vânat.

Legislația prevede deja obligația de a menționa pe etichetă timpul de maturare, iar acest lucru este un indiciu al faptului că avem de-a face cu o carne premium.

Pentru că am văzut cu ochii mei această fermă, îi invit pe toți crescătorii axați pe creșterea bovinelor pentru carne premium, dar și pe cei care vor să treacă de la producția de lapte spre cea de carne prin metisări, la Ferma Cristorel, pentru că au ce vedea, dar cu siguranță, și ce cumpăra.

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra Pop

Suceava și Bacău, în topul celor mai mari crescători de bovine și păsări

Două lucruri semnificative s-au întâmplat în zootehnia județelor Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea: la Bacău, efectivul de păsări din 2015 este mai mare decât cel din 1990; în Vrancea, la putere ar fi creșterea suinelor, efectivul din 2015 fiind mai mare decât cel de acum 27 de ani. La acestea s-ar mai adăuga un fapt pozitiv: în Neamț a crescut, în 2015, față de 2007, numărul de ovine și de păsări, iar în Suceava, cel de ovine. Și ar mai fi un amănunt: chiar dacă numărul este la jumătate față de 1990, județul Suceava este cel mai mare crescător de bovine din țară. În rest, lucrurile se întâmplă ca peste tot în țară, cu o diminuare de 30-70% a numărului de animale față de perioada de referință 1990. Poate că nici n-ar mai trebui să facem comparație între o agricultură centralizată și una liberă. Sau cine știe?

Chiar dacă au întindere (Suceava este al doilea cel mai mare județ din România, după Timiș), populație și putere economică (cel mai mai PIB/cap de locuitor – în Bacău) diferite, cele patru județe din Subcarpații Orientali au o similitudine: relieful etajat în câmpie (est), dealuri și piemonturi, precum și munți. Exceptând Vrancea, celelalte județe au suprafață de pășune și fânețe suficientă cât să permită cel puțin dezvoltarea a două sectoare, creșterea bovinelor și a ovinelor. Ca suprafață arabilă (materie primă pentru furajare) nu sunt diferențe extrem de mari între zone, deci baza cerealieră ar fi cât de cât apropiată. Cu toate acestea, veți vedea, sunt evoluții diferite de la județ la județ și de la specie la specie.

Suceava – cel mai puternic județ în sectorul taurine

Dintre cele patru zone analizate, și-n 1990 și astăzi cel mai mare crescător de bovine este Suceava. De altfel, județul deține locul I pe țară la efectivul de taurine. Vrancea a avut și are unul dintre cele mai mici efective din România. Ca notă comună, în 2015 numărul de bovine a scăzut în toate cele patru județe și în raport cu anul 1990, și cu 2007. Altfel spus, nicio modificare după ce au fost posibile investițiile cu fonduri europene. Cea mai puternică prăbușire a sectorului de creștere a bovinelor se înregistrează în Bacău, iar din 2007 și până astăzi acest sector și-a revenit cel mai bine în Suceava.

Vrancea: efective de suine mai mari în 2015 decât în 1990

În privința creșterii suinelor, comparativ cu taurinele, să zicem că Suceava face schimb cu Vrancea. Adică: Vrancea a reușit performanța de a dezvolta acest sector mai mult decât în 1990, iar Suceava înregistrează o scădere dramatică (minus 73% în 2015, față de 1990) a efectivului. Nici măcar oportunitățile după anul aderării României la UE n-au modificat lucrurile, tendința fiind de constantă scădere a numărului de porcine. Și în Bacău lucrurile stau la fel: efectivul din 2015 este mai scăzut cu aproape 67% față de 1990 și cu 31% față de 2007 (procentul este egal cu cel de la Neamț; și în acest județ numărul de animale a scăzut cu 31,5% în 2015, față de 2007.

Creșterea ovinelor, o afacere cât de cât constantă

Ovinele sunt pesemne o bună afacere, indiferent de sistemul economic, centralizat sau după regula economiei de piață. Este sectorul care n-a avut în niciunul dintre cele patru județe o diminuare mai mare de 50% (2015 față de 1990), iar în Suceava și Neamț efectivul din 2015 îl depășește pe cel din 2007, ceea ce e un semn bun. Nici în Bacău sau Vrancea lucrurile nu stau foarte rău, numărul de oi fiind, e adevărat, mai mic decât în 2007, dar diferența nu depășește minus 11%.

Bacău, al doilea mare producător de carne de pasăre din țară

În România sunt cinci județe în care efectivul de păsări este mai mare de 3 milioane de capete: Buzău (3,974 mil. capete), Bacău (3,696 mil. capete), Vaslui (3,512 mil. capete), Călărași (3,438 mil. capete) și Prahova (3,436 mil. capete). Așadar, Bacăul și-a păstrat tradiția în creșterea păsărilor, plasându-se pe poziția a doua în țară. Unitățile avicole construite înainte de 1990 nu au fost, ca mai peste tot, demolate, ci conservate și, mai apoi, modernizate. Afacerea (în special cu carne de curcan) este atât de profitabilă încât efectivul din 2015 este mai mare decât cel din 1990. O redresare a sectorului se observă și în Neamț, unde numărul de păsări a crescut cu 23% în 2015, comparativ cu 2007, la fel și în Vrancea.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 32-33

Romagnola, verișoara Surei de Stepă

Romagnola este una dintre rasele de vite pentru care crescătorii români pot primi subvențiile prevăzute de dispozițiile în vigoare. După cum spun specialiștii, strămoșul acestei rase este Marea Urechiată, care în Antichitate creștea în stepele Europei Centrale și de Est. Din acest motiv putem spune că este verișoară bună cu Sura Românească de Stepă. Romagnola, mai spun istoricii, a ajuns în Vestul Europei adusă de hoardele de migratori, în a doua jumătate a mileniului I d.H.

O vită adaptată la soluri aride și pietroase

Una dintre principalele caracteristici ale acestei rase o constituie adaptarea la medii aspre, ostile și soluri aride și pietroase. Ca urmare, picioarele sunt scurte și solide. Copita este și ea dură, rezistentă. În schimb, pulpele sunt mari, cu musculatura bine dezvoltată. Se hrănește foarte bine cu furaje grosiere, chiar și de calitate inferioară. Culoarea obișnuită este albă, complet, dar există și exemplare complet negre. Dimensiunea este, în general, impresionantă, iar diferențele dintre vaci și tauri sunt mari. Dacă o vacă are între 600 și 900 kg, un taur cântărește între 1.200 și 1.500. Părul este scurt, mătăsos și gri, cu nuanțe mai închise pe gât și pe spate, ca și în jurul ochilor și pe picioare. Profilul capului este drept, cu fruntea largă, fața și nasul mare, dar relativ scurt. Coarnele au lungime medie, negre la vârf devin galbene la bază și au pitonii negre. Interesant este că la această rasă sexul poate fi determinat și după orientarea coarnelor: spre exterior, în sus și în față, la tauri, dar răsucite înapoi la vaci. Trunchiul este drept și cilindric din profil, pieptul este adânc, iar coastele sunt bine arcuite. Musculatura spatelui este bine dezvoltată. Partea din spate este largă și de lungime medie. Sferturile posterioare sunt lungi și late, dar scăderea începe de la nivelul coloanei vertebrale. Picioarele sunt relativ scurte, musculoase, cu osatura bine reliefată.

Rasa Romagnola taur

Tractorul cu coarne

În zonele unde se mai folosesc vite pentru muncă, această rasă este deosebit de apreciată. Musculatura puternică și dimensiunile impresionante fac ca masculii să aibă o forță colosală. Pentru că secole de-a rândul vitele acestei rase au fost folosite la diverse munci, ele s-au obișnuit să asimileze foarte bine hrana. Pot câștiga în greutate până la 1,5 kg/zi, chiar dacă sunt siliți să parcurgă distanțe mari în căutarea hranei, spun crescătorii. Din acest motiv este o vită ce crește foarte bine pe pășuni, chiar dacă acestea nu sunt foarte bogate. Pășunile le sunt cu atât mai favorabile cu cât, prin temperamentul lor, sunt niște animale destul de agitate. Deși docile, sunt veșnic în mișcare. La fătare, vițelușele au între 30 și 34 kg, iar tăurașii între 33 și 37 kg. Fătările sunt ușoare, mai ales că vițeii sunt mici în raport cu dimensiunea junincilor. Carnea vitelor Romagnola este marmorată, cu fibre fine și foarte gustoasă. Pentru mânzați, greutatea medie de sacrificare, de 460-480 kg, se atinge în jurul vârstei de 20 de luni. Randamentul la carcasă este de 55-60%, destul de bun. Ceea ce este mai deosebit la această carne este conținutul mai scăzut în grăsimi „trans“. De asemenea, grăsimile nesaturate predomină față de cele saturate, iar conținutul de minerale (mai ales fier și zinc), ca și cel de vitamine din grupul B, este foarte ridicat.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 38

Licitație de bovine Angus la Agraria

În premieră pentru zootehnia din România, anul acesta, în cadrul târgului Agraria organizat la Jucu între 6-9 aprilie, va avea loc prima licitație de bovine de carne Angus. Față de edițiile precedente ale târgului Agraria, vor avea loc atât prezentări de specialitate pentru carnea de vită premium, cât și informări privind profitabilitatea unei afaceri integrate, axate pe creșterea rasei Angus în România. Licitația reprezintă evenimentul principal din această serie, fiind un element de noutate și interes pentru fermierii români.

„În prima zi, vineri, 7 aprilie, în cadrul temei „Angus, secretul unei afaceri de succes“, venim în atenția fermierilor cu o paradă în ring a bovinelor. Va fi prezentă o comisie specializată, formată din experți naționali și internaționali, care va evalua calitățile genetice ale fiecărui animal. În urma notării animalelor se va face un clasament, în baza căruia se va desemna cea mai frumoasă vițea și cel mai frumos taur din punctul de vedere al potențialului genetic. Competiția se anunță a fi una strânsă dacă ținem cont că vor fi expuse cele mai frumoase exemplare de bovine, aparținând celor mai performante ferme de Angus din România, se arată într-un comunicat de presă emis de organizatorul licitației, Asociația Aberdeen Angus România.

Ziua va continua cu demonstrații de bune practici în fermă, practici utile pentru toți crescătorii de bovine de carne care își doresc o fermă performantă și profitabilă. Se vor exemplifica în ring activități necesare într-o fermă Angus, oferindu-se explicații suplimentare.

„Sâmbătă, 8 aprilie, vom începe ziua aflând cele mai importante informații despre dezvoltarea zootehniei în România, strategii și planuri oferite de Agenția Națională de Ameliorare pentru Zootehnie și reprezentanți MADR. Ulterior acestei informări vom avea apoi 2 invitați speciali, care ne vor vorbi, pe de o parte, despre dezvoltarea rasei în România, trecut – prezent și viitor, cu accent pe importanța unei genetici corecte într-un business cu Angus, iar pe de altă parte un specialist internațional ne va prezenta situația actuală a bovinelor Angus în Europa, trendul de dezvoltare a acestei rase și, nu în ultimul rând, ne va vorbi despre nevoile clienților de carne de vită premium Angus, se mai menționează în comunicat.

Tot sâmbătă, la ora 11.30, va avea loc și momentul-cheie al întregului concept, și anume prima și mult așteptata licitație de bovine Angus, în cadrul căreia se vor licita bovinele pre­zente în cadrul expoziției. Tot în această zi, membrii pregătesc împătimiților de carne de vită un show măcelăresc oferit de specialiști în domeniu, care va încheia cu un show culinar incendiar cu carne de Angus, oferit de un chef renumit.

„Vor fi gătite preparate exclusiv din carne de Angus care să încânte simțurile oricărui critic culi­nar, spune Marcel Olteanu, președintele Asociației Aberdeen Angus România.

Aberdeen Angus este una dintre cele mai populare rase de bovine de carne din lume. Bovinele din rasa Angus se cresc în sistem extensiv, mamă vacă alăptantă – vițel, asta presupune că vițelul suge de la mamă până la o vârstă înaintată de 7-8 luni. Se adaptează ușor la orice condiții de mediu, exploatarea lor fiind facilă și favorabilă pentru pășunile din România. Bovinele Angus sunt robuste, longevive, prezintă precocitate reproductivă, greutatea vițeilor este mică, ceea ce asigură fătări ușoare. În același timp asigură un spor mediu zilnic foarte bun, sunt rezistente la temperaturi extreme și, nu în ultimul rând, prezintă caracterele necesare obținerii unei cărni de vită premium care să le încânte papilele gustative și celor mai pretențioși critici culinari. Asociația Aberdeen Angus România este prima asociație din România acreditată pentru Controlul Oficial al Performanțelor și în Registrul Genealogic al rasei Angus. În prezent avem peste 420 de membri care cresc peste 17.000 de bovine Angus rasă curată și peste 2.000 de metiși cu rasa Angus.

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 44

România reia exportul de ovine și bovine către Israel

Începând cu data de 28 martie 2017, România va relua exportul de ovine și bovine către Israel, conform unui comunicat de presă transmis de ANSVSA.

Această decizie este urmarea măsurilor ferme întreprinse rapid de ANSVSA pentru a redeschide exportul și a minimiza efectele economice negative generate de impunerea restricțiilor. Concret, președintele ANSVSA a convocat, în data de 2 martie, un grup de specialiști ai Autorității, împreună cu care a stabilit un plan de măsuri prin care să se remedieze cât mai curând neconformitățile semnalate de autoritățile israeliene, dar care să ofere și garanția respectării și menținerii cerințelor și standardelor solicitate de importatori.

Acest plan de măsuri a fost prezentat părții israeliene de către președintele instituției, dr. Geronimo Brănescu, care, alături de o delegație de specialiști, s-a deplasat în Israel pentru a informa despre acțiunile care au fost demarate în regim de urgență, pentru a debloca, în cel mai scurt timp, exportul de ovine și bovine din România.

Demararea și implementarea tuturor acestor măsuri a fost supervizată și verificată personal, de către președintele Autorității, dr. Geronimo Brănescu.

Vaca Piemontese - carne superioară și lapte suficient

Rasa Piemontese este o varietate de bovine de carne. Deși de dimensiune medie, această rasă este caracterizată de o rată ridicată de conversie a furajelor în carne și de un foarte bun randament la abatorizare, grație pierderilor comerciale foarte mici. Ca trăsături generale, din punct de vedere comercial trebuie evidențiate oasele mici și fine, pielea fină și suplă, stratul de grăsime subcutanată foarte redus și carnea macră, dar foarte gustoasă.

Taurii sunt de culoare gri sau nisipiu deschis, cu pete negre, în special în jurul ochilor, pe gât, pe umeri sau în regiunile distale ale membrelor. Vacile sunt mai deschise la culoare, fiind de multe ori chiar albe. Limba, cerul gurii și nările sunt negre. La naștere, vițeii au o greutate medie de 40-45 kg. Greutatea optimă pentru sacrificare este de 550-650 kg pentru tauri și de 350-450 kg pentru juninci. Această greutate este atinsă la vârsta de 15-18 luni și, respectiv, 14-16 luni.

Randamente la carcase de 72%!

Rata de creștere este deosebit de bună. În condiții optime se poate ajunge la 1,4 kg/zi. Raportul de conversie a hranei în carne este printre cele mai ridicate la această specie. La aceasta se adaugă randamentul la sacrificare, de 66 – 68%, cu vârfuri de 72%. Oasele mici și conținutul de grăsime foarte mic al carcaselor conduc la un excelent randament al cărnii. Conformația carcaselor este excelentă, astfel încât întotdeauna se încadrează în categoriile S și E ale clasificării S-EUROP.

Rasa bovine Piemontese mascul

Ca un bonus referitor la calitatea cărnii se adaugă hipertrofia musculară (cunoscută și sub numele de „mușchi dublu“), caracteristică rasei. Această proprietate, apărută probabil în istoria rasei printr-o mutație genetică accidentală, a fost menținută prin selecție. Rezultatul este o masă muscu­lară crescută, în dauna conținutului de grăsime din fibra musculară și a conținutului de țesut conjunctiv. Deci, carne mai multă și de mai bună calitate.

Cu toate că vaca Piemontese este o rasă de carne, ea dă și o producție destul de bună de lapte. Pe lângă faptul că asigură o cantitate suficientă pentru hrana vițeilor, în zonele de unde este originară se prepară unele brânzeturi tradiționale din surplusul rezultat.

Rezultate bune, indiferent de tehnologie

Creșterea vacilor Piemontese este relativ lipsită de dificultăți și se poate face în toate tipurile de organizare de fermă practicate. Ea crește la fel de bine în regim de stabulație, în boxe sau în țarcuri, ca și în sălbăticie sau semi-sălbăticie. Acest fapt este rezultatul direct al faptului că nu este pretențioasă în ceea ce privește hrana. În principal îi sunt suficiente furajele obținute de pe pășunile din cadrul fermei, verzi sau uscate (eventual însilozate), completate cu cereale sau leguminoase. Înțărcarea vițeilor se face la greutatea de 160-200 kg, pe care o ating la vârsta de 4 – 6 luni.

Zonele în care se crește această rasă de vaci sunt foarte diversificate. Este de ajuns să spunem doar că este cea mai răspândită rasă tradițională din Italia. Sistemele de organizare a fermelor de Piemontese sunt foarte variate. În zonele de câmpie se combină, adesea, creșterea în boxe cu cea în libertate pe pășunile din cadrul exploatației. În zonele mon­tane, pe timpul verii, vacile sunt crescute libere pe pășunile de la mare altitudine (peste 2.000 metri). Indiferent de tehnologia adoptată, rezultatele sunt, invariabil, la fel de avantajoase.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 42

Fără subvenție, vaca pentru carne nu este o afacere

Vrei să afli cum funcționează agricultura în timp real și care sunt măsurile cele mai pertinente pentru dezvoltarea acestui domeniu? Atunci se impune să lași deoparte informările oficiale și să discuți direct cu agricultorii. Șansa noastră a fost de a găsi chiar un tânăr fermier, a cărui afacere este la început de drum. Daniel Duță este de profesie economist, dar în paralel a pus bazele unei ferme de creștere a vitelor pentru carne ecologică în județul Timiș. A ales acest sistem pentru că a considerat necesar să existe pe piață produse sănătoase, dar și pentru că este un sector cu potențial de dezvoltare și de venituri. Discuția purtată cu dl Duță a fost interesantă nu doar prin prisma prezentării activității sale, ci și prin faptul că a semnalat niște probleme serioase pentru zootehnie. Ca de fiecare dată, sperăm ca acest articol să fie privit ca un memoriu în baza căruia să se reconstruiască, să se rectifice greșelile făcute.

De la Galloway la Angus

2013 a fost anul în care proiectul său a trecut de la teorie la practică. A pornit la drum cu principiul că, neavând experiență în creșterea animalelor, trebuie să opteze pentru o rasă puțin pretențioasă și ca urmare a ales rasa scoțiană Galloway. Din nefericire, neavând certificate de origine, exemplarele cumpărate nu se încadrau la subvenții, așa că a fost nevoit să revină asupra deciziei inițiale și să renunțe la Galloway – mai are doar câteva exemplare – în favoarea rasei Angus.

A început așadar achiziționarea animalelor cu certificat de origine (prețul unui exemplar variază între 2.000-2.500 de euro), iar acum are 30 de vaci pentru carne. Ferma funcționează într-o unitate zootehnică veche, asupra căreia a făcut doar intervenții minime, a împrejmuit și a construit un drum de acces. Pentru că în exploatarea raselor pentru carne nu este nevoie de grajd – animalele se pot adăposti după o șiră de baloți sau chiar după o denivelare naturală a pământului –, nu a fost necesar să modifice infrastructura existentă.

vaci carne b

Doi ani la rând animalele au stat afară, însă anul trecut a construit un adăpost lateral și nu exclude nici posibilitatea de a interveni asupra infrastructurii actuale sau de a construi ceva nou, mai ales dacă nivelul de dezvoltare a fermei va impune asta. Așteaptă însă posibilitatea de a accesa fonduri europene.

Concesionarea pășunilor se face discreționar

Daniel Duță spune că, din nefericire, accesarea fondurilor europene este pur și simplu un hățiș. Mediul birocratic nu este un sprijin, iar informațiile care sunt oferite fermierilor nu sunt întotdeauna complete și de aici o serie de impedimente și timp pierdut. Crescătorul din Timiș mărturisește că a încercat să obțină fonduri prin Măsura – Instalarea tinerilor fermieri, însă, după toată birocrația parcursă, a aflat că acest lucru nu este posibil. Pentru că, spre exemplu, dacă ai fost asociat într-o fermă sau dacă o firmă a avut vreodată un CAEN activ în agricultură, chiar și fără să-l fi practicat vreodată nu poți accesa această măsură. Surprizele neplăcute au continuat atunci când a încercat să ia pășune în concesiune și această odisee se repetă în fiecare an. „Toată publicitatea asta care se face cu Măsura – Instalarea tinerilor fermieri este uneori dincolo de ce se întâmplă cu adevărat. Și eu am încă sub 40 de ani și nu mi-a folosit la nimic. Nu am primit niciun sprijin, dimpotrivă, mi s-au pus piedici. Spre exemplu, atunci când vine vorba de concesionarea pășunilor, sunt alții care dețin monopolul. Noi am fost priviți ca niște intruși. Nu contează ce intenții ai sau câtă carte știi. Din păcate, primăria dă pășunea pe un an de zile și asta este una dintre cele mai mari probleme pe care le avem. Procedura de închiriere trebuie reluată și nu poți face investiții în pășune atât timp cât o ai doar un an. Mai mult, suprafața ar trebui să se dea proporțional la numărul de capete. Practic, se face efectivul de animale pe întreg teritoriul comunei și per fiecare cap de animal se acordă pășune. Aici este o altă problemă, pentru că ar trebui să aibă drept de concesiune doar crescătorii care au animalele înregistrate la medicul veterinar și registrul agricol. Dar nu verifică nimeni asta. Sunt foarte multe animale necrotaliate care sunt luate totuși în calcul. Iar cifrele nu pot fi verificate, pentru că nu există transparență. În primul an, când am avut 16 capete, am primit două hectare de pășune. Adică în bătaie de joc.“

Zootehnia fără abatoare

Cea mai favorabilă alternativă pentru agricultori ar fi ca întreaga activitate, mai ales atunci când vorbim de zootehnie, să fie integrată. Să existe un circuit închis. Însă de puține ori se întâmplă asta, așa că eterna problemă a fermierilor este valorificarea. Mai mult, atunci când vine vorba de producția de carne, întreaga activitate este strâns legată de existența unităților de abatorizare. Sau cel puțin așa ar trebui să fie. În realitate, România este deficitară la acest capitol. Abatoarele sunt numărate pe degete și asta limitează dezvoltarea sectorului de creștere a anima­lelor pentru carne. Și atunci întrebarea retorică a fermierului din Timiș – „cum să crești zootehnia în condițiile astea?“ – este perfect justificată.

vaci de carne1

„În România există foarte puține abatoare. Și asta ține de guvernanți. Practic, obligi fermierul să crească animale și să le vândă în viu. Firește, la un alt preț. E ca și cum am vinde bușteni în loc de mobilă. La noi în zonă vin achizitori de la unul dintre cele mai mari abatoare din țară, tocmai din Botoșani. E incredibil că trebuie să vină de la o distanță așa mare. Sunt și abatoare private care cumpără doar câteva capete, iar fermierilor mici și medii asta le-ar trebui. Noi am găsit un abator mic de carmangerie, avem o relație bună, dar chiar și așa posibilitățile sunt limitate. Dacă mai vine un alt producător, nu știu dacă îl mai ia, pentru că abatorul nu are capacitate atât de mare. Când vorbim de abatorizare, vorbim implicit și despre siguranță alimentară. Tocmai de aceea nu înțeleg de ce nu se sesizează nimeni, pentru că se sacrifică foarte mult la negru. S-a creat practic o filieră, cu care concurăm noi, fermierii care sacrificăm legal la abator. Și asta este o consecință a lipsei unităților specializate“, a mai spus fermierul.

Subvențiile, o loterie

Orice piață oferă oportunități. Dacă ești preocupat să folosești instrumente moderne de promovare apar și posibilități de a-ți desface produsele. Acesta este principiul care a pus în funcțiune motoarele fermei de vaci pentru carne de la Timiș. În plus, certificarea bio (pășunile și fânul recoltat pentru furajarea pe timpul iernii provin de pe parcele certificate ecologic-bio de pe terenuri agricole aflate în proprietatea fermei) plasează această afacere pe o nișă de piață. Animalele sunt vândute în viu și prin abatorul care sacrifică, tranșează și apoi livrează marfa către clienți prin intermediul carmangeriei. Dl Duță spune că nu și-a făcut statistici privind volumul de vânzări la finalul unui an, pentru că este o activitate la început și nu s-a ajuns încă la o stabilitate. Vânzările depind și de sexul produșilor. Anul acesta, spre exemplu, din 20 de fătări a obținut doar două femele și restul masculi, în consecință este obligat să vândă toți produșii. Tăurașii se vând de la minimum un an până la trei ani. La un an și jumătate greutatea lor este de 280-350 kg, iar kilogramul în viu se vinde începând cu 2-2,80 euro. Practic, dezideratul crescătorului de vacă pentru carne este vițelul și anul. Sectorul de creștere a vacilor pentru carne este unul dintre cele mai profitabile și pentru că o parte substanțială din venituri o reprezintă subvențiile. Practic, suma alocată lui se împarte la numărul de capete care sunt eligibile. Și cum în România efectivele de vaci pentru carne sunt momentan restrânse s-a ajuns la subvenții pe cap de animal fabuloase. A fost un an în care s-au acordat 1.300 de euro pe cap de animal, un record la nivel european, subvenție pe care dl Duță nu a încasat-o, spune el, datorită comunicării eronate a autorităților privind criteriile de calificare. Dar de la an la an suma va scădea pentru că va crește numărul de animale. Crescătorul din Timiș nu știe cu certitudine cât va fi subvenția anul acesta sau anul viitor, pentru că „este o loterie“. Dar cel mai probabil se va stabiliza la 300-350 de euro pe cap de animal.

Notă: Sprijinul cuplat aferent anului 2016 este în pericol de a se anula conform obiecțiunilor ridicate de Comisia Europeană care a solicitat autorităților române explicații pe data de 16.02.2016. Este încă un exemplu care subliniază instabilitatea mediului antreprenorial în domeniul agriculturii românești.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 40-42

Holstein Ro Progresiv Tour. O lecție de performanță pentru producții record (IV)

Moldova pare a fi ținutul extremelor. Am tot auzit vorbindu-se aici de polul secetei, polul sărăciei... Cu toate acestea există, tot aici, și un pol al performanței. O demonstrează o societate românească integrată, care reușește să ducă la nivel de rentabilitate 5 sectoare: agricultura, panificația, creșterea vacilor, a porcilor și, nu în ultimul rând , cofetăria. Deși funcționează cu 5 motoare turate la maximum, Panifcom Iași nu poate spune că reprezintă, așa cum ar fi fost normal în urma muncii depuse, și polul bunăstării. Piața, dar mai ales politicile agricole de până acum au ținut compania doar pe linia de plutire. Experiența și îndârjirea cu care merg înainte i-a calificat, în schimb, în circuitul Holstein Ro Progresiv Tour, ca exemplu de bună practică din care se pot inspira cu siguranță și alții.

Noțiunea de fermă modernă se conturează încă de la intrare. Aspectul îngrijit al locului, aleile betonate flancate de exemplare bătrâne, dar îngrijite de Thuja, bordurile vopsite, gardurile vii tunse, conacul renovat și adăposturile noi dau de înțeles că în spatele afacerii sunt oameni harnici, care sfințesc locul prin munca lor.

Doi tineri, Ștefan Holicov și Liviu Bălănici, au preluat în 1994 tradiția morăritului de la Petru Holicov (bunicul lui Ștefan Holicov), a cărui poveste de viață (poate fi citită pe site-ul companiei) a fost de multe ori brăzdată de muncă și ambiție. Trăsături de caracter moștenite și puse în valoare de cele 5 domenii de activitate în care lucrează: cultivarea, recepția și depozitarea cerealelor, morărit, panificație, creșterea animalelor (vaci de lapte și porci), cofetărie – patiserie. Pregătiți pentru musafiri, cei doi tineri au pus pe masă tot ce au mai bun și cu mare deschidere au împărtășit din experiența lor celor veniți din alte județe să vadă ce înseamnă performanță în această unitate.

Sună laudativ, însă oamenii chiar au cu ce se mândri. „Avem o societate integrată care lucrează 4.000 ha de teren la Vlădeni, în apropierea Iașului, o suprafață care asigură nu doar materia primă pentru fabrica care produce lunar 1.000 tone de pâine și alte produse de panificație, ci și baza furajeră pentru cele 1.300 de vaci Holstein și 4.500 de porci.“

Fermierii veniți pentru a vedea ferma de vaci și-au axat discuțiile strict pe acest domeniu. Așa am aflat că unitatea are, din cele 1.300 de capete Holstein, circa 600 la muls. Un efectiv ale cărui exemplare de elită au ajuns la performanța productivă de 36-37 litri de lapte. Ceea ce înseamnă că zilnic din fermă pleacă către procesatorii La Dorna și Lactalis circa 20.000 de litri de lapte. Tot la capitolul productivitate a fost amintită și performera fermei, o vacă care a dat 76 litri de lapte pe o perioadă de 200 de zile de lactație. De altfel, exemplarele de elită asigură o medie pe lactație de 11.300 litri de lapte. Aceste realizări nu ar fi putut fi înregistrate la începutul acestei activități, în 2008, când în fermă existau doar exemplare din rase autohtone. „La început am avut un mix de Brună, Simental, dar am vândut tot și ne-am hotărât să facem numai lapte și am ales animale cu o genetică bună din Olanda, Germania și România. S-a făcut profilul genetic al fermei și s-a mers pe programe de împerechere“, spunea Ștefan Holicov.

Decizia de a investi în vaca de lapte a atras și alte investiții, toate făcute prin credite bancare, fără a accesa vreun fond european. Au fost construite grajduri moderne, a fost achiziționată o sală de muls 2x12, cu evacuare rapidă, care mulge în 3 ore tot efectivul și multe alte utilaje. Dacă în agricultură se lucrează cu echipamente mari, de precizie, cu dotări de mecatronică și autoghidaje care asigură diferențe de 2-3 cm între treceri, pentru zootehnie se lucrează cu mașini autopropulsate pentru furaje. „Acestea au o capacitate de 22 mc și sunt inima fermei de vaci pentru că pe baza unui soft rețetele se fac automat“, afirma Holicov.

Efortul investițiilor a fost uriaș, mai ales că normele de mediu impun și sancțiuni în cazul nerespectării acestora. Doar pentru a asigura managementul dejecțiilor a fost accesat un credit de 500.000 euro. „Altfel nu am fi putut dormi noaptea, amenzile sunt usturătoare, de la 75.000 lei în sus“, își amintesc managerii fermei. În acest moment managementul dejecțiilor se referă la colectarea acestora din toate grajdurile, separarea solid de lichid, lagună de 15.000 mc pentru depozitarea acestora și împrăștierea lor pe câmp ca îngrășământ.

Ceea ce ușurează însă costurile fermei sunt furajele asigurate din producția proprie. „Grosierele sunt produse de noi, doar șroturile, floarea-soarelui, soia și rapița le cumpărăm. În fermele de mare performanță rațiile nu diferă foarte mult, sunt bazate pe silozul de porumb, lucernă, un siloz de borceag pe care noi îl facem foarte bun și sănătos pentru animale și furaje de volum de cea mai bună calitate. În opinia mea, cu cât vii cu mai multe concentrate cu atât cresc șansele să apară probleme de sănătate. Cât ai furaje de volum calitative, succesul este garantat. Deci, nu uitați, pe lângă genetică și adăposturi, furajele sunt foarte importante“, explica fermierilor Ștefan Holicov.

Într-o afacere de o asemenea anvergură ar trebui să-și facă loc și bunăstarea, însă recompensa în urma muncii depuse se lasă de mult așteptată. Și aceasta pentru că prețul laptelui este jignitor de mic, iar marjele de profit sunt și ele la fel de mici, de 1-3%, după cum spun proprietarii Panifcom. „Am avut 2 ani în care prețurile au fost sub costurile de producție, deci am pierdut bani, deși am făcut producții mari. Nici în continuare nu cred că vom câștiga, pentru că 80% din piață este ocupată de multinaționale și nu cred că este cineva mulțumit de colaborarea cu acestea. Un preț corect cred că ar trebui să fie de cel puțin 1,7 lei/litru. Cu subvențiile reușim să mai acoperim din pierderi, fără ele cred că ușor, ușor am fi renunțat la această activitate“, afirmă cu năduf Ștefan Holicov.

Întrebați dacă se gândesc să investească în procesarea laptelui, tocmai pentru a evita problema prețului, cei doi o consideră nerentabilă această idee. „Ar însemna să procesăm 20.000 de litri, când pe piață sunt procesatori care prelucrează 500.000-600.000 de litri de lapte. E adevărat că în Ungaria 51% din piață este deținută de fermierii care au procesarea lor, dar pentru a ajunge acolo România are nevoie de politici.

Deși lucrează în 5 sectoare, cei doi oameni de afaceri nu sunt mulțumiți și spun că nu câștigă prea mulți bani de nicăieri. „Dacă înainte sectoarele se compensau și se susțineau unul pe altul, acum fiecare merge pe propriul centru de cost. Nu mai merge povestea cu integrarea, pentru că s-ar putea să te trezești că le închizi pe toate“, mai spune Holicov.

Panifcom Iași este una dintre cele mai progresive ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție: producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitatea, viața productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

Ferma utilizează tauri de top conform evaluărilor nord-americane. În anul 2015-2016 au fost folosiți tauri precum: Edg Rubicon-ET, Mr Oak DELCO 57279-ET, Mr Mogul DRAMA 1435-ET, Congent SUPERSHOT, Butz-Hill MEGASIRE-ET, River-Bridge Co-Op TROY-ET, Coyne-Farms JACEY CRI-ET, Mr Welcome Hill TANGO-ET, Ihg MONTANA-ET și Endco SUPERHERO-ET.

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra Pop

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 40-42

Holstein Ro Progresiv Tour - o lecție de performanță pentru producții record (II)

A doua oprire în incursiunea noastră – numită Holstein RO Progresiv Tour, prin fermele de elită dedicate acestei rase de lapte – a fost la AgroComplex Lunca Pașcani. O vizită care a debutat la lăsarea serii, în camera de așteptare a sălii de muls, acolo unde am fost întâmpinați de 5 exemplare de Holstein, expuse în regim de expoziție, alese pe sprânceană, pentru a reprezenta cu brio ferma în fața musafirilor care le-au stricat liniștea pentru câteva ore.

Înființată în anul 1991, societatea Agrocomplex Lunca Pașcani respectă modelul de afacere dezvoltată cu pași mărunți, dar siguri. Am putea spune că este unul dintre puținele unități, foste CAP-uri care au primit șansa restructurării și care prin investiții susținute au reușit să-și diversifice activitatea, să-și mărească numărul de animale, atingând azi performanța de a deține un nucleu valoros de animale productive.

„Am plecat de la un colectiv mic de oameni și de animale. La momentul preluării, din cele 1.000 de bovine care erau cândva, rămaseră doar 100“, își amintește Bogdan Pantazi, directorul general al societății. Treptat, lucrurile au evoluat în urma unui proces de investiții, mai accentuat după anii 2000. Cu ajutorul unor fonduri europene, cu credite, dar și cu fonduri proprii unitatea agricolă deține astăzi 3.500 ha, dintre care 3.000 ha arabil, și o fermă zootehnică de elită. Cu cele două „vâsle“ puternice, reprezentate de cele două sectoare – vegetal și zootehnic, afacerea merge cu toată viteza înainte. Suprafața agricolă are an de an o structură diversificată, care include cartofi, loturi semincere și sfeclă de zahăr, pe acest segment ferma fiind chiar cel mai mare cultivator din zona Moldovei. În ceea ce privește furajarea animalelor, aceasta este asigurată doar din producția proprie, la momentul sosirii noastre în depozite fiind stocate peste 8.000 t de porumb siloz, 800 t fân de lucernă, 600 t paie de grâu și orz. Un aspect interesant mi s-a părut faptul că managerul societății a investit de-a lungul timpului în irigații, în contextul în care anual Moldova este pusă la încercare de verile secetoase. În acest sens, suprafața spre care se tinde a fi irigată este de 700 ha, după cum a afirmat Bogdan Pantazi.

Ferma zootehnică este axată pe creșterea vitelor de lapte și carne, dar și pe cea a ovinelor. „Deținem în prezent 860 de taurine Holstein și 260 de taurine pentru carne. Mulgem 280 de capete, cu o medie de 30 litri la vacile mulgătoare. Avem în jur de 300 de capete tineret femel, 50 de capete masculi și 115 juninci. Ca structură fiziologică a efectivului de carne, avem 100 capete matcă, predominant rasă Charolaise și metisă, dar ne dorim să ajungem la 250 efectiv matcă. De asemenea, suntem crescători de ovine, avem peste 1.500 de capete din rasa Sulfolk și Carabașă și bovine de carne“, declara la sosirea noastră Florin Stanciu, administratorul fermei. Animalele nu au fost importate, însă s-a lucrat mult la genetică, adică s-a mers pe programul de selecție genomică a taurilor performanți, atunci când s-a ales materialul seminal cu care s-au făcut însămânțările. Rezultatul acestui demers este demonstrat de producția obținută în fermă, peste 8.000 litri de lapte livrați zilnic către un procesator din Bacău. Dar și de cele 5 exemplare de excepție ale rasei Holstein pregătite în condiții de expoziție, pentru a putea fi admirate în toată splendoarea lor. De prezentarea tipologiei și morfologiei acestor animale, dar și de bonitarea așa cum se face în show-urile de specialitate din străinătate s-a ocupat Gheorghe Neață. „Maia, recordista fermei, dă acum în jur de 68 litri de lapte, dar, fiind o fermă industrializată, prefer să am mai multe vaci cu producții mai mici decât un individ cu producție mare pentru că îți creează dificultăți în producție“, spunea Florin Stanciu fără să se laude cu performanța fermei. Deși mulțumiți de rezultatele muncii lor, managerii fermei se simt dezamăgiți de modul în care se distri­buie banii alocați fermierilor și slaba susținere pe care o oferă statul celor care muncesc.

rasa holstein

Pentru a atinge parametrii performanței s-a investit susținut. „Tot ce înseamnă nou consider că veți vedea în această fermă. De la managementul mulsului la cel al dejecțiilor, totul este automatizat. Sala de așteptare a sălii de muls are o capacitate de 2 x 12, paralel cu evacuare rapidă. Grajdul, ridicat în urmă cu 10 ani și care a presupus o investiție de 700.000 euro, are 350 de cușete și din punct de vedere tehnologic dispune de tot ce este nevoie pentru bunăstarea animalelor, linii de spray-ere pentru menținerea unei temperaturi de până la 24 grade C vara, montate pe linia de furajare, plug raclor, perii pentru scărpinat etc. În fermă există două tipuri de stabulație, stabulație pe cușete și pe așternut permanent, iar în funcție de stadiul fiziologic avem tehnologii diferite de creștere. Toate vacile recent fătate se află în stabulație pe așternut permanent. În același grajd pe o parte sunt vacile care au fătat, iar pe partea cealaltă sunt grupele de montă și două grupe de juninci gestante“, spunea tot administratorul fermei.

• Astăzi, în ferma zootehnică doar 25 de angajați se ocupă de animale, însă probabil că numărul acesta va crește odată cu demararea planurilor de viitor. „Ne propunem să creștem efectivul, să ajungem la 400 capete de vaci la muls. Vom continua investițiile mai ales pe partea de irigații, utilaje, iar în ceea ce privește ferma zootehnică, pe partea de igienă a laptelui, siguranța mediului, acestea fiind domeniile prioritare, mărind totodată și capacitatea de producție.

• „Eligibile au fost 250 de capete pe sprijin cuplat și animalele care le-a avut toată lumea în 2013, că am avut 100 sau 700 a fost tot aia. Pe 350 de capete nu încasăm nimic și nu am încasat niciodată. Aș spune autorităților să dea oamenilor care muncesc ceea ce merită, iar oamenilor care nu mai vor să muncească să nu le mai dăm absolut nimic. Pentru că zootehnia și mai ales vaca cu lapte este cea mai grea ramură“, declară nemulțumit Florin Stanciu.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 30-31

Holstein Ro Progresiv Tour, o lecție de performanță pentru producții record (I)

Asociația Holstein Ro și-a propus să dovedească că există și în România ferme de top care pot produce lapte de calitate. Și a reușit acest lucru organizând o caravană denumită Holstein RO Progresiv Tour. Timp de 3 zile, circa 20 de fermieri au avut posibilitatea de a vedea cu ochii lor ce înseamnă performanța și să învețe de la cei mai buni. 4 mari exploatații (Agroserv Măriuța din Ialomița, Agroind Focșani, Agrocomplex Pașcani și Panifcom Iași) au fost dispuse să-și deschidă porțile și să-și împărtășească secretele cu cei care tind să le urmeze exemplul. În fiecare fermă am admirat animale cu o genetică performantă, a căror caractere exterioare și de lapte ar putea concura cu brio alături de exemplarele recordiste ale Europei. Subiectului extrem de valoros și sfaturilor oferite cu entuziasm de proprietarii fermelor de elită merită să le oferim un spațiu generos. De acea vom prezenta cele 4 exploatații, pe rând, în următoarele numere ale revistei Lumea Satului.

Cu 72 de membri și un efectiv de 22.000 de animale, Asociația Holstein RO încurajează fermierii care dețin vaci de lapte să-și mărească efectivele pentru a deveni eficienți și rentabili, dar și pentru a demonstra că în România se poate produce lapte mult și de calitate. Succesul însă se cucerește greu, iar cifrele nu sunt foarte încurajatoare. În prezent, din totalul de 12 ferme înscrise în asociație, doar 8 dețin un număr mai mare de 500 de animale din rasa Holstein, acestea putând deveni oricând și furnizori de juninci sănătoase cu o excelentă valoare genetică. Drumul ales este unul bun, însă trebuie parcurs de cât mai mulți crescători de animale. Sau cum spunea și Nicușor Șerban, „Holstein RO este o asociație tânără comparativ cu cele din Europa, fiind poate ultima venită în grup, care mai are multe lucruri de învățat, dar care este pe un drum bun. Consider că doar împreună putem găsi soluții ca România să nu mai importe lapte materie primă, ci dimpotrivă, să devină un exportator de lapte și produse din lapte“.

În fiecare dintre cele 4 ferme vizitate, Gheorghe Neață, consilier al ministrului agriculturii, un excelent bonitor în opinia tuturor celor prezenți, a subliniat calitatea animalelor, iar proprietarii fermelor au împărtășit cu entuziasm din experiența lor, punctând tot ce trebuie să aibă în vedere un crescător de Holstein. Astfel s-a vorbit mult despre conformație, despre cum trebuie să arate vaca ideală din punct de vedere comercial.

Prima oprire din această incursiune prin fermele de top dedicate rasei care oferă cea mai mare producție de lapte a fost la Agroserv Măriuța, din județul Ialomița. O fermă care și-a început activitatea în 1998 într-un alt loc decât cel în care își desfășoară azi activitatea, cu o vacă, pentru ca în anul 2005 să dețină 50 vaci la muls. Pentru că amplasamentul inițial nu permitea dezvoltarea efectivului, ferma a fost mutată, iar cu ajutorul unui program SAPARD desfășurat în 2005-2008 s-a ajuns la 200 capete la muls, două adăposturi și o sală de muls rotativă. Ulterior, cu fonduri proprii și credite bancare, Nicușor Șerban, proprietarul fermei, a reușit să crească efectivul la 900 vaci matcă, din care astăzi mulge 750. „Genetica pe care o avem merge în proporție de peste 90% pe linia americană, animalele provin din tauri de peste ocean, iar efectivul este unul tânăr, 60% din animale fiind la prima fătare. Producția medie pe vacă este de 32-32,5 litri, ceea ce ne permite să livrăm zilnic 23-25 tone. Laptele este valorificat la un procesator din Bulgaria, care ne plătește 400 euro/tonă“, a mai adăugat fermierul.

Incursiunea noastră a început cu zona 0 a fermei, adică locul unde animalele fată. Aici grajdul este împărțit în două, pe o parte animalele din grupa aflată în pregătire de fătare, iar pe alta sunt cele care au trecut de acel moment. Până la fătare vacile rămân în acest grajd 21 de zile, perioadă în care primesc o rație specială. Animalele fată în grup, de cele mai multe ori fără ajutor. Imediat după fătare vițelul este separat de mamă și dus într-o cușetă unde primește câte 3 litri de colostru, de două ori în 6 ore. Vaca mai rămâne în această zonă încă 12 ore, timp în care este atent monitorizată de doc­torul fermei până la eliminarea placentei.

După această perioadă, vaca se alătură grupului de animale proaspăt fătate, unde rămâne 30 de zile. Aici, în primele 5 zile vaca este mulsă, însă laptele nu ajunge în tancul de răcire, la consumul uman, ci doar la viței, iar în cele 10 zile după fătare sunt urmăriți parametrii legați de starea rumenului, a ugerului, a picioarelor, creșterea producției de lapte. Toate aceste aspecte pot indica dacă animalul intră normal în producție sau are probleme, de regulă boli metabolice care apar după fătare. Din acest moment se aplică altă rație de furajare, cu alt aport nutritiv care să poată susține o producție de până la 40 litri de lapte la mulsoare. După cele 30 de zile primiparele pleacă în grupa de primipare, iar multiparele în grupa de top.

Atracția unității a fost însă tehnica mulsului. Un procedeu complet automatizat, bazat pe o sală rotativă cu o capacitate de 40 de locuri în care au fost investiți 620.000 de euro. La fiecare rotație a sălii de muls animalelor li se aplică prima dipare, premulsul, o a doua dipare, urmate de un răgaz de 90 și 120 de secunde, timp în care animalele sunt lăsate să își pregătească hormonal cedarea laptelui. Întreaga procedură durează între 12 și 15 minute. Ugerele sunt șterse cu șervețele de unică folosință înainte de mulsul propriu-zis, ca în final laptele să ajungă pe conducte de inox în tancul de răcire unde este răcit imediat, ceea ce face ca încărcătura microbiană să fie mică, adică doar 10.000-20.000 de germeni și până la 200.000 de celule somatice.

Sistemul de management al sălii de muls supraveghează fiecare animal, computerul oferind date prețioase despre starea de sănătate, producție, gestație etc.

Eficiența se obține prin performanță, iar aceasta are la bază genetica, care a ajuns foarte departe. În prezent se face control pe genom. Adică în selecția genomică se controlează anumite alele care determină cantitatea de lapte, nivelul de proteină sau de grăsime din lapte și alți parametri. Prin aceste procese genomice se aleg taurii valoroși, aceștia fiind genitorii animalelor cu potențial productiv mare care ajung în fermele performante. Această modalitate de lucru este relativ nouă chiar și în străinătate, iar România se pare că urmărește și ea acest trend. Timid, pentru că sunt costuri uriașe, dar o face. Avem doar 300 de exemplare Holstein genotipizate, înscrise în programul de evaluare genomică, dar numărul este în creștere. La Agroserv Măriuța se investesc anual circa 70.000 euro în genetică, adică în material seminal provenit de la tauri de elită. „Se spunea că pentru a face lapte trebuie să asiguri trei lucruri: casa, masa, rasa. Eu aș inversa ordinea și aș spune masa (o nutriție performantă, fără de care nu poți obține de la un animal o producție de 60-70 litri/zi), rasa (nu poți câștiga formula 1 fără o mașină performantă) și casa (adică un mana­gement optim al fermei).

În fermele pe care le-am văzut niciuna dintre aceste componente nu este neglijată. Adăposturile asigură volume mari de aer, rețetele de furajare sunt echilibrate în funcție de vârstă și momentul în care se află animalul pe parcursul vieții, există pluguri racloare care mențin aleile curate, paturi de odihnă cu paie sau saltele din cauciuc, ventilatoare care mențin 24°C vara, perii pentru masaj, pedi­chiură pentru evitarea problemelor podale și chiar muzică. Totul pentru ca vaca să se simtă... plictisită, după cum spun americanii. Pentru că doar atunci dă și lapte mult.

• În grupa de top, unde se află 132 de exemplare, sunt animale care dau producții și de 68 litri. Din 4 în 4 luni animalele care fată sunt bonitate de experți din Ungaria. Aceștia introduc vacile în programul de potrivire a perechilor cu tauri de la toate firmele. Recordista fermei a menținut o producție de 60 litri timp de 20 de săptămâni. Iar Sorina, care până în prezent a dat 87.883 litri de lapte, ar putea fi prima vacă din România care atinge 100.000 litri pe viață productivă.

• La Agroserv Măriuța se folosește programul de potrivire a perechilor, bazat pe evaluarea caracterelor de exterior. De asemenea, se utilizează tauri de top, evaluați genomic conform evaluărilor nord-americane. În anul 2015 – 2016 au fost folosiți tauri precum De-Su BKM MCCUTCHEN 1174-ET, Cogent SUPERSHOT, View-Home MONTEREY-ET, Minnigan-Hills DAY-ET sau EDG AltaHUGH-ET.

• Totul merge ca pe roate, așa că managerul fermei își propune ca anul viitor să deschidă chiar lângă fermă o fabrică de prelucrarea a laptelui. Aceasta va procesa 72 tone de lapte. Sub marca LAPTE DE LA VACĂ se va îmbutelia lapte proaspăt la sticlă din sticlă și se vor produce de asemenea o cremă de brânză pentru patiserie, lapte condensat și iaurt cu maia, produse care se vor vinde atât în țară, cât și în străinătate.

(Va urma)

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 30-32

Vitele Limousine, o opțiune de luat în calcul

În condițiile actualei piețe a laptelui, tot mai mulți specialiști în managementul agrozootehnic sfătuiesc micii fermieri să se axeze mai degrabă pe creșterea vitelor de carne decât pe a celor de lapte. În acest context continuăm prezentarea acestor rase cu varietatea Limousine.

Această rasă de vite este originară din Franța, din zona orașului Limoges. Regiunea de origine i-a dat și numele, Limousine. În țara noastră este crescută deja de peste zece ani, mai ales în regiunea Munților Apuseni, dar și în județul Harghita, în jurul orașului Miercurea-Ciuc, unde există mai multe ferme specializate.

De fapt, vacile din această rasă pot fi întâlnite în peste 60 de țări din întreaga lume. Principala calitate care le-a făcut să fie atât de răspândite este rezistența lor. Sunt animale nepretențioase, care se adaptează ușor oricăror condiții. Fiind foarte rezistente atât la boli, cât și la factorii de mediu, nu au nevoie de prea multă îngrijire.

Vite spornice și nepretențioase

Ca aspect, sunt de culoare brun închisă, asemănătoare cu a mahonului. Sunt animale de talie mare, cu capul scurt, pieptul adânc, dar osatura fină.

Se dezvoltă bine și în adăposturi mai rudimentare, astfel încât reprezintă o alegere bună pentru fermierii ce nu pot sau nu vor să construiască grajduri moderne.

În ceea ce privește hrana, vitele din rasa Limousine sunt la fel de nepretențioase. Vara se mulțumesc cu pășunea, iar pe timpul sezonului rece cu furaje fibroase sau grosiere. Ca atare, chiar și pe timpul iernii, hrana este mai ieftină, în comparație cu cea necesară altor rase. Sunt suficiente fânurile sau porumbul siloz, fără să mai trebuiască premix-urile.

Toate aceste caracteristici, la care se adaugă temperamentul lor docil, le face niște vite ușor de crescut și de îngrijit.

Fătările sunt ușoare, iar vacile sunt foarte fertile. Prima fătare are loc, în general, la vârsta de 2,5 ani. În plus, o altă caracteristică a rasei este longevitatea. Laptele este de bună calitate, dar specialiștii recomandă ca acesta să fie lăsat în totalitate vițeilor, care să poată fi alăptați la discreție. Astfel ei pot dobândi o vigoare sporită. La vârsta de șase-șapte luni ajung la o greutate de cca 250 kg.

În condiții normale de furajare, sporul zilnic de greutate este de până la 1.300 grame/zi. La maturitate, o vacă ajunge să cântărească între 700 și 900 kg, iar un taur între 1.100 și 1.300 kg.

O carne mai scumpă decât a altor rase

Randamentul de tăiere la vitele din rasa Limousine este în jur de 65%. Carnea în carcasă reprezintă peste 80%. De fapt, specialiștii spun că raportul carne/os este de 5,5/1. Din greutatea totală, în jur de 80% reprezintă țesut muscular, aproape 10% grăsime și cam tot atâta os.

La abatoarele din România tăurașii s-au vândut în ultima perioadă cu un preț mediu de 10-12 lei/kg în viu. La export s-au obținut aproximativ 2,40 euro/kg. Așadar, prețul este similar.

Ceea ce este important de știut este că pentru carnea acestei rase de vite prețul este cu cca 10-4 20 eurocenți/kg mai mare decât al cărnii provenite de la alte rase. Acest lucru se datorează gustului deosebit, pe care cunoscătorii știu să-l aprecieze.

În fine, o ultimă recomandare din partea specialiștilor ar fi ca pentru obținerea de hibrizi să se utilizeze hibridizarea pe linie masculină. Rezultate foarte bune dă inseminarea Bălțatei Românești cu material seminal de la taurii Limousine. În acest scop doritorii pot obține un material genetic de bună calitate de la „Semtest“ Craiova, care deține animale cu o valoare genetică ridicată.

Alexandru GRIGORIEV

Cei mai valoroși tauri Simmental din România

În ultimii zece ani de activitate, în România s-a ridicat ștacheta de competitivitate a taurilor reproducători. Din datele pe care le-am obținut în toți acești ani putem spune că am reușit să oferim crescătorilor de vaci, fermierilor români, o alternativă viabilă și foarte avantajoasă din punct de vedere economic, de a procura direct de la sursă material seminal congelat cu o foarte mare valoare genetică. Preocuparea Semtest – BVN de a crește an de an atât valoarea de ameliorare globală a efectivului de tauri din exploatare cât și numărul taurilor cu o valoare de ameliorare globală mare este reflectată de clasamentele internaționale pentru tauri de rasa Simmental din Germania și Austria.

Toate aceste preocupări și realizări ale noastre au fost utilizate cu succes de către fermieri, care au înțeles în mare parte importanța folosirii celor mai valoroși tauri de rasa Simmental chiar de aici de la noi din țară, prin folosirea acestor tauri pe scară largă în tot arealul nostru de activitate. Astfel din tabelul alăturat se poate observa gradul de utilizare a acestor tauri. De menționat este faptul că o mare parte din acești tauri se află în folosință, existând în continuare posibilitatea de a se achiziționa material seminal congelat.

Manton este unul dintre cei mai buni continuatori ai liniei Morello – Manitoba; fiicele sale au ugere de top, picioare puternice, trăsături bune de fitness pe tot parcursul vieții productive și un profil foarte puternic în ceea ce privește producția de lapte (451 de fiice cu o producție medie de 7.376 litri de lapte cu un plus de 898 litri + 22 kg de grăsime și + 26 kg de proteină). Toate acestea fac ca Manton să fie noua stea a rasei Simmental .

Pe lângă producțiile ridicate de lapte, longevitatea productivă este foarte bine înrădă­cinată în linia de vaci din care provine. Mama sa, cu o longevitate bună, provine dintr-o linie de vaci cu 81 de gestații în 8 generații, ceea ce înseamnă peste zece viței la fiecare generație. Străbunicile Britta şi Betti au avut chiar și 12 viţei (gestații). Această longevitate productivă este foarte bine transmisă și fiicelor lui.

Oportunitățile pentru Manton sunt cum nu se poate mai bune. El prezintă o valoare de ameliorare a producției de lapte bună, cu un fitness puternic, cu o conformație armonioasă în combinație bună cu producția de carne și o musculatură bine evidențiată. Este foarte potrivit la IA pentru îmbunătățirea nu doar a producțiilor de lapte, dar și a fundamentului și a ugerelor. Fiicele sale se potrivesc perfect pentru muls mecanic.

Toate acestea fac ca Manton sa fie un partener perfect pentru fiicele lui Vanstein sau un partener perfect în încrucișările cu rasa Holstein de exemplu. Totuși, există destule exemple, încă din perioada lui de testare, care demonstrează puterea de transmitere a caracterelor foarte bune a producției de lapte și carne, fitness și a exteriorului chiar și atunci când a fost utilizat pe o bază genetică mai slabă. În turmă fiicele lui Manton ies în evidență în special prin uniformitatea lor.

Manton, acest „băiat“, este alegerea potrivită pentru dumneavoastră, stabil și pe viitor va da „tonul“ în reproducerea bovinelor Simmental.

Watnox este unul dintre cei mai buni continuatori ai liniei Horror – Horwein – Winzer. Fiicele sale se încadrează perfect în multe ferme, făcând mulți fermieri fericiți (foto fiica Barbie). Multe fiice au ajuns în lactația a treia, prezentând performanțe relativ bune în ceea ce privește producția de lapte pentru vacile de rasa Simmental (1.538 fiice cu o producție medie de 6.478 litri de lapte, cu un plus de 277 litri +17 kg de grăsime + 17 kg de proteină), cu caracteristici foarte bune și în ceea ce privește producția de carne, valoarea de ameliorare a sporului mediu zilnic, randamentul la sacrificare și clasa comercială a carcasei. Principalele sale caracteristici cu care acest taur convinge fermierii de pretutindeni sunt de fitness. Watnox aduce îmbunătățiri considerabile în ceea ce privește longevitatea productivă și persistența lactației, o fecunditate bună, ușurința la fătare și vitalitatea vițeilor peste medie. Pe lângă producțiile de lapte foarte bune, fiicele lui Watnox prezintă un fizic armonios, cu o musculatură optim proporționată, cu fundamente (picioare) foarte sănătoase și, nu în ultimul rând, cu ugere sănătoase, armonios conturate, bine vascularizate și cu sfârcuri plasate în unghi optim pentru mulsul mecanic.

Watnox este alegerea potrivită pentru dumneavoastră, aduce animale calme, cu producții bune în fermele dumneavoastră.

Sampano este unul dintre cele mai buni amelioratori ai ugerului de rasa Simmental! Aduce animalele puternice cu o valoarea medie a cărnii şi o conformație aproape optimă. Bazinele sunt plate şi se continuă cu picioare cu unghiul jaretului strâns. Fiicele moştenesc aceste caracteristici în aproape toate combinațiile. Cu o combinaţie de Sampras x Ralbit x Horb este un taur foarte versatil. Fiicele sale fac fermierii extrem de mulţumiți! Deci este un taur excelent, fiicele lui Sampano remarcându-se în principal din lactația a doua, unde, pe lângă exteriorul corect, îmbină și performanțele de productivitate. Acest lucru nu este surprinzător, dată fiind și linia mamei care a produs atât de multe vaci cu o durată de exploatare și productivitate ridicată.

Winning – fiul lui Winnipeg provine dintr-o linie celebră de vaci performante ale rasei Simmental. Fiicele lui moștenesc și chiar îmbunătățesc aceste performanțe remarcabile, în special în ceea ce privește producția de lapte, 1.300 de fiice cu o producție medie de 6.970 litri de lapte în prima lactație, ajungând ca în lactația a treia fiicele lui să prezinte producții de peste 8.000 litri de lapte. Cantitatea mare de lapte + 622 litri de lapte este însoțită în mod pozitiv și de un plus de grăsime (+12) și un plus de proteină (+19) foarte importante în zilele noastre. Alte puncte forte ale acestui taur sunt caracteristicile de fitness, care sunt în media acestei linii (Honig – Horror „W“) longevitate și persistența lactației, fecunditate, ușurință la fătare și vitalitatea vițeilor la naștere, sănătatea ugerului cu o îmbunătățire foarte importantă a numărului de celule somatice.

Winning reprezintă un avantaj în ameliorarea producțiilor de lapte pentru creșterea bovinelor de tip Simmental.

GALERIE FOTO


Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 36-37

Semtest BVN Mureș, la 40 de ani de existență

Parada Taurilor, organizată de Semtest BVN Mureș în fiecare an în prima sâmbătă a lunii octombrie, este unul dintre cele mai mari și importante evenimente de profil la nivel internațional. Manifestarea din acest an a reprezentat și un motiv în plus de sărbătoare – împlinirea a 40 de ani de activitate a societății în organizarea reproducției la bovine prin însămânțare artificială și intensificarea procesului de ameliorare a raselor.

Progres constant

De 15 ani, în localitatea Sângiorgiu de Mureș se reunesc aproximativ 1.500 de fermieri din toată țara, specialiști din domeniul zootehnic, dar și invitați de peste hotare pentru a afla cele mai noi detalii cu privire la performanțele din domeniu. Evenimentul din acest an a fost precedat de un simpozion pe teme de genetică și ameliorare în zootehnie, tehnici de însămânțări artificiale, subiecte care au suscitat interesul participanților.

A doua zi, la paradă au fost prezentați 26 de tauri din rasele Bălțată, Holstein, Friză, Brună, Pinzgau, Limousine, pe categorii de exploatare. Cui se adresează specialiștii acestui remarcabil centru și cât de interesați sunt fermierii de a folosi în fermele lor material seminal de la cei mai valoroși tauri existenți aici am aflat de la directorul acestei entități, ing. Valer Sician: „Sunt convins că Semtest a scris și scrie în continuare adevărate pagini de istorie pentru zootehnia românească, prin jumătate de milion de viței produși anual în țară și în lume, și cred că ce facem noi se resimte în ferme. Ne adresăm fermierilor, pentru că ei sunt beneficiarii muncii noastre, mă refer în special la crescătorii de bovine, dar sigur că nu putem uita nici de colaboratorii direcți. Faptul că tribunele au fost pline în acest an demonstrează faptul că fermierii, mari sau mici, devin din ce în ce mai interesați de progresul genetic și sunt conștienți de faptul că într-o fermă trebuie asigurată și rasa. Ne bucurăm că și România merge spre performanță și că fermierul român își dă seama că din creșterea animalelor se pot face bani.“

Semtest BVN vedere ansamblu

Întrebat care sunt preferințele fermierilor atunci când vine vorba despre alegerea între vacile de lapte și cele de carne, domnul Sician a punctat faptul că părerile sunt împărțite, dar că trebuie recunoscută rentabilitatea vacii de lapte. „Mă bucură faptul că noi creștem de la an la an și în ceea ce privește procesul de ameliorare și selecție. Dacă ar fi să vorbim despre alegerea între vaca de lapte și cea de carne, părerile sunt împărțite. Sunt fermieri care merg spre producția de lapte, mai ales aceia care au ferma amplasată în jurul centrelor urbanistice, iar cei din zonele mai retrase, de deal și de munte, aleg rasele de carne. În acest moment livrăm material seminal în aceeași cantitate pentru ambele categorii. Și asta pentru că în ultima perioadă au fost solicitări tot mai mari pentru bovina de carne, probabil și datorită subvenției care stimulează mai mult. Vaca de carne nu este neapărat mai rentabilă, rentabilă este subvenția pe care o primesc. Dar nu trebuie să uităm că subvenția este într-un an, anul viitor nu se știe ce ne așteaptă. Iar subvenția este mai mare tocmai pentru că nu este atât de rentabilă vaca de carne. Cred că pentru specificul țării noastre, vaca de lapte este totuși mai avantajoasă“, a punctat directorul Semtest BVN.

Renume mondial

La eveniment au fost prezenți și oaspeți de peste hotare: dr. Johannes Aumann – directorul programului de ameliorare în cadrul BVN Germania, dr. Stefan Neuner – BVN Germania, precum și Franz Kaltenbrunner – reprezentant al Asociației Flechvieh din Austria.

Nu putea lipsi de la manifestare nici președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, domnul dr. Radu Roatiș, care a specificat faptul că „Parada Taurilor poate primi titulatura de evenimentul anului din punctul de vedere al promovării geneticii. Semtestul este o unitate de vârf a României, iar prin faptul că putem merge la export cu ajutorul lor cu material de calitate este de apreciat. Genetica pe care o promovează cei de aici, precum și sprijinul pe care îl oferă fermierilor duc la obținerea unor produși de calitate ce au căutare și pe piețele externe.“ Mai mult decât atât, președintele ANSVSA a punctat faptul că la evenimentele de profil din străinătate a fost adesea întrebat despre taurii de la Târgu Mureș. Cea mai recentă întâmplare de acest gen s-a înregistrat în Argentina, acolo unde are loc una dintre cele mai importante expoziții de profil din lume.

Semtest BVN1

Însă aprecierile nu se opresc doar la vorbe, ci au și perspective de concretizare. „Acum o lună l-am sunat pe domnul Sician și l-am rugat să ia legătura cu autoritățile din Iran care, deși au colaborări cu țări precum SUA, Austria sau Germania, își doresc ca Semtest BVN Mureș să devină partenerul principal pentru toată peninsula.“

Ce spun vizitatorii

Participanții la paradă au fost în mare parte fermieri care colaborează cu firma mureșeană. Unul dintre aceștia este domnul ing. Ioan Pop – administratorul firmei Ceragrim, care are un efectiv de 900 bovine împărțit în 2 ferme. „Această manifestare este importantă, dacă nu vitală, pentru crescătorii de bovine, în ceea ce privește ameliorarea rasei Bălțată Românească de tip Simmental. Întreaga cantitate de material seminal folosită în ferme este achiziționată integral de la Semtest. De aproximativ 15 ani colaborăm cu cei de aici, și pot spune că am pornit de la o producție de 3.500 l/vacă care astăzi s-a dublat. Asta se datorează materialului seminal de calitate și ce este mai important de subliniat este faptul că am reușit acest lucru fără să importăm vreun animal din străinătate, ci cu ajutorul celor de la Semtest“, a specificat fermierul.

Președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc, a declarat: „Este o mare șansă pentru noi că încă avem în țară asemenea unități reprezentative care funcționează. Semtest împlinește la această ediție 40 de ani de activitate, iar faptul că s-a înregistrat un număr impresionant de fermieri care au participat denotă interesul acestora pentru zootehnie. De la an la an acest eveniment câștigă atât prin calitatea vizitatorilor și a fermierilor, prin ceea ce văd aici, cât și prin informația adusă. Am avut parte de un extraordinar simpozion ce a avut ca temă o noutate – „Transplantul de embrioni“, lucruri care până acum ni se păreau vise. Dar iată că echipa de aici face ca aceste vise să devină realitate prin prezența profesorilor din toate institutele agronomice din țară – Iași, Timișoara, Cluj, București.“

Ion BANU, Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 40-41

APIA face plăți

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că vineri, 14 octombrie, efectuează plata diferenței rezultate ca urmare a stabilirii noilor cuantumuri pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, specia bovine, categoriile bivolițe de lapte, taurine din rase de carne și metișii acestora și vaci de lapte – Campania 2015.

În comunicatul de presă al agenției se precizează faptul că plăţile pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se acordă cu respectarea condițiilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 2, alin. (1), litera a) și d) din HG nr. 382 din 27 mai 2016: “plafonul maxim de 113.356,5 mii euro, care se acordă pentru anul de plată 2015, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, crescătorilor de animale din speciile prevăzute la art. 2din Hotărârea Guvernului nr. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015 - 2020, repartizat astfel:

a) 1.330 mii euro pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte;

b) 10.500 mii euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora;

c) 76.999,5 mii euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;”

Totodată, conform art. 2, alin. (2) din același act normativ: “Cuantumul pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la alin. (1) lit. a) - e) la efectivul de animale determinate/kg gogoşi crude de mătase determinate.”

Având în vedere efectivul de animale eligibile rezultate în urma finalizării controalelor administrative și la fața locului au fost stabilite noi cuantumuri conform tabelului de mai jos:

Schema de sprijin cuplat
– specia bovine

Cuantum nou
(euro/cap)

Cuantum vechi
(euro/cap)

Diferența calculată pentru plată
(euro/cap)

bivolițe de lapte 297,0000 209,8453 87,1547
taurine din rase de carne și metișii acestora 1.312,0000 1.221,9248 90,0752
vaci de lapte 919,0000 826,0596 92,9404

„După cinci ani în România nu am câştigat aproape nimic“

În urmă cu 7-8 ani Tnuva, o companie de top pe piața laptelui din Israel, și-a propus să cunoască acest succes și pe piața românească. Nu a reușit, așa că după doi ani de activitate compania israeliană și-a încheiat afacerile de aici. Nu însă fără consecințe. În urmă au rămas datorii importante și minima speranță de a mai fi recuperate. Ghenia Farm de la Balaciu, Ialomița, este una dintre fermele care au colaborat cu această companie. De fapt, existența ei este strâns legată de încercarea Tnuva de a se impune în România. Cum a rezistat după plecarea partenerului său israelian și ce se întâmplă astăzi cu unitatea am aflat de la Burg Nadav, șeful fermei Ghenia.

12 ha, 500 de vaci și 6 milioane de euro

Ferma de la Balaciu, o investiție 100% israeliană, a fost înființată în 2010 cu scopul de a deservi întreaga producție de lapte a companiei Tnuva. Aceasta a fost rațiunea investitorilor străini atunci când și-au propus să testeze existența în țara noastră. Planul acestei colaborări a fost valabil doar doi ani. După acest răgaz a început adevărata provocare. Retragerea companiei israeliene din România a impus un nou sistem de funcționare, iar prima prioritate a fost căutarea unui partener care să preia producția de lapte. Cert este că planul de management adoptat a funcționat, iar Ghenia Farm a supraviețuit după plecarea Tnuva. Astăzi ferma are 500 de vaci mulgătoare, plus 400 de viței, se întinde pe 12 ha și are în structura sa două grajduri, sală de muls, spații de depozitare pentru furaje, lagună pentru dejecții. În total vorbim despre o investiție de 6 milioane de euro. Toată tehnologia implementată în fermă are „etichetă“ israeliană. În sala de muls se mulg 40 de exemplare odată, iar laptele este colectat în tancul de răcire.

În grajd confortul vacilor este asigurat vara printr-un sistem de ventilație cu aspersoare. Temperatura este menținută sub control de ventilatoare ce funcționează de la 8-9 dimineața și până seara. Aspersoarele pornesc un minut și jumătate, după care se opresc trei minute. Apoi ciclul se reia. În zilele foarte călduroase, înainte de a intra în sala de muls vacile au parte de „dușuri“ menite să le răcorească. Practic, deasupra lor este activat un sistem de aspersie a apei. Iarna funcționează un sistem de încălzire. Inițial proiectul fermei de la Balaciu presupunea dezvoltarea unui nucleu de până la 1.200 de vaci mulgătoare și achiziționarea a minimum 200 de hectare de pe care să se asigure baza furajeră a unității. Aceste lucruri nu s-au mai realizat, iar necesarul de hrană al animalelor este cumpărat de la fermierii din zonă.

1,70 lei, un preț echitabil pentru litrul de lapte

Toate exemplarele de la ferma israeliană au fost atent selecționate. Unitatea a fost populată de la început cu 500 de vaci cumpărate din Germania. După doi ani au fost achiziționate, din aceeași țară, alte 130 de exemplare. Burg Nadav spune că a fost personal în Germania pentru a selecta exemplarele și că genetica aleasă este de top. Spune că a plecat în Germania pentru că aici nu ar fi găsit exemplare de calitate din această rasă specializată pe producția de lapte, Holstein. Vacile rămân în producție trei lactații, după care sunt abatorizate. Pe perioada verii, când este foarte cald, media este de 30 litri pe cap de animal. În cele două grajduri ale fermei sunt ținute patru grupe diferite de vaci, fiecare grupă având 120 de vaci mulgătoare. La grupa de juninci – exemplare aflate la prima lactație – media este de 30 de litri. Zilnic din ferma Ghenia se obțin 12.000 tone de lapte – 400.000 de litri pe lună. Întreaga producție este livrată către o fabrică de lapte din Brașov. Despre valorificare, Nadav Burg spune că cea mai mare problemă este vara, atunci când prețul de valorificare a laptelui este foarte mic, 1 leu/litru. Abia spre sfârșitul lui iulie prețul începe să crească. În opinia dlui Nadav, un preț echitabil pentru litrul de lapte ar fi de 1.70 lei. Astfel, spune el, ar putea obține și producătorii un profit rezonabil. Șeful fermei Ghenia spune că și sistemul de acordare a subvențiilor este problematic. Întârzierile frecvente îi determină pe israelieni, ca și pe fermierii români în general, să bată pasul pe loc cu investițiile. „De acordarea subvențiilor depind multe dintre investițiile ce trebuie făcute în fermă. Iar subvențiile și așa mici – 400 de euro pe cap de animal – se lasă așteptate. Cert este că după cei cinci ani de când suntem aici nu am câștigat aproape nimic. Avem multe pierderi, dar patronul spune să avem răbdare că o să fie mai bine.“

GALERIE FOTO

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS