Seria controalelor în unităţile amplasate în cele 7 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia – a continuat şi în săptămâna 20.08.2018 – 26.08.2018.

Astfel, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018, au verificat 177 de unități, respectiv 70 de restaurante, 4 pizzerii, 7 cantine, 21 de unităţi tip fast – food, 5 braserii, 15 unităţi tip bufet, 9 baruri, 3 snack – baruri, 2 cafe – baruri, 24 de magazine alimentare, 9 laboratoare de cofetărie/patiserie,  1 rulotă, 2 tonete de înghețată, 2 supermarket – uri și 2 unități de produse congelate.

În urma acestor controale s-au constatat deficienţe cu privire la:

  • manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații neaprobate sanitar veterinar;
  • condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile de producție;
  • depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare.

Pentru abaterile de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, 3 restaurante, 4 unități tip fast-food, 3 baruri și 1 laborator cofetărie/patiserie au fost sancţionate contravenţional, cu amenzi în valoare de 19.200 de lei.

De asemenea A.N.S.V.S.A., prin intermediul D.S.V.S.A. Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786 577 007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor.

Acest număr va funcţiona în paralel cu numărul Call – Center-ului ANSVSA: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie. 

D.S.V.S.A. Constanţa pune la dispoziţia turiştilor, pe site-ul instituţiei, un modul dedicat Comandamentului Sezon Estival 2018 (http://constanta.dsvsa.ro/comunicare/comandament-sezon-estival/), unde se pot găsi recomandări şi informaţii utile.

Unităţile aflate pe litoral sunt supravegheate şi verificate permanent de către inspectorii sanitari veterinari din cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În ultimele decenii, cererile consumatorilor în zona producerii de alimente s-au schimbat considerabil. Consumatorii cred tot mai mult că alimentele contribuie direct la îmbunătățirea stării generale de sănatate și a calității vieții.

Acceptarea și atitudinea consumatorilor față de alimentele funcționale determină mărimea și succesul pieței. Inițial, consumatorii au fost suspicioși în privința alimentelor funcționale „nenaturale“, deoarece producția lor necesită implicarea tehnologică în scopul îndepărtării, adăugării sau modificării unor componente bioactive.

Producerea de alimente funcționale necesită deseori o tehnologie modernă și diferite abordări precum: (I) eliminarea unui component cunoscut, care poate avea efecte dăunătoare pentru consumator; (II) adăugarea unui component, care nu este în mod normal prezent;

(III) creșterea concentrației unui component prezent în mod natural în aliment, în scopul producerii de efecte benefice; (IV) înlocuirea unui component cu un altul cu efecte benefice demonstrate.

Piața alimentelor funcționale a crescut în mod constant, datorită beneficiilor aduse sănătății. Cererea pentru alimente funcționale variază de la o țară la alta, pe baza obiceiurilor culinare, a legislației în vigoare și a culturii. Cele mai mari piețe de alimente funcționale sunt în Japonia și SUA. Printre țările din Europa care au un consum mai ridicat de alimente funcționale se numără Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda.

Acceptarea unui ingredient funcțional specific este legată de cunoașterea de către consumator a efectelor asupra sănătății ale ingredientelor specifice. De aceea, ingredientele funcționale, care au fost percepute de consumatori, pentru o perioadă relativ lungă de timp (ex. vitamine, fibre, minerale) ating proporții destul de mari de acceptare a consumatorului, față de ingredientele care au fost utilizate de puțin timp (ex. flavonoide, carotenoizi, acizi grași omega-3, seleniu, probiotice). Însă, reacțiile consumatorilor s-au schimbat într-un mod pozitiv după creșterea conștientizării beneficiilor alimentelor funcționale pentru sănătate.

În acest context, preocupările actuale ale cercetătorilor sunt îndreptate în direcția obținerii de alimente funcționale de natură animală (ex. alimente cu conținut ridicat de acizi grași polinesaturați, alimente cu conținut scăzut de colesterol, alimente îmbogățite în vitamine sau minerale) pe cale naturală, prin manipulare nutrițională, utilizând rețete furajere complexe, testate și validate prin modele experimentale și funcționale.

În prezent, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernului României, INCDBNA Balotești susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite. Oferta de expertiză a INCDBNA Balotești și informații suplimentare referitoare la alimentele funcționale pot fi găsite pe pagina proiectului la adresa www.ibna.ro.

Lucrare editată în cadrul proiectului P_40_441 – GALIM PLUS – „Dezvoltarea unor soluții de furajare inovative pentru galinacee, în vederea obținerii de alimente accesibile, cu calități nutriționale îmbunătățite“, contract de finanțare nr. 144/13.10.2016.

Beneficiar INCDBNA Balotești.

Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Margareta OLTEANU, Rodica Diana CRISTE, Tatiana PANAITE, Petru Alexandru VLAICU

Ouăle se ieftinesc de Paște, carnea de miel va fi mai scumpă, dar nejustificat. Rămâne constant prețul la carnea de pasăre, dar și la alte alimente de bază

  • Ouăle vor fi cu 20% mai ieftine de Paște față de începutul anului. Abia din luna aprilie se va putea vorbi de un preț al ouălor real, care va rămâne constant în următoarele luni;
  • Cooperativa Țara Mea: Exceptând carnea de porc, al cărei pret a înregistrat o ușoară creștere, ne străduim să păstrăm constant prețul alimentelor pe tot parcursul anului. Un mediu previzibil este propice dezvoltării și oferă siguranță  tuturor părților implicate
  • Unii crescători de ovine spun că anul acesta de Paște carnea de miel se scumpește pentru că sărbătoarea pică mai devreme. Asociația crescătorilor de ovine și caprine Miorița anunță că nu se justifică o creștere a prețurilor la carnea de miel în perioada Paștelui;
  • Ministrul Agriculturii urmărește cu atenție evoluția prețurilor în piață și speră că nu vor apărea discrepanțe

Ouăle:  mai ieftine de Paște, în ciuda cererii mari

Fără a se dezice de la planul anunțat acum câteva luni, Cooperativa Țara Mea va menține pretul  constant la ouă chiar și în perioada Paștelui, când cererea va fi mare. Ouăle vor fi cu 20% mai ieftine de Paște față de luna ianuarie, pe viitor urmărindu-se  o reglare a prețului pe tot parcursul anului:  acel pret constant, avantajos pentru fermier și pentru cumpărători, dar nu și pentru intermediari.

Cooperativa își propune în anul 2018 un cost unic la ouă, cost real care se va menține pe tot parcusul anului, indiferent de fluctuațiile din piață. Primul pas este prețul ouălor de Paște care nu va fi influențat nicidecum de cererea mare.

„Față de alți ani, cererea mare de ouă de pe piață din perioada Paștelui nu va influența evoluția prețului la ouă. Livrăm 4 milioane de ouă pe săptămână pe piață, iar obiectivul nostru este ca afacerile micilor fermieri sa supravietuiasca, iar consumatorii sa primeasca un pret corect. Anul trecut au fost patru luni de creșteri substanțiale și nejustificate la prețul ouălor, iar această speculație nu este fondată. Putem spune că programul lansat de cooperativa noastră, de stabilizare a prețurilor, își instalează deja efectele.”  Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea

GRAFIC EVOLUȚIE PREȚ OUĂ ANUL 2018

pret mediu oua

“În general, în perioada sărbătorilor există o tendință pe piață de a creşte prețurile artificial la anumite alimente, profitând practic de cererea mare din acea perioadă. Dar acest lucru nu este normal, iar unii producători încep să realizeze că un preț constant, fără fluctuații mari, ajută la dezvoltarea pe termen lung a afacerii lor. Acest lucru ar putea muta concurența de pe preț pe calitatea produsului vândut” (Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea)

Asociația Miorița : Scumpirea mielului de Paște nu este justificată

Unii crescătorii de ovine justifică scumpirea cărnii de miel prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme și mieii nu vor apuca să crească suficient. Așa că unii vor prefera să îi țină pentru export, iar cantitatea livrată pe piață va fi mai mică în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor. Asociația crescătorilor de ovine și caprine Miorița spune că prețurile lor vor rămâne constante și anul acesta chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.

În viu, prețul este ca anul trecut 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele.”  (Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovineși caprine Miorița)

Asociația crescătorilor de ovine și caprine Miorița adună la nivel naţional 423 de crescători de ovine și caprine, cu un număr total de efective de 135.000. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în luna aprilie a anului trecut, când s-a sărbătorit Paștele, au fost sacrificate 3,2 milioane de capete de ovine şi caprine la nivel național, iar greutatea medie în carcasă a fost de 8,8 kilograme.

Carnea de pasăre nu se scumpește, iar majoritatea alimentelor de bază vor avea un preț constant

Producătorii spun că prețul cărnii de pasăre va rămâne constant în perioada Paștelui, cererea mare nefiind un motiv de creștere, iar acest lucru este valabil și la alte alimente de bază precum lactatele, zahărul sau uleiul.

pret mediu carne pasare

Membrii Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție Integrată (UNCAPI) ne-au confirmat că prețul va rămâne același la alimentele pe care le livrează pe piață în perioada de Paște. Nu există niciun motiv care să facă aceste prețuri fluctuante în luna aprilie. Acesta este și scopul UNCAPI, de a aduce pe piață produsele de calitate ale membrilor și de a avea un preț corect, care să nu fie influențat de intermediari. Integrăm practic tot lanțul de aprovizionare pe un drum scurt, astfel încât prețurile să nu mai fie schimbate în funcție de vreme, sărbători sau alte motive sezoniere. Ajutăm fermierii să ajungă mai ușor atât la liniile de producție, cât și la cele de distribuție și livrare către marile magazine.” (Ștefan Nicolae, secretar general UNCAPI)

Cooperativele înscrise în Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție Integrată au afaceri de 40 de milioane de euro în cele mai importante ramuri din agricultură. Sectoarele în care activează sunt: sectorul vegetal, legumicol, creșterea păsărilor și producția de ouă, creșterea ovinelor și caprinelor, procesarea și producția de lapte și a produselor din lapte, precum și vânzarea produselor agroalimentare. UNCAPI cuprinde trei mari cooperative, o asociație a crescătorilor de ovine și caprine și aproximativ 400 de fermieri. În acest moment, toate cooperativele care sunt înscrise în UNCAPI colaborează între ele.

Eurodeputatul ceh Olga Sehnalová a prezentat recent un raport în Parlamentul European în care salută iniţiativa anunţată de Comisia Europeană privind soluţionarea problemei standardelor duble ale calităţii produselor alimentare, în special promisiunea că metodologia comună de testare va fi gata în aprilie, ceea ce va permite statelor membre să lanseze în mai o campanie coordonată de testare a produselor alimentare.

Oficialul Parlamentului European a propus ca dublul standard privind calitatea alimentelor să fie inclus pe lista neagră a practicilor comerciale incorecte. Aceasta este de acord cu Comisia Europeană că, pe o piaţă unică, consumatorii nu se aşteaptă ca produsele de aceeaşi marcă vândute în ţările UE să difere între ele şi subliniază necesitatea respectării calendarului convenit, astfel încât rezultatele testelor derulate să fie disponibile şi analizate până la finele acestui an.

Eurodeputatul menţionează un studiu efectuat de Facultatea de Drept de la Universitatea din Olomouc, potrivit căruia standardele duble de calitate în diferite ţări sunt scoase în evidenţă de următoarele activităţi: producătorul plasează pe piaţă produse cu arome şi compoziţii diferite, cu un ingredient principal diferit, dar având acelaşi aspect şi acelaşi ambalaj; un producător plasează produse cu diferite calităţi pe piaţă, dar cu acelaşi ambalaj sau cu unul asemănător; un producător plasează produse cu greutăţi diferite pe pieţele europene, însă cu acelaşi ambalaj sau unul similar; atunci când lansează un produs nou pe o anumită piaţă, producătorul foloseşte un produs cu o compoziţie de o calitate superioară, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor şi a-i învăţa pe consumatori să cumpere produsul, iar, după o anumită perioadă, are loc o modificare a reţetei fără nicio schimbare în ceea ce priveşte ambalajul sau modul de prezentare al acestuia.

Potrivit propunerii de rezoluţie prezentată în Comisia pentru piaţă internă şi protecţia consumatorilor, toate aceste activităţi ale producătorilor conduc la situaţia în care consumatorul dintr-o ţară, care călătoreşte într-o altă ţară, nu mai poate fi sigur că acelaşi produs, cumpărat din locul în care se află, are aceleaşi calităţi cu cel pe care-l consumă în ţara sa de origine. 

În aceste condiţii, eurodeputatul Olga Sehnalová, este de părere că vânzarea a ceea ce consumatorul percepe ca fiind un produs identic cu o compoziţie diferită în diferite părţi ale UE este o practică incorectă şi deci inacceptabilă. Europarlamentarul consideră că adăugarea unui nou tip de practică comercială înşelătoare la Anexa I a Directivei privind practicile comerciale incorecte (Directiva 2005/29/EC) este cea mai eficientă soluţie pentru a răspunde la problema standardelor duble de calitate în Uniunea Europeană.

Luna trecută, Comisia Europeană a anunţat că metodologia comună de testare va fi gata în aprilie, ceea ce va permite statelor membre să lanseze în mai o campanie coordonată de testare a produselor alimentare. Testele vor îngloba compoziţia unui coş comun de produse, care sunt comercializate în majoritatea statelor membre şi vor include testări chimice şi senzoriale. Obiectivul este ca primele rezultate să fie prezentate până la sfârşitul acestui an, se arată în comunicatul Comisiei Europene. La teste vor participa cel puţin 16 state membre ale UE.

La rândul său, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, declara recent că Uniunea Europeană lucrează la realizarea unei metodologii unitare pentru alimentele cu dublu standard, reglementări care nu există la această dată. "(...) Uniunea Europeană la ora actuală este angajată cu echipele de experţi să realizeze o metodologie unitară pentru acest domeniu care nu există la această dată. Cele spuse de mine anul trecut şi transmise la UE încep să capete confirmarea faptului că trebuie şi se lucrează acum la reglementări unice. Pe o piaţă unică trebuie să faci reglementări unice şi să ai acelaşi instrument de măsură pentru a fi bine ştiut acest subiect şi corect controlat la nivelul ţării", a spus Daea în data de 28 februarie.

În urma analizelor comparative realizate anul trecut, în România, au fost identificate 9 din 29 de produse alimentare din categorii precum lactate, carne, peşte şi ciocolată cu standard dublu de calitate faţă de produsele similare din alte ţări ale UE, fiind identificate diferenţe din punct de vedere al conţinutului de grăsimi şi de proteine.

Sursa: AGERPRES

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) solicită autorităților să intervină în politica prețurilor din piața alimentară. Aceștia acuză marile lanțuri de magazine de practici comerciale îndreptate împotriva consumatorului român, prin creșterea artificială a prețurilor, doar pentru maximizarea profiturilor. Pentru a argumenta aceste afirmații și pentru ca fiecare cetățean să poată înțelege și analiza acest fenoment „ACEBOP face următoarele precizări:

- În ultimele 60 de zile prețul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei! Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei – cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preț!

- Prețul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20%, în timp ce prețul la carnea de vită se menține stabil și cu tendințe de scădere.

- Pentru sectorul de producție ouă, cererea este foarte mare, dar prețurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%.

- Laptele și produsele lactate au prețul nemodificat la producător.

Atragem atenția că aceste jocuri, pe care marile lanțuri de magazine le fac astăzi, vor duce la scăderea consumului și la creșterea problemelor fermierilor. Prețul pentru kg de carne stabilit de producător este mai scăzut decât cel din aceeași perioadă a anului 2016“, se precizează într-un comunicat de presă emis de ACEBOP.

În acest context, reprezentanții asociației cer autorităților să intervină de urgență și să facă lumină în această situație de neînțeles. „Produsele obținute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni și totuși mai departe acestea ajung la consumator cu prețuri foarte mari. Astăzi noi, fermierii, vindem sub prețul de producție“, afirmă Mary-Eugenia Pană, președinte ACEBOP.

Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a afirmat că nu poate accepta ca alimente de calitate inferioară să fie vândute cetățenilor din Europa Centrală și de Est (CEE), transmit AP și Reuters.

Câteva studii au arătat că multe dintre produsele alimentare vândute de multinaționale în CEE conțin ingrediente mai ieftine, de calitate mai scăzută, în comparație cu versiunile identice vândute în Europa Occidentală.

Practica este deja ilegală, iar Comisia Europeană va adopta mai multe măsuri pentru a asigura calitatea alimentelor în Uniunea Europeană.

Jean-Claude Juncker a discutat problema luna trecută cu premierul slovac, Robert Fico.

"Nu-mi place ideea că ar exista un fel de categoria a doua în Europa. Vom face tot posibilul să încheiem acest mod discriminatoriu prin care se furnizează slovacilor produse alimentare și alte bunuri de o calitate mai scăzută", a afirmat Juncker, într-o conferință de presă comună.

Companiile alimentare și-au apărat practicile, susținând că piețele au gusturi diferite, iar ingredientele sunt specificate cu acuratețe. De asemenea, firmele susțin că, în Est, consumatorii sunt mai săraci decât în Vest. Alimentele sunt cu aproximativ 25% mai ieftine în Cehia decât în Germania.

Fico a afirmat că refuză în mod strict standardele duble la calitatea alimentelor și a apreciat că Juncker vede această problemă ca pe una europeană, nu doar regională.

AGERPRES

Indicele prețurilor la produsele alimentare la nivel mondial a scăzut ușor în luna august, comparativ cu luna iulie, după trei luni consecutive de creștere, în condițiile în care perspectiva unor recolte consistente a dus la scăderea prețurilor la cereale, a anunțat, joi, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), informează Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de prețuri înregistrate de un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. În luna august 2017, acest indice a scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna iulie, până la un nivel de 176,6 puncte. În pofida scăderii din august, prețul global al alimentelor este cu 6% mai mare decât cel înregistrat în luna similară din 2016.

Potrivit FAO, factorul principal care a stat la baza scăderii prețului global al alimentelor în luna august a fost declinul de 5,4% al prețului la cereale, ca urmare a estimărilor privind o producție ridicată, în special în regiunea Mării Negre. De asemenea, au scăzut prețurile la carne și zahăr, grație perspectivelor unor oferte consistente. În schimb, au crescut prețurile la ulei vegetal și lactate.

Chiar dacă prețurile la alimente au crescut constant în lunile mai, iunie și iulie, economistul șef al FAO, Abdolreza Abbassian, este de părere că stocurile mari nu vor lăsa loc pentru noi creșteri de prețuri în viitorul apropiat.

"Oferta generală pentru aproape toate materiile prime pe care le urmărim indică un nivel care depășește cererea preconizată, cel puțin pentru moment", a spus Abbassian.

În paralel, FAO și-a îmbunătățit joi estimările privind producția mondială de cereale în sezonul 2017 — 2018, până la nivelul record de 2,611 miliarde tone, cu 18,4 milioane de tone mai mult decât preconiza anterior, în timp ce stocurile mondiale de cereale ar urma să atingă și ele un nou record de 719 milioane tone, cu 15 milioane tone mai mult decât se estima în luna iulie.

De asemenea, producția mondială de grâu în 2017 ar urma să fie superioară recordului stabilit anul trecut. FAO și-a îmbunătățit estimările în acest caz la 748,8 milioane tone, cu 8,9 milioane tone, sau 1,2%, peste estimările din luna iulie.

Economistul șef al FAO a mai spus că uraganele din SUA nu au afectat produsele care sunt incluse în indicele prețurilor produselor alimentare pentru că recoltatul s-a încheiat înainte ca uraganele să lovească SUA, chiar dacă a existat un impact localizat asupra infrastructurii.

AGERPRES

În numerele trecute ale revistei v-am împărtășit din experiențele agroecologice ale tinerilor de la Baza Ulmu din Ulmoasa, Maramureș. Am vorbit despre realizarea grădinilor fără sapă, despre construcția ecodomurile, despre pădurile forestiere, însă subiectele nu au fost epuizate. În articolul de față vorbim despre buncărul de alimente, o structură construită subteran sau parțial îngropată, folosită în general pentru a păstra fructe și legume, dar și alte alimente proaspete pentru un timp mai îndelungat fără a avea nevoie de curent electric.

„O clădire naturală implică o serie de sisteme de construcție și materiale care pun accent deosebit pe durabilitate și utilizarea resurselor minimum prelucrate sau abundente în surse regenerabile, precum și cele reciclate sau recuperate. Unul dintre motive este și necesitatea de a reduce impactul asupra mediului, al clădirilor și a altor sisteme de sprijin, fără a renunța la confort, sănătate sau estetică.“ – Andrei Lupșe

O pivniță de inspirație austriacă

Construcția buncărului de alimente de la Baza Ulmu a început în 2013, iar tehnica folosită a fost superadobe. Datorită materialelor utilizate pentru ziduri, costurile sunt foarte mult reduse. La finalul proiectului s-a obținut un loc foarte bun pentru depozitarea hranei pe parcursul desfăşurării atelierelor, un înlocuitor al frigiderului clasic.

„Am fost la o consultanță de design în permacultură în Austria, iar în mediul rural de acolo aproape sub fiecare casă existau pivnițe. Denumirea de buncăre vine de la faptul că acestea pot fi folosite și în scop de apărare în vreme de război, iar spre exemplu în SUA aceste pivnițe de sub casă se folosesc și pentru adăpost în caz de tornade. La baza noastră buncărul de alimente era absolut necesar pentru că aveam tot felul de culturi și nu ne puteam baza doar pe un frigider. Acesta nu ar fi fost suficient de încăpător și, dacă am fi optat pentru unul cu o dimensiune mai mare, ar fi consumat prea multe energie“, spune Andrei Lupșe.

Materialele folosite

Buncărul de alimente are pereții din piatră, pământ și ciment. În tehnica superadobe se folosesc și saci umpluți cu pământ și sârmă ghimpată. Zidurile ridicate prin această tehnică sunt protejate de razele ultraviolete și de ploaie și pot să reziste și 800 de ani. Pentru realizarea acoperișului buncărului de alimente cei de la baza Ulmu au reciclat, atât cât s-a putut, lemnul de la casa bătrânească a familiei. Spre deose­bire de un beci obișnuit, acoperișul buncărului de alimente este acoperit cu vegetație pe care animalele pot să pască sau se poate cosi. Astfel buncărul de alimente este și mai bine integrat în mediul natural.

Temperatura în interior

Spațiul interior al buncărului de alimente este de 12 mp, iar exteriorul măsoară, datorită formei acoperișului, cca 30 mp. Temperatura interioară este destul de constantă datorită masei termice. Vara, când sunt 30°C afară, în interior sunt 16°C, iar iarna, când sunt –20° afară, în interior sunt 11°C. Este așadar o temperatură ideală pentru alimente și pentru vin. În cazul producției de vin este important ca temperatura să rămână constantă, fără schimbări bruște. În buncărul de alimente nu este cazul unor schimbări bruște, pentru că diferența de 5° este făcută în decurs de câteva luni.

Ventilația

Andrei Lupșe spune că sistemul de ventilație a buncărului de alimente a fost inspirat de Sepp Holzer, un fermier austriac practicant al agriculturii naturale. Practic, este vorba despre un sistem de ventilație naturală care are ca și componente principale trei țevi. Una dintre ele este îngropată la 10 metri și prin intermediul ei se aduce aer proaspăt în interior în partea de jos a buncărului de alimente. Alte două țevi se găsesc în partea superioară și au rolul de a scoate aerul cald din interior. Astfel se face un circuit continuu de aer fără să fie folosit curent electric pentru ventilație sau temperatură.

GALERIE FOTO


 

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 46-47

Afectarea stării de sănătate a oamenilor de către alimentele pe care le consumă este urmărită îndeaproape de către cercetători, biologi, medici nutriționiști, ceea ce a dus la apariția unui nou concept, acela de „aliment funcțional“.

