Crescătorul de oi Marius Gaton, un tânăr de 23 de ani din Figa, judeţul Bistriţa-Năsăud, s-a asociat cu un alt crescător din Trestia, judeţul Sălaj, din lipsă de forţă de muncă. Cu această soluţie le este mai uşor în gestionarea fermei, iar împreună au un efectiv de 250 de oi, rasa Ţurcană brează.

„Mica noastră fermă se află în Trestia, judeţul Sălaj. Nu moştenesc oieritul, dar moştenesc ciobănitul de la tatăl meu care s-a ocupat cu această activitate. În urmă cu 9 ani am cumpărat 15 mieluţe din rasa Ţurcană brează, ulterior am reuşit să le înmulţesc destul de bine, dar, din dorinţa de a face oi de calitate, în anul 2018 am vândut o parte din ele pentru a le selecta, iar în prezent am un efectiv de 100 de oi. Ca să pot să le înmulţesc şi să îmi fie mai uşor am decis să mă asociez cu Dani Achim, care are şi el un efectiv de 150 de oi, tot din rasa Ţurcană brează, amândoi vrem să le înmulţim şi să ajungem la performanţă. Am ajuns la această decizie pentru că nu sunt oameni cu care să lucrezi, iar cu această soluţie ne este mai uşor, eu mă ocup de oi, iar Dani se ocupă de adunarea furajelor şi lucrarea terenului“, spune crescătorul.

Cei doi au ales această rasă pentru producţia mare de lapte, de aceea pe viitor vor să aibă oi de excepţie, cu valoare genetică ridicată. „Din punctul meu de vedere, oile din această rasă sunt superioare celorlalte oi din rasa Ţurcană, mai ales pentru producţia ridicată de lapte. Laptele îl dăm la o firmă de produse lactate, mai facem brânză, pe care o vindem direct din fermă. În ceea ce privește furajele, pot spune că le pregătim mecanizat, avem terenuri pentru cosit, dar avem şi suplimente de porumb şi ovăz. Legat de problema lânii, este trist cum în fiecare primăvară trebuie să îi dăm foc sau să o îngropăm deoarece nu este cerere pentru acest produs şi, chiar dacă ar fi, preţul oferit de cei care vin să o cumpere este mult sub costul tunsului“, mai spune Marius Gaton, crescător de oi din Figa, judeţul Biştriţa-Năsăud.


„Vreau să le înmulţesc şi să îmi fac o turmă selectată cu oi de excepţie, să cumpăr berbeci cu o valoare genetică ridicată pentru a scoate produşi din ce în ce mai buni.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Vă propun un exercițiu de imaginație. V-ați născut și ați crescut în București, aveți un loc de muncă stabil și siguranța unui venit lunar decent. V-ar putea determina ceva să renunțați la confortul acestei vieți pentru a vă muta în munți ca să creșteți animale? Tavi Boșman este unul dintre puținii oameni care au făcut asta. A lăsat Bucureștiul pentru Comarnic și a început să crească oi și vaci. Și de doi ani a devenit președintele Asociației Crescătorilor de Animale Comarnic.

„Acesta este viitorul“

Decizia de a-și face propria fermă de animale a fost o continuare firească a pasiunii sale pentru cai. Încurajat de faptul că în Comarnic creșterea animalelor este o activitate de bază, a început treptat să cumpere vaci și oi. În prezent are cca 200 de oi și 17 vaci, porci și cai. Pentru că odată cu dezvoltarea acestei activități au apărut și problemele, împreună cu un alt partener a înființat în urmă cu aproape doi ani Asociația Crescătorilor de Animale Comarnic.

„Asociația a fost înființată, în primul rând, pentru că noi, crescătorii de animale, aveam nevoie de o pârghie care să ne ajute să valorificăm producția. Eu nu puteam singur, nici ceilalți crescători nu reușeau prin forțe proprii și atunci am spus că ar trebui să ne asociem și să asigurăm astfel desfacerea la comun. Din nefericire, asocierea este încă văzută negativ. Oamenii nu au fost receptivi și spuneau tot felul de lucruri despre mine. Că am venit eu de la București să îi învăț ce să facă, spre exemplu.  După a doua prezență a asociației la INDAGRA cred cel puțin că am stârnit curiozitatea și interesul oamenilor. Sper că se vor convinge că asocierea este singura cale de înaintare, de progres. Acesta este viitorul.“

Asociația Crescătorilor de Animale Comarnic are în momentul de față doi membri mai mari cu cca 700 de oi și 50 de vaci și 16 membri cu efective mai mici, de până la 10 exemplare. Potrivit interlocutorului nostru, asocierea s-a impus ca o necesitate și ca o soluție de rezolvare a unei alte probleme stringente a crescătorilor de animale. „Am înființat asociația și pentru că era o problemă cu pășunile. În primul rând, ca să ai acces la o suprafață mai mare trebuie să ai un număr mai mare de animale. Ca urmare, prin asocierea cu alți crescători această problemă este eliminată. Este un lucru care îi ajută foarte mult pe membrii asociației noastre care au un număr mic de animale. Prin faptul că ni s-au alăturat au acces la pășune. Un alt aspect pe care vreau să îl menționez este faptul că perioada de cinci ani de concesionare a pășunilor este foarte scurtă. În condițiile acestea nimeni nu își permite să facă investiții pe o suprafață pe care în cinci ani s-ar putea să nu o mai aibă“, spune crescătorul de animale din Comarnic.

„Dacă scădem prețurile, ne ducem la vale“

„Printre planurile noastre de viitor se numără și omologarea produselor. Încercăm și să deschidem un magazin al nostru unde să putem comercializa produsele. Pentru că vrem să oferim cât mai multe produse prin intermediul acestui magazin, avem discuții și cu o asociație a producătorilor de miere. Ei vor veni cu produse ale stupului și noi cu brânzeturile. Astfel vom împărți și costurile pe care le implică deschiderea acestui magazin.“

În stâna tradițională din Munții Baiului se procesează întreaga cantitate de lapte obținută, cca 15 tone de lapte pe an.

„La noi toate animalele au ciclu de fătare în primăvară pentru ca vara să putem urca la stână. Animalele urcă pe munte când dă colțul ierbii și coboară când vremea se strică. Anul acesta, spre exemplu, au stat până la începutul lui noiembrie.“

Laptele se transformă în brânză de burduf, telemea, urdă, cașcaval, iar prețurile variază, în funcție de produs, între 20 și 30 de lei kilogramul. Sunt prețuri relativ mici, spune Tavi Boșman, dar prin care reușește să acopere costurile de producție. Subliniază însă faptul că, dacă prețurile vor fi mai mici de atât, crescătorii se vor duce la vale.

În toți acești ani de experiență ca și crescător de animale a reușit să convingă consumatorii că produsele stânei sale sunt sănătoase, iar promovarea cea mai eficientă s-a dovedit a fi cea prin recomandările făcute direct de către oamenii care i-au cumpărat produsele. Singurul târg la care participă este INDAGRA și motivează acest lucru prin faptul că producătorii nu au timp să facă produse și să le și vândă.

Anul 2019 începe cu planuri noi pentru Tavi Boșman și partenerii lui. Pentru a asigura pro­gresul proiectelor lor și-au propus fie să transforme actuala asociație în cooperativă, fie să înființeze una. Scopul este acela de a facilita concretizarea unor idei noi precum omologarea produselor și implementarea proiectului unui abator mobil.

Laura ZMARANDA

Vineri, 23 martie 2018, la Hotel Internațional, din Iași a avut loc evenimentul „AGRO ON: Evoluție prin asociere“, care face parte din inițiativa „Connect Nord-Est“, un proiect amplu al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est organizat în parteneriat cu „Târgul pentru fermieri Agralim“ și Clusterul pentru Agricultură şi Zootehnie „Agro Ferma“, născut din dorința de a aduce laolaltă oameni cu valori și aspirații similare, care cred în puterea comunității și participă colectiv la crearea unui viitor mai bun pentru ei și pentru generațiile viitoare.

Pe durata întregului eveniment cei prezenți au avut ocazia să exploreze avantajele asocierii, să pună bazele unor colaborări benefice pe termen lung cu potențialii parteneri, dar și cu mentori gata să îi ghideze în demersurile lor de a-și uni forțele cu ceilalți și de a-și îmbunătăți profitabilitatea. De asemenea s-au dezbătut diferite probleme privind productivitatea scăzută, capacitatea redusă de investiții și accesul deficitar la piețele de desfacere, cu care se confuntă fermierii. Mai mult decât atât s-a adus în discuție faptul că piața este invadată de oferta agroalimentară europeană, cu care micii producători locali, chiar dacă furnizează produse de o calitate superioară, nu pot concura.

Gândire colectivă, fermieri de succes!

Vlad Gliga, director Dezvoltarea Afacerilor, de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a prezentat în deschiderea evenimentului două povești de succes, care s-au format datorită asocierii unor fermieri, una din Danemarca, respectiv compania Arla și o altă campanie din Olanda, numită Tansan Campina: „Când spun unor fermieri, sunt de fapt peste 100. Avem toate motivele și premizele să facem aceiași pași în acest moment, iar noi asta încercăm să facem, să ajutăm în acest sens. Trebuie înființat un sistem tehnic, format dintr-o structură, în care fermierul să își petreacă ziua doar în ferma lui; acesta nu trebuie să meargă la birou, nu trebuie să facă vânzări, pur și simplu trebuie să facă doar ceea ce îi place, fiind aproape de vitele lui sau de câmpuri, fără a-și părăsi ferma. În schimb, structura, asociația înființată trebuie să se ocupe de tot ceea ce înseamnă vânzarea diferitelor produse în lumea largă și să asigure totodată continuitatea vânzării. Cei prezenți astăzi aici, vor deveni inevitabil ambasadori a condițiilor prin asociere. Astfel, prin puterea și dorința de a-i ajuta și pe alții să gândească într-un spirit colectiv, dar și pentru a crea prosperitate atât la nivel individual, cât și colectiv ne determină să evoluăm. Coordonez de un an și jumătate Direcția Mediului de Afaceri din ADR Nord-Est, timp în care am discutat cu mulți antreprenori. În același timp MADR a încercat să aducă idei inovative din afară și să le dezvolte în regiune, astfel a adus experți din Europa de Vest și nu numai pentru a împărtăși idei de succes și experiențe utile către noi. În cazul nostru, rezultatele au fost sub așteptările noastre și ne întrebăm de ce? Unde este blocajul? De ce noi nu putem evolua la fel de repede ca alte economii? Discutând mai în profunzime, atât cu partenerii noștrii din afară, cât și cu cei de pe plan local, ne-am dat seama că ne lipsește fundamentul, baza de la care au pornit ei acum 100 de ani, iar noi foarte greu facem pași spre aceste direcții, deoarece  fundamentul acesta trebuie să se bazeze pe o gândire colectivă, să existe de asemenea dorința de a ne asocia și a reuni atât puterile, cât și resursele materiale și intelectuale. De abia în acest context am putea să vorbim de idei inovatoare. Pe parcursul vizitelor, în afară am identificat în rândul fermierilor mai multe motive, în vederea asocierii: economice, în cazul fermierilor mici pot economisi mult și se pot dezvolta mult mai repede; de asemenea pot achiziționa utilaje la prețuri mai reduse, iar fermierii care împar costurile, pot cumpăra mai ieftin materie primă și pot vinde mai sigur. Un alt motiv este că faci viață mai ușoară generațiilor viitoare, prin lăsarea moștenire copiilor, iar pentru acest lucru ar trebui să ne străduim puțin mai mult. De asemenea, acolo unde om cu om colaborează, există relație între ei, locul înflorește, ca și omul de o potrivă.“ 

Grupurile de producători au mână liberă de la minister

În panelul de discuții și întrebări, cu tema „Statusul asocierii în România- avantaje și bariere“ , Cristina Fabian, consilier superior, Direcția Generală de Politicii Agricole a fost invitată să ia cuvântul în acest sens: „Global prind lucrurile la nivelul întregii țări, asocierea există și nu există! De asemenea s-au asociat fermierii, dar nu au încredere în aceste asocieri. Care sunt probleme pe care le întâmpină în acest sens? De ce este neîncrederea aceasta în asociere? Legislație există… atât națională cât și europeană. De asemenea avem forme asociate, grupuri de producători, organizații de producători și cooperative agricole. Noi am identificat câteva probleme, pe partea de cooperative, deoarece aici apare acea neîncredere datorită neaplicării de către Ministerul Finanțelor a facilităților fiscale, pe care Ministerul Agriculturii, în urmă cu doi an, respectiv anul 2016 le-a introdus în legea cooperației agricole nr. 566. La acest moment s-a reluat această discuție, la nivelul Ministerului Agriculturii, iar domnul ministru Petre Daea face toate demersurile și vrea să convingă toate forțele din România pentru a se aplica aceste facilități fiscale. Astfel, legea cooperației agricole o să fie încurajatoare pentru asociații. Pe partea grupurilor de producători, respectiv pe partea de legume - fructe, care s-au înființat în perioada 2007-2008, până în 2013, o mare parte dintre ele s-au transformat în organizații de producători, o formă superioară de organizare. În continuare, grupurile de producători se pot forma, deoarece avem legislație în acest sens.“ 

Auchan încurajează producătorii agricoli locali

Din tabăra „nu foarte mult apreciată“ a fost Natalia Nicolae, director Auchan, Iași, care încearcă să dărâme un mit, deoarece: „Auchan își dorește cu adevărat să colaboreze cu producătorii locali. Pentru noi este unul din proiectele strategice de dezvotare la nivel internațional. Avem un interes deosebit de a oferi clienților noștri produse sănătoase, locale și proaspete, dar nu avem cum să obținem astfel de produse, decât luându-le din zona noastră. „Bun, sănătos și local“ este unul din cele patru proiecte strategice Auchan și este o prioritate pentru noi să dezvoltăm parteneriate durabile și câștigătoare cu producăori locali pentru a oferi clienților noștri produse locale. În acest moment, la nivel de Auchan România există un număr de peste 250 de producători locali cu care colaborăm. La nivel de regiune Nord avem 80 de producători locali. Aceștea ne furnizează în jur de 200 de articole, iar cifra dezvoltată de ei din momentul listării și până acum este de 4,7 milioane de lei, la Iași. Sunt niște cifre care arată că funcționează, iar noi colaborăm cu producători locali și sper să fie profitabil pentru ambele părți. Domeniile din care avem producători locali sunt legume și fructe, panificație, lactate, brânzeturi, mezeluri, biscuiți, patiserie, dulcețuri, conserve și orice alt ceva ce este produs local. Avem cea mai mare responsabilitate în fața celor peste 80 milioane de clienți ai noștri, și trebuie să ne asigurăm că punem în circulație produse sigure, de calitate, iar partenerii noștri își tratează angajații și în general societatea în mod responsabil. Noi nu ne dorim să ne asociem cu entități care desfășoară o activitate ilegală.“ 

În regiunea Nord-Est, alocarea financiară disponibilă în cadrul acestui apel de proiecte este de 9,65 milioane euro, iar contribuția programului la finanțarea unei investiții este de maximum 90% din valoarea eligibilă a investiției, în limita plafonului de minimis, de 200.000 euro.

ASOCIEREA cheia spre SUCCES!

Bazele unei asocieri de succes se construiesc din dorința micilor fermieri de a-și depăși condiția și de a-și îmbunătăți profitabilitatea, dar și din deschiderea de a-și uni forțele pentru a fi stăpânii propriului destin.

Prin cooperare, producătorii au acces facil la noi piețe de desfacere, tehnologie, activități de instruire și formare, și numai împreună pot dezvolta o putere de negociere crescută, își pot reduce costurile de producție și pot deveni mai vizibili atât pe piața locală, cât și pe piețe internaționale. În comunitățile agricole, asocierile pot lua diverse forme și mărimi, însă toate au același rol esențial în viata unui producător local deoarece oferă acces la mijloacele și resursele necesare pentru a-și putea susține și dezvolta activitatea. Însa beneficiile asocierii nu se opresc la producători, ci creează oportunități pentru întreaga comunitate locală. Aceasta stimulează producția locală, încurajează consumul de produse locale și susține dezvoltarea locală durabilă.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


Secretarul general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, George Sava, a participat în data de 9 iunie 2017, la o întâlnire cu fermierii care își desfășoară activitatea în sectorul legumicol și/sau pomicol constituiți în diferite forme de organizare sau interesați de asociere și accesare a fondurilor europene, de pe raza județului Buzău. Întâlnirea a avut loc la sala de ședințe a Consiliului Județean Buzău.

Obiectivul principal al întâlnirii l-a constituit identificarea soluțiilor în vederea realizării unor proiecte integrate privind producerea/valorificarea/procesarea producției de legume și fructe”, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, de către fermierii din bazinele legumicole și pomicole din județul Buzău.

În cadrul întâlnirii s-a pus accent pe încurajarea asocierii producătorilor agricoli și înființarea de cooperative agricole, grupuri de producători, organizații de producători, în vederea unei valorificări mai eficiente a producției realizate și accesarea mai facilă a fondurilor europene, precum și sprijinirea construirii în bazinele legumicole și pomicole a unor centre de colectare, procesare legume-fructe și depozite frigorifice, unul din obiectivele propuse prin programul de guvernare.

De asemenea, au fost subliniate avantajele pe care le poate avea o formă de organizare (cooperativă agricolă, grup de producători, organizație de producători), respectiv: valorificarea unor cantități mai mari de produse, de o calitate superioară, la un preţ mai bun, într-un timp mai scurt. Prin intermediul formelor organizate ale fermierilor se pot încheia contracte cu marile reţele de magazine.

Alături de secretarul general adjunct la întâlnire s-au aflat specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Direcția Generală Politici Agricole, Direcția Generală Dezvoltare Rurală), Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Direcției pentru Agricultură a Județului Buzău, Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, Fondului de Garantare a Creditului Rural - IFN-S.A.

Sursa: madr.ro

Mânaţi în special de numeroasele neajunsuri cu care se confruntă, o parte dintre micii fermieri din judeţul Iaşi încep să se intereseze şi să descopere avantajele cooperativelor agricole. Specialiştii spun că, din păcate, încă primează teama „reîntoarcerii“ la vechile CAP-uri.

Pentru a-i ajuta să înţeleagă cu adevărat ce presupun formele asociative şi, implicit, avantajele lor, Camera Agricolă Judeţeană Iaşi (CAJ) derulează, în continuarea proiectului „Susţinerea înfiinţării şi dezvoltării cooperativelor şi asociaţiilor agricole în judeţul Iaşi“, o serie de întâlniri la care sunt invitaţi să participe toţi cei interesaţi. „Când aud termenul de cooperativă, cei mai mulţi se gândesc la fostele CAP-uri şi intră în panică. Este destul de greu să mergi într-o localitate din mediul rural şi să spui cooperativă pentru că lumea devine reticentă. Sunt diferenţe însă foarte mari între adevăratele cooperative şi fostele CAP-uri“, precizează Eduard Elefteriu, consilier în cadrul CAJ Iaşi.

Potrivit textului de lege, cooperativa agricolă reprezintă o asociaţie autonomă de persoane fizice şi/sau juridice constituită pe baza consimţământului liber exprimat de părţi. „Această menţiune face una dintre diferenţele faţă de fostele CAP-uri. Acolo, voiai sau nu, trebuia să fii membru. Aici poţi intra când vrei, poţi să te retragi când vrei, inclusiv cu bunurile cu care ai intrat în cooperativă“, mai explică Eduard Elefteriu. Scopul cooperativelor este de a promova interesele membrilor săi, „în conformitate cu principiile cooperatiste, a implementării politicilor agricole de stimulare a asocierii producătorilor din domeniu.“

CAJ Iaşi a derulat o întâlnire informativă cu fermierii în luna noiembrie pe tema „Asocierea – o cale spre succes în dezvoltarea agriculturii“. Aproximativ 20 de reprezentanți ai formelor asociative, fermieri şi întreprinzători din judeţul Iaşi, s-au arătat interesaţi de dezvoltarea de asociaţii şi cooperative. Participanţilor li s-a vorbit şi oferit explicaţii, printre altele despre ce înseamnă o cooperativă agricolă, statutul acesteia, legislaţie, tipurile de cooperative, principiile asocierii şi cum este sprijinită activitatea cooperativelor de către Stat. „Astfel de întâlniri vor avea loc periodic, iar echipa noastră le-a conceput pentru a satisface în primul rând nevoile celor care au solicitat în ultima perioadă informaţii despre oportunităţile de asociere şi finanţare în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), şi nu numai“, dă asigurări Monica Ionela Pandelea, directorul CAJ Iaşi.

Cursuri gratuite de iniţiere

O altă veste bună este că, pentru a avea continuitate, consilierii CAJ Iaşi vor susţine cursuri de iniţiere gratuită pentru toţi cei interesaţi de modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare, după modele funcţionale, cu propuneri de scheme personalizate de dezvoltare pe domenii de activitate şi exemple de bune practici ale cooperativelor, asociaţiilor profesionale de producători şi ale altor forme asociative. „Sperăm că în acest fel o tânără generaţie de specialişti, administratori de cooperative să intre în contact cu noi oportunităţi, atât în ţară cât şi în alte ţări europene, schimbul de manageri pentru cooperative fiind pentru Camera Agricolă Judeţeană Iaşi o altă preocupare“, a mai declarat directorul CAJ Iaşi. Dovadă că iniţiativele instituţiei dau deja roade stă şi prezenţa tinerilor la aceste întâlniri. „Pe viitor aş vrea să înfiinţez o asociaţie, să fim un grup unit şi să ne dezvoltăm în special pe producţia de carne şi lapte. Momentan am nouă capete. Sper ca, odată cu înfiinţarea unei asociaţii, să ne putem sprijini unul pe altul. Aş vrea să accesez şi fonduri europene pentru a deschide un centru pentru realizarea preparatelor din lapte. Până acum, de unul singur, am întâmpinat diferite probleme, în special legate de păşuni pentru că nu am avut acces la acestea sau erau prost gestionate, nu se dădeau îngrăşăminte, nu se tăiau anumite plante care nu trebuiau să fie acolo. Poate cu ajutorul fondurilor europene vom putea să achiziţionăm utilaje cu care să putem face anumite lucrări pe păşuni, pentru a achiziţiona îngrăşăminte“, a precizat Dragoş Ciornei din comuna ieşeană Focuri, student la Facultatea de Zootehnie.

Cooperativele au apărut în ţara noastră cu mult înainte de înfiinţarea fostelor CAP-uri. În anul 1852, în Ardeal, se înfiinţează prima cooperativă din România, care se ocupa de servicii financiare. Trei ani mai târziu se înfiinţează la Brăila prima Asociaţie de tip cooperatist, pentru ca în anul 1873 să ia naştere cooperativa de consum „Concordia“ ce a servit drept model pentru cooperativele meşteşugăreşti din perioada regimului comunist. În anul 1875, Cooperativa din România devine membră fondatoare a „Alianţei Cooperatiste Internaţionale“ (ACI) cu sediul la Londra, alături de Anglia, Franţa, Italia şi Belgia. În anul 1902, în judeţul Vâlcea, comuna Boişoara, s-a înfiinţat cooperativa de consum „Deşteptarea“ – prima asociaţie organizată pe principiile cooperatiste care sunt valabile şi astăzi.

George COJOCARU-CIRNECI

Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Attila Kelemen, a declarat vineri, la Târgu Mureș, că prevederile noii legi de reglementare a sectorului laptelui, pe lângă impunerea unor norme de calitate a laptelui, va încuraja producătorii să se asocieze.

Deputatul UDMR a făcut referire la 'Legea privind stabilirea relațiilor contractuale din sectorul laptelui și a produselor lactate, precum și recunoașterea organizațiilor de producători din sectorul laptelui și a produselor lactate', adoptată recent de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.

Kelemen a spus că în baza prevederilor legii, care conferă o putere mult mai mare asociațiilor de producători în relația cu procesatorii, fermierii români vor simți nevoia să se asocieze, însă nu vor fi forțați în această direcție, tocmai pentru a nu se repeta ceea ce s-a întâmplat în cazul camerelor agricole, care nu s-au făcut pentru că fermierii nu le-ar fi văzut rostul.

'În același timp dă o putere mult mai mare acelor asociații de producători — în străinătate deja este un lucru uzual ca producătorii să se unească în diferite asociații și să încerce să își reprezinte interesele în relația cu procesatorii. La noi acest lucru deocamdată nu a existat și am asistat la fenomene nedorite, când sate sau comune întregi au fost anunțate că nu se mai ia lapte de la producători (...)Prevederile legii, fără doar și poate, arată în această direcție. Da, o să simtă nevoia de asociere, o asociere neforțată. Când vrem să facem de sus, ceva gen camere agricole, pe care le-am prelungit a 5-a oară, nu se va face, pentru că oamenii nu văd rostul acestor camere', a spus deputatul.

Parlamentarul Uniunii a afirmat că, prin această lege, proprietarii vor fi conștientizați că au o putere mai mare și, eventual, pot obține prețuri mai bune în urma negocierilor cu procesatorii.

'Pe de altă parte, acest contract — acum legea prevede că trebuie să existe un contract ferm între producători și procesatori — îi obligă și pe procesatori la o respectare mult mai riguroasă a obligațiilor față de producători. Sper că din această lege toată lumea o să aibă beneficii, în afară de o categorie, cea care vinde lapte la colțul străzii în flacoane de plastic, fără niciun control', a mai subliniat deputatul.

El a spus că această lege aduce și o serie de noutăți, în sensul aplicării Hotărârii 1234 din 2007 a Comisiei Europene, care este implementată în aproape în toate țările din UE, referitoare la calitatea laptelui.

Parlamentarul UDMR a precizat că România are un număr însemnat de fermieri mici, în jur de 4 milioane, iar acest cadru 'destul de rigid' vine să reglementeze situația unui aliment de bază și foarte ușor perisabil, dar 'reglementările riguroase sunt necesare'

Sursa:Agerpres

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti