Adama Sultan iulie 2020
update 14 Jul 2020

Inovații în ameliorarea plantelor, evoluții recente și traiectorii viitoare

AgroBioTechRom, Alianța Industriei Semințelor din România și Asociația Producătorilor de Porumb din România au organizat la finalul lunii septembrie un eveniment dedicat biotehnologiilor. Sub titulatura „Inovații în ameliorarea plantelor – evoluții recente și traiectorii viitoare“, întrunirea a reunit specialiști din România, dar și din afara ei.

Andrei Măruțescu, vicepreședinte Alianța Industriei Semințelor din România

„Este un eveniment important pentru industria de semințe a cărei principală temă de dezbatere a fost adoptarea noilor tehnologii în agricultură. Tehnologia modificării genetice nu mai este nouă, are deja o vechime de 25 de ani, cu milioane de hectare cultivate în lume. Ca în orice alt domeniu, inovația și știința câștigă teren și în cazul biotehnologiilor. Unul dintre subiectele abordate este modul în care vor fi reglementate biotehnologiile în Uniunea Europeană și diferite părți ale lumii. Mesajul meu este legat de importanța accesului la tehnologie. Și mă refer la faptul că fermierii din întreaga lume au nevoie de instrumente ca să rezolve anumite probleme, fie că vorbim despre combaterea dăunătorilor și a bolilor sau a schimbărilor climatice. Instrumentele acestea pot fi genetica superioară prin hibrizi cu anumite caractere, chimia convențională (pesticidele) sau agricultura digitală prin practicile de gestiune integrată a dăunătorilor. Despre asta a fost vorba aici. Despre cum să reglementăm o tehnologie nouă, considerând că avem deja un cadru legislativ pentru o tehnologie veche, cea a plantelor modificate genetic în așa fel încât fermierii să aibă acces în viitor la această tehnologie. Industria noastră își dorește să existe un cadru instituțional de reglementări care să permită accesul la astfel de tehnologii. România a avut și are istorie îndelungată de a fi pro știință, a fost deschisă în această direcție. Înainte de aderare în România s-au cultivat plantele modificate genetic. Trăim într-o țară predominant agricolă, iar cei mai mulți oameni au contact cu agricultura. Aici intervine rolul nostru, al industriei, al presei, ai comunității științifice, acela de a aduce lămuriri cu privire la ce înseamnă aceste tehnologii. Percepția greșită nu vine din faptul că ar fi ceva greșit, ci din necunoaștere.“

Prof. Doru Pamfil, Centrul de Cercetare pentru Biotehnologii Vegetale, USAMV Cluj-Napoca

„Ne bucurăm că am ajuns cu aceste discuții și la Iași. Ele fac parte dintr-un șir de discuții de mai mulți ani. Subiectele pe care le-am abordat cu această ocazie au fost deosebit de interesante pentru că privesc nu doar viitorul agriculturii românești, ci pentru că unele pot fi generalizate la perspectivele de a hrăni omenirea de peste

9 miliarde până în 2050. Tot aici vorbim despre felul cum abordăm noile tehnici de editare genetică. Acest aspect este foarte important pentru că se întâmplă de multe ori ca noile tehnologii să depășească legislația sau să se întâmple ca la noi, când legislația, anticipând noile tehnologii, le blochează. Există inițiative atât internaționale, cât și naționale de a transforma o parte din paragrafele Directivei din 2001 care este deja veche pentru noile tehnologii și care se referă la organismele modificate genetic. În cazul noilor tehnologii nu mai facem transfer și transformare de la o specie la alta, ci vorbim exact despre mutațiile punctuale în cadrul aceluiași genom unde, dacă identificăm un caracter care este nefavorabil dezvoltării plantei, putem să îl eliminăm sau să accentuăm efectele altor gene sau multigene favorabile. De fapt, discutăm despre cum putem, în lumea plantelor, să facem față noilor schimbări climatice. Vedem toți că acestea ne-au depășit cu mult așteptările și avem nevoie de plante care să asigure securitate alimentară și calitate.“

Prof. Julian Adams, Departamentul de Biologie Moleculară, Celulară și Dezvoltare, Universitatea Michigan, SUA

Dacă vorbim despre principalele direcții de cercetare în domeniul biotehnologiilor trebuie menționat că acestea sunt mai multe. Este vorba, spre exemplu, despre calitatea genelor. Spre exemplu, sunt anumite gene care fac cartofii mult mai siguri pentru consum. Sunt anumite gene care sunt introduse în varietăți pentru că au o concentrație mai mare de Omega 3, care este considerată a fi foarte sănătoasă. Sunt, de asemenea, dezvoltate culturi și cred că asta este cea mai interesantă parte a cercetărilor care au un rol în bioremediere. Avem, spre exemplu, soluri care au o concentrație mare de substanțe chimice și metale toxice. În acest sens sunt dezvoltate noi varietăți care pot purifica solul. Firește că sunt preocupări și în ceea ce privește schimbările climatice și aici sunt dezvoltate culturi care sunt rezistente la secetă sau la inundații și culturi care rezistă în condiții de salinitate ridicată cauzată de multe ori de irigații. Aș vrea să menționez aici o statistică. În Pakistan au pierdut 10% din terenurile arabile din cauza salinității ridicate ca urmare a irigațiilor. Un alt lucru care ar trebui să ne preocupe atunci când vorbim despre schimbările climatice este nivelul ridicat de ozon și căldura excesivă, care pot afecta cultura de orez, spre exemplu. Cred că este important să încorporăm în culturile agricole aceste gene pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

Martina  Helmlinger, cercetător Institutul de Cercetare în Chimie și Tehnologie, Austria

„Inițiativa pe care am numit-o «Să creștem progresul științific» a fost creată și promovată de un grup de masteranzi, din care fac parte, și care solicită o reînnoire a legislației europene privind noile biotehnologii. Este vorba despre tehnici de înmulțire de precizie care nu presupun folosirea de material genetic străin și care sunt foarte folositoare din mai multe motive, unul dintre ele fiind faptul că astfel se pot dezvolta culturi sustenabile, hrană mai nutritivă și soluri mai bune. Trebuie neapărat să folosim această tehnologie în Uniunea Europeană, să ne bazăm mai mult pe știință astfel încât să existe o balanță echilibrată între siguranță, precauție și inovație. Pentru a obține această îmbunătățire a legislației europene avem nevoie de 1 milion de semnături până în iunie anul viitor.“

Laura ZMARANDA

Ameliorarea genetică a animalelor de fermă

Așa cum arată și Legea zootehniei din 2002, ameliorarea efectivelor de animale are un caracter prioritar în strategia dezvoltării zootehniei românești. Sub îndrumarea Ministerului Agriculturii și cu ajutorul asociațiilor de creștere de ramură, activitatea de ameliorare se realizează pe baza unor programe naționale elaborate pe perioade determinate. Etapele de desfășurare a programelor implică lucrări de selecție bazate pe valorile de ameliorare ale animalelor obținute cu ajutorul controlului oficial al producției şi al evidenţelor din registrele genealogice.

Obiectivul ameliorării animalelor este producerea de animale cu performanțe productive superioare ce pot fi transmise generațiilor viitoare. Selecția caracterelor ce vor fi supuse ameliorării depinde de specia și scopul pentru care este crescut animalul. De asemenea, selecția depinde de practicile manageriale adoptate de fermier și relația dintre totalitatea cheltuielilor fermei și valoarea animalelor. Exemple de caractere în acest sens includ: intervalul dintre fătări și producția de lapte la taurine, numărul de purcei la fătare la scroafe, mărimea pieptului la broiler etc.

Metodologiile de evaluare a valorii de ameliorare a animalelor au evoluat în timp, pornind de la observația empirică a producției fizice, mai apoi evoluând către calculul valorii genetice pe baza performanțelor de producție proprii și a colateralilor. Metodele actuale de selecție combină măsurătorile caracterelor cantitative tradiționale (de exemplu cantitatea de lapte, sporul în greutate etc.) cu tehnologii noi de analiză genomică prin care se determină genotipul animalului.

Analiza genetică și selecția pe baza markeților genetici devin metodologii folosite din ce în ce mai des în ameliorarea animalelor. Selecția asistată de markeri genetici a fost posibilă odată cu dezvoltarea unor metode eficiente și economice de analiză genomică a animalelor. Crescătorii de animale fac selecție, de regulă, pe caractere cantitative, cu importanță economică. Aceste caractere sunt controlate de un număr mare de gene (până la câteva mii). Markerii genetici asociați cu caracterele cantitative pot fi identificați în laborator.

În cadrul compartimentului de Biologie Moleculară din INCDBNA-IBNA Balotești au fost identificați markeri genetici asociați cu caracterele de producție de lapte (beta-lactoglobulina, cazeina, prolactina) și de carne (miostatina, calpastatina) la rasele locale de ovine (Cap Negru de Teleorman, Merinos Transilvănean). Totodată, în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești s-au efectuat cercetări în care au fost comparate diverse metodologii de estimare a valorii de ameliorare, în special la taurine și ovine. Prin compararea metodologiilor tradiționale cu cele asistate de markeri genetici, a fost constatată o îmbunătățire a acurateței estimărilor în cazul utilizării tehnicilor de analiză genetică, progresul genetic fiind îmbunătățit.

La solicitarea asociațiilor de creștere, colectivul de Conservare a Resurselor Genetice din INCDBNA-IBNA este implicat în estimarea valorilor de ameliorare pe baza performanțelor proprii, ascendenţilor, colateralilor și a des­cendenţilor, integrate prin intermediul modelului animal – BLUP. Se speră că, odată cu trecerea timpului, va crește interesul crescătorilor de animale pentru evaluarea genetică a animalelor pe care le dețin în scopul selecției acestora și a creșterii productivității.

Noile reglementări ale Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu“ au introdus obligativitatea estimării valorii de ameliorare în procesul de selecție a animalelor. Prin resursele materiale și cele de personal, INCDBNA-IBNA Balotești asigură servicii de estimare a valorii de ameliorare la animalele de fermă și poate oferi suport pentru selecția asistată de markeri genetici.

Pe lângă acestea, în INCDBNA-IBNA se pot realiza și scheme de încrucișări în vederea creșterii calității produselor animaliere (de exemplu calitatea carcaselor), evaluarea producției de carne/lapte la ovine/caprine prin determinarea polimorfismului proteic, modele de conservare a populațiilor de animale reduse numeric.

Autori: Mihail Alexandru GRAS,

Cătălin Mircea ROTAR

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 39

Abonează-te la acest feed RSS