Alimentele funcționale sunt produse ce conțin diverși compuși biologic activi și care, consumate în cadrul unei alimentații curente, contribuie la menținerea stării optime de sănătate fizică, psihică și mentală a populației. Trebuie menționat că acest concept derivă din nutriție și nu din farmacologie. Alimentele funcționale nu sunt medicamente, deci nu au efecte terapeutice. Rolul acestor alimente în relație cu boala este, în marea majoritate a cazurilor, de a reduce riscul apariției și nu de a le preveni.

Există o recunoaștere mult mai mare în ultimul timp a faptului că oamenii pot ei înșiși să contribuie la reducerea riscului de boli și de a menține starea lor de sănătate și de bunăstare printr-un stil de viață sănătos, inclusiv prin dietă. Cercetările efectuate tot mai des în ultimul timp au evidențiat rolul important al unor produse alimentare (cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale) sau al unor compuși ai acestora (antioxidanți, vitamine, prebiotice etc.) în prevenirea unor boli, ceea ce a determinat dezvoltarea pieței produselor alimentare funcționale în Europa, în contextul profilării unui nou concept, acela de „nutriție optimizată“.

Un aliment funcțional poate fi un aliment natural întreg, un aliment căruia i s-a adăugat / eliminat un component prin mijloace tehnologice sau biotehnologice, un aliment a cărui biodisponibilitate a fost modi­ficată sau orice combinaţii ale acestor variante.

Tendințele demografice ale populației și schimbările socio-economice indică necesitatea unor alimente cu beneficii sporite pentru sănătate. O creștere a speranței de viață, ducând la o creștere a numărului de vârstnici și dorința pentru o calitate mai bună a vieții, precum și creșterea costurilor de îngrijire a sănătății au stimulat guvernele, medicii, cercetătorii, agricultura și industria alimen­tară pentru a găsi modul de a gestiona mai eficient aceste modificări.

Există deja o gamă largă de produse alimentare disponibile pentru consumatorii de astăzi, dar acum impulsul este acela de a identifica acele alimente funcționale care au potențialul de a îmbunătăți sănătatea, de a reduce riscul de boli cronice și de a întârzia debutul unor boli majore, cum ar fi bolile cardiovasculare (CVD), cancerul și osteoporoza. Combinate cu un stil de viață sănătos, alimentele funcționale pot aduce o contribuție pozitivă la sănătatea consumatorului de astăzi.

În contextul dezvoltării de noi alimente funcționale în țara noastră, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiințe Biologice (INCDSB) coordonează proiectul de cercetare „Tehnologie de biofortifiere protectivă cu seleniu a culturilor de crucifere pentru producerea unor alimente funcţionale cu un conţinut sigur și constant de compuși chemopreventivi – SAFE-SEL“ în cadrul Programului Național II – Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă, finanțat de UEFISCDI. Proiectul are ca scop dezvoltarea unei biotehnologii de obţinere a unor alimente funcţionale sigure, cu un conţinut optim de compuşi chemopreventivi, prin biofortifierea protectivă cu seleniu a unor culturi de plante crucifere (varza și conopida). Tehnologia de biofortifiere protectivă cu seleniu a culturilor agricole (de crucifere) pentru producerea unor alimente funcţionale are o dublă relevanţă practică, de sănătate publică (suplimentarea lanţului alimentar cu nivele sigure de seleniu) şi agronomică (creşterea eficienţe culturilor prin protecţia lor faţă de stresurile biotice şi abiotice şi limitarea efectelor produse de secetă). Varza și conopida obținute în urma aplicării tehnologiei propuse impiedică apariţia celulelor canceroase datorită creşterii conținutului în izotiocianați și sulforafan (compuși chemopreventivi). Aceste două substanțe reduc riscul apariției unor tumori, putând preveni cancerul de sân, de colon, pulmonar, dar și cel ovarian sau de prostată.

Proiectul se realizează în cadrul unui parteneriat între INCDSB (care desfăşoară activități în domeniul Ştiințelor Vieții, promovează cercetări fundamentale și aplicative în domeniile biologiei celulare și moleculare, biotehnologiei, biodiversității, bioanalizei și bioinformaticii și care a elaborat tehnologia de biofortifiere și compoziția soluţiei de tratament), Teso Spec SRL din Fundulea, județul Călărași (firma care are ca obiect de activitate realizarea de produse inovative pentru aplicaţii de nişă în agricultură și care furnizează substanțele bioactive care se aplică culturilor de crucifere), Eco Fruct SRL din comuna Ştefan cel Mare, județul Călărași (care deţine o exploataţie agricolă de dimensiuni medii în Bărăganul de Sud și care a realizat culturile de varză și conopidă și aplicarea tehnologiei de biofortifiere în condiții de udare normală și de stres hidric), și Universitatea „Spiru Haret“ din București – Facultatea de Medicină Veterinară (care are compe­tențe în cercetarea biomedicală a animalelor de fermă şi de laborator, controlul alimentelor de origine animală şi siguranţa alimentară și care a verificat – prin teste pe animale de laborator în conformitate cu reglementările de bioetică – calitatea de alimente funcționale a cruciferelor obținute).

Oportunitățile de cercetare în obținerea alimentelor funcționale și explicarea relației dintre consumul acestora și îmbunătățirea stării de sănătate a populației reprezintă cea mai mare provocare pentru oamenii de știință acum și în viitor. Comunicarea beneficiilor pentru sănătatea consumatorilor este, de asemenea, de o mare importanță, astfel încât aceștia să aibă informațiile necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la alimentele pe care le consumă.

Un aliment poate deveni funcţional prin folosirea oricăreia dintre următoarele căi:

- eliminarea unui component care cauzează efecte nocive când este consumat (de exemplu, proteinele alergenice);

- creşterea concentraţiei unui component prezent în aliment până la un punct în care poate induce efecte benefice (de exemplu, biofortifierea cu un micronutrient pentru a creşte aportul zilnic – cum este cazul seleniului din legumele crucifere);

- înlocuirea unui component, de obicei macronutrient (acizi graşi) care este excesiv, cu un component cu efecte benefice (amidon modificat);

- creşterea biodisponibilităţii sau stabilităţii unui component recunoscut pentru efectele sale funcţionale sau de reducere a riscului potenţial de boală.

În următorul număr al revistei vom prezenta rezultatele derulării activităţilor prevăzute în proiect pentru atingerea obiectivului principal, acela de dezvoltare a unor noi mijloace de intervenţie în tehnologia de biofortifiere protectivă cu seleniu a cruciferelor, prin care să se reechilibreze metabolismul sulfului, menţinându-se formarea selenocompuşilor chemopreventivi la nivel optim.

Anca OANCEA, Viorica COROIU

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 26-27

Inspectorii sanitari veterinari au aplicat 15 amenzi, în valoare de peste 38.000 de lei, unor comercianți din Hala Obor găsiți cu nereguli, iar activitatea în două unități de alimentație publică a fost suspendată pentru o perioadă de un an, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Rareș Hăbeanu.

"Nu avem încă datele finale în urma controlului realizat vineri dimineața împreună cu echipele IGPR la Hala Obor, însă putem spune că au fost controlate șapte unități de alimentație publică care comercializau doar produse de origine animală și 30 de mașini care aduceau marfă. Pentru mai multe nereguli găsite, au fost aplicate 15 amenzi, în valoare aproximativă de 38.000 de lei, inclusiv pentru opt mașini, iar două unități au primit ordonanțe de suspendare a activității pentru o perioadă de un an, întrucât mai aveau primite amenzi de două ori în șase luni. A fost confiscată marfa din unitățile găsite cu nereguli, dar deocamdată nu avem datele finale", a spus Hăbeanu.

Acesta a subliniat că la hala Obor mai sunt două echipe de medici veterinari, care au rămas pentru finalizarea controlului, din cele 13 prezente vineri dimineața, respectiv 26 de medici veterinari.

Controlul a vizat doar unitățile care comercializau produse de origine animală (carne, lactate, pește, ouă etc.).

Printre neregulile găsite în urma controlului și pentru care au fost aplicate sancțiuni se află: depășirea capacităților de depozitare peste limita admisă, activitate fără autorizație, inexistența spațiilor de depozitare a produselor expirate, carne neetichetată corespunzător cu proveniență nejustificată, mijloace de transport fără autorizație sanitar veterinară, transporturi neautorizate sanitar-veterinar cu marfă fără documente de însoțire și proveniență, suspiciuni de documente falsificate de însoțire și proveniență și nerespectarea regimului termic de transport.

Sursa: AGERPRES

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) vrea să promoveze o hotărâre de guvern prin care să poată restricționa intrarea în țară a alimentelor posibil purtătoare de virusul pestei porcine africane, a declarat miercuri președintele ANSVSA, Radu Roatiș Chețan.

"Este o boală (pesta porcină africană — n.r.) cu dimensiuni economice uriașe și am să vă dau un singur exemplu. Într-un focar în Lituania, la o fermă de 20.000 de capete, au avut cheltuieli de 4 milioane de euro. Vă dați seama că România are 3 milioane de porci și avem o industrie de profil și fermieri care s-au ridicat prin investițiile pe care le-au făcut. Promovarea acestei Hotărâri de Guvern alături de alte ministere care au competențe în domeniu, vorbesc de Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Mediului și Ministerul Finanțelor Publice prin Autoritatea Națională a Vămilor, ne va da posibilitatea să luăm măsuri restrictive privind circulația dinspre statele afectate către România. În acesta vom interzice inclusiv intrarea cu alimente care sunt purtătoare de virus, verificarea tuturor transporturilor și cu precădere dirijarea acelor transporturi de animale numai în posturile de inspecție la frontieră autorizate din punct de vedere european", a spus Roatiș, într-o dezbatere publică organizată de ANSVSA. .

Acesta estimează că actul normativ ar putea fi aprobat în viitoarea ședință de guvern.

Potrivit ANSVSA, pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice și sălbatice, cu evoluție rapidă și mortalitate de 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin, singura cale de a feri animalele fiind respectarea unor măsuri de protecție la venirea în contact cu animalele sănătoase.

Serviciile veterinare din România sunt din toamna anului trecut în alertă maximă, din cauza apariției pestei porcine africane în apropierea granițelor țării, când au fost notificate focare la Odessa și Nicolayv (Ucraina) în 28 octombrie 2015, însă ANSVSA monitorizează boala din anul 2012.

Virusul pestei porcine africane evoluează de câțiva ani în Italia, Letonia și Polonia, unde s-au înregistrat 1.160 de cazuri, boala apărând și în exploatații comerciale. Și în statele non-UE au fost semnalate cazuri de pestă porcină africană, respectiv Belarus, Rusia și Ucraina.

ANSVSA a informat în mod repetat publicul, fermierii, vânătorii și gestionarii fondurilor de vânătoare asupra faptului că pesta porcină africană nu este transmisibilă la om, dar că este foarte importantă prin aceea că majoritatea suinelor domestice și sălbatice infectate mor în urma contactării virusului.

Sursa AGERPRES

În situaţia condiţiilor meteorologice cu temperaturi ridicate peste media specifică zonei geografice, cu avertizare „cod portocaliu” sau „cod roşu”, pentru asigurarea statusului de sănătate a efectivelor de animale şi siguranţa produselor alimentare, personalul din reţeaua sanitară veterinară atenţionează operatorii economici care deţin exploataţii cu animale şi păsări, taberele de vară pentru animale, unităţi care abatorizează animale, organizatorii de târguri şi expoziţii că au obligaţia:

  • Să asigure adaposturi corespunzătoare pentru animale şi păsări care să ofere protecţie faţă de acţiunea directă a razelor ultraviolete nocive, precum şi respectarea densităţii, ventilaţiei, temperaturii şi a zooigienei la parametrii optimi;
  • Să asigurare normele de biosecuritate în special în exploataţiile cu porcine şi pasări, precum şi limitarea circulaţiei animalelor şi a oamenilor, în şi din ferme;
  • Să asigure cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare cantitativ şi calitativ (în funcţie de specie, categorie şi stare fiziologică) 
  • Cantitatea de apă recomandată este pentru:
  • bovine - 38-52 litri
  • cabaline - 20-40 litri
  • porci - 4-11 litri
  • păsări-curte - 0,5 litri
  • Să verifice permanent buna funcţionare a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;  
  • Să asigure echipamente de rezervă, în principal a sistemelelor de ventilaţie şi generatoarelor de energie electrică;
  • Să nu folosească animalele pentru tracţiune sau în alte activităţi de exploatare în intervalul de timp 12.00 - 18.00, dacă temperatura exterioară, la umbră, depăşeşte 25ºC;
  • În păşuni, când temperaturile sunt toride,să se evite păşunatul între orele 10.00 – 18.00, şi să amenajeze umbrare şi sursă de apă la nivelul necesarului, pentru a reduce riscul de deshidratare;
  • Să se asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepţionale;
  • Animalele de companie (câinii, pisicile, iepurii, etc.) care sunt ţinute afară, să aibă asigurată o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare;
  • Limitarea circulaţiei animalelor în special în cursul zilei, când temperaturiile sunt ridicate. Mişcarea animalelor se v-a efectua numai cu aprobarea serviciilor veterinare locale sau de la nivelul D.S.V.S.A. judeţeană, după caz;
  • Transportul animalelor se va efectua numai cu mijloace de transport dotate corespunzator care să asigure densitatea şi confortul necesar în funcţie de specia şi categoria de animale, precum şi de distanţa la care se efectuiază transportul
  • Reducerea densităţii animalelor în mijlocul de transport cu cel puţin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată  în funcţie de specie, talie, vârstă şi stare fiziologică
  • Transportul să se efectueze numai în situaţii în care acest lucru se impune folosind perioada mai răcoroasă din zi;
  • În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;
  • Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul să fie funcţionale pentru a menţine temperatura de confort termic;
  • În cazul comercializării animalelor în târguri, administratorii acestora trebuie să asigure padocuri suficient de spaţioase pentru a garanta libertatea de mişcare necesară animalelor cazate şi să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite. să asigure accesul permanent la sursele de apă potabilă pentru a reduce riscul de deshidratare.
  • Să participe activ la efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii stabilite de medicii veterinari, pentru această perioadă, sau acţiuni de necesitate, (acţiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, tratamente antiparazitare, examinarea apei potabile, dezinfecţii, dezinsecţii, etc.)
  • Să colaboreze permanent cu serviciile veterinare, pentru supravegherea stării de sănătate a animalelor şi pentru intervenţii operative în situaţii deosebite;
  • Să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă orice modificare a stării de sănătate a animalelor precum şi la apariţia unor modificări comportamentale;
  • Asigurarea, la nivelul unităţiilor veterinare şi la ferme comerciale a stocurilor de medicamente, dezinfectante şi produse biologice pentru situaţii de urgenţă;
  • Să se asigure de către consiliile locale şi fermieri colectarea, gestionarea şi neutralizarea deşeurilor animaliere;
  • Informarea crescătorilor de animale de către administraţiile locale despre fenomenele prognozate;

În domeniul sănătăţii publice:

  • Asigurarea documentelor care să ateste transabilitatea produselor alimentare, asigurarea spaţiilor frigorifice şi respectarea temperaturilor optime în spaţiile de prelucrare, depozitare, în mijloace de transport şi în spaţii de expunere;
  • Verificarea mărcii de sănătate, etichetarea, valabilitatea produselor şi modul de păstrare a lor;
  • Reespectarea normelor de igienă, prin efectuarea acţiunilor de dezinfecţie,a spatiilor tehnologice, a utilajelor şi ustensilelor folosite;
  • Evitarea expunerii la vânzare a produselor de origine animală sau vegetală în locuri şi spaţii care nu asigură temperaturile adecvate, precum şi valorificarea unor produse alimentare perisabile în perioada zilei când temperatura atmosferică este în exces;
  • Este interzisă sacrificrea animalelor în alte locuri decât abatoarele autorizate, cât şi al celor neînsoţite de documente sanitare veterinare;
  • Se interzice comercializrea şi punerea în consum a produselor alimentare care nu au fost verificate de serviciile de specialitate, iar certificarea calităţii şi salubrităţii alimentelor să se asigure numai prin buletine emise în urma examenelor de laborator;
  • Administratorii pieţelor agroalimentare, sau organizatorii de târguri, sau manifestări tradiţionale, să asigure producătoriilor agricoli spaţii corespunzătoare şi funcţionarea agregatelor pentru realizarea permanentă a temperaturii optime în spaţiile de expunere şi comercializare;
  • Transportul produselor alimentare cu mijloace dotate corespunzator in funcţie de sotimentul de aliment şi distanţa la care se transportă;
  • Afluirea de probe recoltate din materii prime şi produse finite alimentare, la laboratorul de diagnostic acreditat comform programului de autocontrol sau ori de câte ori este cazul;
  • Confiscarea, denaturarea şi distrugerea produselor de origine animală şi non animală alterate sau depreciate pe timpul transportului, distribuţiei, depozitării sau comercializării, sau cu termenul de valabilitate expirat;
  • Se recomandă populaţiei să se aprovizioneze numai din unităţi autorizate sanitar veterinar, să evite comerţul stradal;
  • Să respecte normele de păstrare, preparare şi data valabilităţii a alimentelor cu care se aprovizionează;
  • Să informeze serviciile sanitare veterinare cu situaţiile deosebite pentru intervenţii de urgenţă specifice;

Dr. Penţea Ioan - Secretar Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Recent, Parlamentul European a votat pentru reglementarea alimentelor noi așa-numita „novel food“. Concret, este vorba de aprobarea unui proiect de lege prin care se doreşte simplificarea procedurile de autorizare a alimentelor noi. Despre ce „alimente noi“ este vorba? În categoria acestora ar putea intra în viitorul apropiat alimente cu o structură moleculară modificată, microorganisme, ciuperci, alge, alimente obținute din culturi de ţesuturi, de celule și insecte.

Consecințe...

Consecinţa noilor reglementări este că acest tip de alimente vor putea fi comercializate mult mai uşor pe piaţa comunitară, în condiţiile în care acestea respectă anumite elemente de siguranţă pentru consumatori. „Sectorul agroalimentar este într-o continuă schimbare, se adaptează şi se îmbunătăţeşte în mod constant. Avem nevoie de un cadru legislativ pentru a ţine pasul cu evoluţia din ultimii 20 de ani în domenii precum nanotehnologia, cultura celulelor şi ţesuturilor“, declara James Nicholson, raportorul pentru produse noi din cadrul Parlamentului European. În plus, în proiectul de Regulament se menționează că „normele Uniunii privind alimentele noi au fost stabilite în 1997. Aceste norme trebuie să fie actualizate pentru a simplifica actualele proceduri de autorizare, a îmbunătăți siguranța consumatorilor și pentru a se ține seama de evoluțiile recente în legislația Uniunii și de progresul tehnologic“. Proiectul de Regulament vrea să clarifice inclusiv situaţia alimentelor consumate în mod tradiţional în ţări din afara UE, dar care pe piaţa comunitară nu sunt agreate.

Insecte...

Mai precis, prin noul Regulament se urmărește ca „introducerea pe piața Uniunii a alimentelor tradiționale provenite din țări terțe, inclusiv a insectelor, să fie facilitată, atunci când siguranța utilizării în trecut ca aliment într-o țară terță a fost demonstrată. Sunt vizate acele alimente care au fost consumate într-o țară terță timp de cel puțin 25 de ani, în cadrul unui regim alimentar normal, detaliile tehnice urmând a fi stabilite de Comisie pe baza recomandărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)“, se arată în proiectul de Regulament. În acest moment, UE nu reglementează în mod clar situaţia alimentelor produse din insecte şi nici nu există evaluări privind siguranţa acestora conform cu reglementările în vigoare. În consecinţă, majoritatea statelor membre au interzis până acum folosirea insectelor pe post de aliment. Totuşi, există state membre unde acestea se consumă. Spre exemplu, în magazinele din Marea Britanie se comercializează în mod legal larve ale gândacilor de făină, greieri şi lăcuste, iar supermarketurile din Olanda vând burgeri şi nuggets din insecte. Mai mult, un lanţ belgian de supermarketuri oferă clienţilor burgeri cu viermi buffalo şi pastă vegetală cu larve de gândaci de făină.

Alimente sigure

Conform proiectului, alimentele noi ar trebui să fie sigure, iar evaluarea siguranței lor ar trebui să se bazeze pe principiul precauției. Astfel, utilizarea acestor alimente nu ar trebui să inducă consumatorul în eroare. Prin urmare, consumatorii ar trebui să fie informați asupra conținutului alimentelor noi, asupra ingredientelor, precum și asupra tehnologiilor folosite pentru obținerea alimentelor noi. Cerințele referitoare la etichetarea produselor sunt așadar deosebit de importante, în special dacă alimentele noi au fost produse folosind metode noi de creștere a animalelor sau metode noi de cultivare a pământului, materiale noi sau procese noi de producție. De asemenea, în cazul în care un aliment nou este destinat să înlocuiască un alt aliment, acesta nu ar trebui să difere de acel aliment într-o măsură în care să prezinte dezavantaje nutriționale pentru consumator sau să fie de calitate inferioară. În privința alimentelor provenite din clonarea animalelor, dorinţa de modificare a Regulamentului privind alimentele noi s-au manifestat în Parlamentul UE încă din 2008, dar la acea vreme nu s-a ajuns la niciun consens. Acum, potrivit amendamentelor aduse proiectului de Regulament privind alimentele noi, „până la intrarea în vigoare a unei legislații specifice privind alimentele derivate din animale clonate și din descendenții acestora, aceste alimente ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament, cu condiția să fie etichetate în mod corespunzător pentru consuma­torul final, dacă sunt introduse pe piața Uniunii“.

Câteva exemple de „novel food“

Până la începutul acestui an, companiile din industria alimentară au depus în jur de 180 de solicitări de aprobare a alimentelor noi. Din aceste cereri au fost autorizate şi pot fi consumate în UE 80 de alimente noi, printre care se regăsesc alimente tradiţionale din diverse state din afara UE, cum ar fi sucul de noni, seminţele de chia sau alimente produse prin folosirea ultimelor inovaţii tehnologice precum uleiuri sau produse lactate îmbogăţite cu fitosterol (steroli de origine vegetală cu rol în reducerea colesterolului). Ar mai fi „salatrim“, un aditiv alimentar folosit în loc de grăsimi, pentru că are mai puţine calorii, sau uleiul cu DHA (acizi graşi polinesaturaţi) ori sucul de fructe procesat prin presiune înaltă.

Trebuie să fim circumspecți

„La nivel mondial există 2.500 de specii de insecte care se consumă astăzi de către specia umană, numai că trebuie privit cu o anumită circumspecție... Unii spun, din studiile pe care le au, că este o proteină de o calitate superioară. Eu vă mărturisesc că nu aș renunţa la carnea roșie așa cum ne-o spune Organizația Mondială a Sănătății... Probabil că în viitor, cu o populație în creștere, cu un teritoriu care să producă hrană cu apă redusă, probabil că trebuie surse alternative de hrană. Poţi să le guști o dată la o petrecere, dar mie nu mi se pare că ar asigura o garanție atât timp cât nu sunt foarte bine studiate. Dacă EFSA (European Food Safety Authority .n.r.) îmi va spune că sunt sigure din punctul de vedere al consumului probabil că aș face un efort dacă aș avea și o lămâie lângă mine, ca să pot să le diger mai repede, dar nu sunt adeptul unei astfel de proteine“ - Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Bogdan Panțuru

Dacă se păstrează actualele practici agricole, randamentul culturilor ar putea să scadă cu aproape 20% până în 2050, iar solul planetei s-ar putea degrada ireversibil în următorii 60 de ani. Cel puţin aşa rezultă dintr-un studiu realizat de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Politici Agricole (IICPA).­ Acelaşi studiu, numit „Securitatea alimentară într-o lume cu deficit de resurse naturale – rolul tehnologiilor agricole“, realizat în 2014, vine însă şi cu soluţii. Astfel, potrivit IIPCA, inovarea şi noile tehnologii în domeniul agricol ar putea conduce la creşterea cu până la 67% a producţiei agricole pe hectar şi la scăderea preţului mediu al alimentelor cu până la 50% faţă de nivelul actual, până la jumătatea secolului.

Porumbul, grâul şi orezul, în vizor

Studiul, finalizat într-un Raport al IICPA, analizează mai multe inovaţii şi tehnologii agricole şi modul în care acestea ar putea ajuta fermierii din întreaga lume să îmbunătăţească sustenabilitatea creşterii producţiei la trei dintre principalele culturi de bază din lume - porumb, grâu şi orez. Astfel, sunt avute în vedere protecţia culturilor împotriva dăunătorilor, irigarea prin picurare sau prin apersiune, creşterea toleranţei la secetă şi căldură a culturilor, managementul integrat al fertilităţii solului, introducerea în producţie a terenurilor nelucrate, utilizarea eficientă a nutrienţilor, agricultura ecologică, agricultura de precizie şi gestionarea eficientă a resurselor de apă. Spre exemplu, doar introducerea în producţie a terenurilor nelucrate ar putea creşte producţia de porumb cu 20%, iar irigarea culturilor de porumb neirigate ar putea spori producţia cu 67% până în 2050. Utilizarea eficientă a azotului ar putea creşte randamentul culturilor de orez cu 22%, iar irigarea culturilor ar mai aduce un plus de încă 21% al producţiei. Folosirea în cultură a unor soiuri de grâu cu toleranţă mare la căldură ar putea conduce la creşterea producţiei cu 17%, iar extinderea suprafeţelor irigate ar mai adăuga un surplus de 23%.

O combinaţie de tehnologii

Experţii IICPA consideră în Raport că „este realist să se presupună că fermierii din întreaga lume vor adopta o combinaţie de tehnologii pe măsură ce acestea devin mai accesibile pe piaţă. Dacă fermierii vor aplica aceste tehnologii, atunci, la nivelul anului 2050, prin creşterea productivităţii culturilor, preţurile produselor agricole s-ar reduce cu până la 49% pentru porumb, cu până la 43% pentru orez şi cu până la 45% pentru grâu“. Astfel, tehnologiile cu cel mai mare impact potenţial pentru agricultură în ţările în curs de dezvoltare includ folosirea terenurilor necultivate, utilizarea eficientă a nutrienţilor, a culturilor tolerante la căldură şi protecţie a culturilor împotriva bolilor şi dăunătorilor. La rândul său, Mark Rosegrant, coordonatorul studiului şi director al Diviziei de Tehnologii pentru Producţie şi Mediu din cadrul IICPA, crede că „o singură tehnologie sau practică agricolă nu poate să furnizeze suficientă hrană pentru întreaga lume. În schimb, trebuie să promovăm utilizarea unui număr cât mai mare din aceste tehnologii pentru a creşte randamentul agriculturii. De fapt, noi recomandăm utilizarea unei game cât mai largi dintre aceste tehnologii pentru a obţine o maximizare a randamentelor şi producţiei“.

Schimbările climatice şi securitatea alimentară

Efectele negative anticipate ale schimbărilor climatice asupra productivităţii agricole, precum şi ale creşterii populaţiei până la 10 miliarde de persoane, până în 2050, sugerează că insecuritatea alimentară şi preţurile produsele alimentare vor creşte. De exemplu, schimbările climatice ar putea reduce producţia mondială de porumb cu până la 18% în următorii 35 de ani, ceea ce va face chiar mai dificil de hrănit populaţia lumii, dacă noi tehnologii agricole nu vor compensa această pierdere. „Una dintre cele mai importante bariere în calea securităţii alimentare la nivel mondial este costul ridicat al produselor alimentare în ţările în curs de dezvoltare. Tehnologiile agricole utilizate în combinaţii personalizate pentru culturi, avându-se în vedere diferenţele regionale, ar putea face mai multe alimente mai accesibile, mai ales pentru cei cu risc de malnutriţie din ţările în curs de dezvoltare. Astfel, aceste tehnologii ar putea să reducă riscul insecurităţii alimentare cu 36%“, explică Mark Rosegrant.

FAO confirmă

Un studiu FAO, publicat cu prilejul proclamării anului 2014 ca Anul Internaţional al Fermelor Familiale (AIFF), arăta importanţa biotehnologiilor în transformarea fermelor familiale din surse instabile de venit, în mici afaceri de succes: „În regiunile în care agricultura extensivă, industrială nu poate fi dezvoltată, biotehnologiile pot contribui la dezvoltarea unei agriculturi de scară mică, dar intensivă şi care poate asigura necesarul de hrană la nivel local şi, totodată, poate oferi un venit decent micilor proprietari de ferme familiale“. În acest sens, FAO oferă mai multe exemple în care utilizarea biotehnologiilor în fermele familiale din ţările în curs de dezvoltare au constituit un succes: creşterea profitului anual cu 25% pentru cultivatorii de banane din Sri Lanka şi cu 15% pentru cultivatorii de cartofi din Ghana; profit cu 40% mai mare pe produsul finit după utilizarea biotehnologiilor în procesul de reproducere, pentru crescătorii de capre Angora (mohair) din Argentina.

Noi cu cine votăm?

În timp ce IICPA şi FAO văd viitoarele afaceri agricole bazate pe cercetare şi dezvoltare, în România situaţia este, elegant spus „altfel“. Astfel, potrivit Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014 – 2020, „în România sectorul de cercetare-inovare nu este suficient de adaptat nevoilor specifice ale fermierilor şi procesatorilor. Problemele structurale ale agriculturii din România, efectele schimbărilor climatice şi gradul scăzut de adaptare la cerinţele pieţei sunt aspecte ce menţin un decalaj ridicat între cerinţele pieţei, schimbările climatice şi posibilităţile reale de producţie, procesare şi comercializare“. Tot din varianta oficială a PNDR aflăm că „majoritatea fermierilor din România, în special cei care deţin exploataţii de dimensiuni mici şi mijlocii, nu dispun de cunoştinţe adecvate în domeniul metodelor de management, al tehnologiilor şi standardelor moderne de producţie, în special în sectorul zootehnic şi horticol, axându-se preponderent pe experienţa practică tradiţională.“ Concluzia? Probabil că ar trebui să luăm taurul de coarne pentru a îngrăşa porcul în ajun de Crăciun...

Bogdan Panţuru

Vom continua să punem presiune pe piața din Rusia pentru deblocarea exporturilor, deoarece produsele noastre alimentare sunt competitive și pot să facă față pe oricare din piețele lumii, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, într-un seminar dedicat industriei cărnii din România.

'Exporturile pe această zonă nu sunt foarte multe și apreciez eforturile pe care le-ați făcut pentru a deschide noi piețe. Sunt conștient că rolul ministerului nu este doar să plătească subvențiile în fiecare an, ci să-și întărească tot mai mult politicile și una dintre ele se referă la deschiderea de noi piețe pentru produsele românești. Vom pune în continuare presiune pe piața din Rusia pentru că produsele noastre pot să facă față, sunt competitive pe oricare din piețele lumii, inclusiv în Rusia. Aici nu vorbim despre chestiuni politice, ci despre chestiuni economice și cred că din acest punct de vedere se poate deschide orice piață", a precizat Constantin.

Acesta a subliniat succesul României din acest an în ceea ce privește deschiderea pieței din China pentru carne și produse din carne de porc, dar și cu bovine vii.

"Anul acesta am mers în China și acolo am avut succes. De anul acesta am deblocat piața din China pentru exportul de bovine vii și produse din carne de porc", a adăugat Constantin.

În data de 30 august 2013, România și China au semnat un Memorandum de Înțelegere privind sănătatea animală și siguranța alimentelor, care oferă producătorilor români posibilitatea de a intra cu carne și produse din carne de porc, dar și cu bovine vii pe o piață de două miliarde de locuitori și cu o cerere imensă de produse alimentare.

Pentru firmele românești din industria alimentară, dar și pentru crescătorii de animale, semnarea acestui memorandum reprezintă și o garanție pentru începerea exporturilor către alte țări terțe, cum ar fi Vietnam, Hong Kong și Algeria.

În schimb, deblocarea exporturilor de produse alimentare pe piața rusă ridică probleme, în condițiile în care nicio o companie românească din cele 12 unități de producție și procesare din România, evaluate în toamna lui 2012, nu a primit aviz favorabil din partea autorităților veterinare din Federația Rusă, deși toate erau agreate pentru export pe piața Uniunii Europene.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, numărul total de porcine era la 1 decembrie 2012 de 5,23 milioane de capete, în scădere cu 2,4 procente față de cele aproape 5,4 milioane de capete consemnate în perioada similară din 2011, în timp ce numărul total de bovine evidenția o creștere cu 1%. Efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivolițe pentru reproducție și juninci pentru reproducție) a rămas aproape constant, respectiv la 1,26 milioane exemplare.

România se află între primele zece țări ale Uniunii Europene (UE) la efectivele totale de bovine, cu peste două milioane capete, după Franța, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda și Belgia, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

AGERPRES

Importatorii de alimente în România şi competitorii producătorilor români pe piaţa europeană sunt în spatele crizei din industria alimentară, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta, la Antena 3.

"Au fost nişte probleme reale, dar care nu erau de natură să creeze o criză. În primul rând a fost o problemă de control şi acesta ar trebui să fie mai eficient în viitor, să nu fie doar formal, dar şi o problemă de competiţie pentru ca nimeni nu vrea ca producătorii să fie prezenţi, în primul rând pe piaţa internă. Sunt mari interese ale celor care importă alimente şi în al treilea rând a celor care au văzut o oportunitate să facă teste ca să rezolvăm problema", a adăugat Ponta.

În ceea ce priveşte pierderile înregistrate în piaţa din cauza acestor scandaluri, Ponta a spus că este prematur.

"Nimeni nu poate să facă acum o evaluare, este prematur. (...) dar ideea este următoarea: aici trebuie să fie un parteneriat, pe de o parte autorităţile statului să fie mai responsabile şi nu să ne repezim la televizor şi să spunem că se pare că, şi după cinci zile venim şi spunem că nu s-a confirmat. Păi ai făcut rău deja. Doi, controalele trebuie să fie transparente, să nu pară că ascundem ceea ce am găsit. Trei, dacă nu este un parteneriat şi cu media, respectiv găsim ceva şi anunţăm", a explicat premierul.

Ponta a subliniat că a învăţat mult din această criză şi acum situaţia este sub control.

"Situaţia este acum sub control şi se îndreaptă în această direcţie, inclusiv să evităm pe viitor aceleaşi probleme pe care le-am avut, dar repet va trebui să fie un parteneriat între autorităţile statului, mass media şi producători. Vreau să vă spun că cea mai mare panică în România nu a stârnit-o anunţul ANSVSA ci nişte producători care vărsau laptele pe câmp. Asta este singura chestie care rămâne. Omul zice că dacă şi ăsta varsă laptele înseamnă că nu trebuie să-l beau", a spus premierul.

Victor Ponta a adăugat că deşi cunoaşte firma din spatele acestei crize din industria alimentară, MADR si ANSVSA sunt cele care vor face publice toate interesele economice din aceste scandaluri.

Sursa AGERPRES

România a beneficiat în anul 2012 de fonduri comunitare în valoare de 60,7 milioane euro, în vederea implementării planului anual de distribuire de alimente pentru persoanele cele mai defavorizate (PEAD), informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Pentru furnizare şi distribuţie, au fost stabilite următoarele produse: făină, mălai, orez, zahăr, paste făinoase, biscuiţi, ulei, mazăre verde în saramură, bulion, roşii în bulion şi fasole uscată.
Fondurile comunitare au fost repartizate pentru achiziţionare de pe piaţa comunităţii de alimente şi au fost încheiate contracte cu companii din România şi Bulgaria: Atifco International (orez - 1.750 t, mazăre în conservă - 4.400 t, roşii în bulion - 4.000 t), Viem Corporation (făină - 36.200 t, ulei - 17,1 milioane litri), Rompan (mălai - 12.200 t, paste făinoase - 2.600 t, fasole uscată - 3.700 t), Orlando (1.400 t), Contec Foods (bulion - 3.000 t), Agrana România (zahăr - 8.900 t).

Pentru distribuţia alimentelor, APIA a încheiat un 'Acord de cooperare' cu fiecare Consiliu judeţean şi cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
La sfârşitul anului trecut erau livrate integral bulionul, pastele făinoase, biscuiţii, mălaiul, fasolea şi zahărul, urmând ca luna aceasta să fie finalizate orezul (83% distribuit), mazărea verde în saramură (79% distribuit) şi roşiile în bulion (85% distribuit).

În ceea ce priveşte contractele cu operatorul economic Viem Corporation din Bulgaria, în valoare totală de 26,63 milioane euro, APIA precizează că, până la 31 decembrie 2012, au fost furnizate 10.800 t făina şi 500.000 l ulei, respectiv 30% din cantitatea de faină şi 3% din cea de ulei. Garanţiile de bună execuţie s-au constituit în cuantum de 110% din valoarea contractului pentru furnizarea de ulei de floarea soarelui şi în cuantum de 148,06% din valoarea contractului pentru furnizare făină albă de grâu, în conformitate cu prevederile comunitare.

'Cu toate demersurile făcute de instituţia noastră pentru continuarea livrărilor, operatorul economic nu şi-a mai realizat obligaţiile contractuale', se arată în documentul menţionat.
În acest moment, APIA a transmis notificările de reziliere a contractelor la furnizor în care s-a stabilit şi cuantumul penalităţilor pentru părţile din contracte care nu s-au realizat.
'Această situaţie a fost comunicată şi Comisiei Europene în vederea refolosirii fondurilor comunitare neutilizate aferente acestor contracte', subliniază APIA.

Sursa AGERPRES

Pentru majoritatea românilor nu este masă fără pâine şi cartofi, care au devenit alimentele de bază în ultimii ani.

Ultimele date furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că românii consumă în medie pe an 200 de kilograme de pâine şi aproximativ 100 de kilograme de cartofi, iar peştele alături de alte alimente care sunt mai sănătoase şi ajută organismul rămân pe ultimele locuri în alimentaţia românilor.

Potrivit statisticilor, cantitatea de peşte consumată de fiecare român pe an nu depăşeşte patru kilograme, iar nutriţioniştii atrag atenţia asupra consecinţelor unei alimentaţii nesănătoase care dezvoltă o serie de afecţiuni.

Şi la capitolul fructe suntem codaşii Europei. În timp ce consumul mediu de portocale, mere şi pere din UE este de 57 de kg din fiecare categorie pe cap de locuitor, românii mănâncă anual doar 7 kg de portocale, 5 kg de mere şi 2 kg de pere.

Dintre motivele principale care au dus la selecţia drastică a alimentelor şi la preferinţele românilor cu privire la masa de zi cu zi, cel mai important este preţul alimentelor care a crescut, ceea ce îi constrânge pe români să consume ce îşi permit.

Preţurile alimentelor la nivel global au urcat cu 1,4% în septembrie, după două luni de stagnare, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care avertizează că acestea vor rămâne ridicate. Un alt motiv însă, deşi mai puţin mediatizat, este conservatorismul care caracterizează populaţia României, mulţi dintre ei consumând cartofi şi pâine din obişnuinţă, fiind convinşi că aceste alimente le oferă saţietatea pe care altele nu le-ar oferi-o.
Nimic mai neadevărat, sunt o serie de alte alimente care ne pot hrăni mai bine şi mai sănătos decât cartofii şi sutele de kilograme de pâine pe care-le consumăm.

Sursa: Curentul

Pagina 2 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti