Înțărcarea este o perioadă importantă la suine, asociată cu multe schimbări nutriționale, de mediu sau sociale, ca urmare a tranziției de la lapte la hrana solidă, separarea de scroafe, transportul sau alți factori de stres de mediu, cum ar fi: modificări ale temperaturii sau ale calității aerului. Din aceste motive, criza de înțărcare este asociată nu numai cu o scădere a aportului de hrană și a performanțelor de creștere după înțărcare, dar poate afecta semnificativ sănătatea intestinală a purceilor, cu efecte negative asupra structurii și funcționalității tractului digestiv. Înțărcarea declanșează un răspuns inflamator la nivel intestinal, care duce la o alterare a morfologiei și permeabilității barierei epiteliale intestinale, la modificarea compoziției microbiotei și la eliberarea diferiților efectori ai răspunsului inflamator.

În Laboratorul de Biologie al IBNA Balotești a fost realizat un studiu cu scopul de a contracara stresul de înțărcare și de a îmbunătăți sănătatea intestinală la purcei prin utilizarea unui furaj combinat complet constând dintr-un amestec de deșeuri agroindustriale (șrot de semințe de struguri, șrot de cătină și șrot de in) bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3. În acest scop doisprezece purcei hibrizi TOPIG cu o greutate corporală medie de 11,25 kg au fost distribuiți aleatoriu unuia dintre cele două grupuri experimentale: grupul martor hrănit cu dieta de bază cu porumb și soia (dieta control) și grupul experimental hrănit cu o dietă cu 10% amestec de semințe de struguri, in și cătină într-un raport de 3:4:1 (dieta GFS).

Utilizarea dietei GFS a determinat reducerea semnificativă a concentrației de markerilor pro-inflamatorii (citokinele IL-1 beta și TNF-alfa) și a îmbunătățit funcția de barieră a intestinului prin creșterea expresiei proteinelor de joncțiune (ocludină, claudină 4, claudină 7 și matricei proteice extracelulare) comparativ cu controlul. Prezența GFS în dietă a determinat îmbunătățirea microflorei intestinale benefice (a crescut abundența speciilor Bifidobacterium și Lactobacillus în conținutul intestinal din intestinul gros, precum și concentrația de acizi propionic și butiric). Rezultatele noastre au arătat că deșeurile agroindustriale bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3 pot fi utilizate în dieta purceilor în criza de înțărcare pentru ameliorarea efectelor negative asociate stresului de înțărcare.

Daniela MARIN

oferta IBNA Balotesti

Alimentația, în zilele noastre, ocupă un rol foarte important, consumatorii fiind din ce în ce mai preocupați de ceea ce mănâncă, de compoziția chimică a alimentelor, de gradul de aditivare a acestora. Tendința actuală, dar și viitoare, este de a consuma alimente îmbogățite în nutrienți (alimente funcționale), care dispun de un efect pozitiv asupra sănătății umane. Acizii grași polinesaturați omega 3 (PUFA W3) și omega 6 (PUFA W6) sunt acizi grași esențiali care au un rol important în prevenirea şi tratamentul bolilor cardiovasculare, a hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat, a cancerului, artritei, alte tulburări inflamatorii și autoimune etc. Este foarte important să existe un echilibru în alimentație între PUFA W3 și PUFA W6.

Utilizarea în furajele găinilor ouătoare a plantelor vegetale bogate în acizi grași polinesaturați sau a celor care reprezintă surse naturale de antioxidanți reprezintă o cale naturală de îmbogățire a calității oului din punct de vedere nutrițional, prin modificarea componenților nutriționali din ou și, totodată, menținând prospețimea ouălor în timp. Îmbogățirea conținutului de acizi grași polinesaturați ai gălbenușului pe cale naturală (prin dietă) este de o deosebită importanță pentru că, pe de-o parte, permite folosirea intensă a resurselor vegetale oferite de mediul înconjurător, dar și valorificarea subproduselor acestora și presupune optimizarea rațiilor pentru obținerea unor alimente sigure și de înaltă calitate. Sursele vegetale bogate în PUFA Ω 3 pentru includerea în dieta găinilor ouătoare sunt: șrotul de in, șrot de mazăre, șrot de rapiță etc.

Sensibilitatea la autooxidare, reacție majoră de degradare a lipidelor, este o preocupare atât pentru industria alimentară, cât și pentru consumatori. Susceptibilitatea la oxidare a acizilor grași atât din alimente de origine vegetală cât și animală crește odată cu nivelul de acizi grași polinesaturați și afectează substanțial nutrienții, aroma și siguranța produsului, depozitarea acestuia și eficiența economică. Peroxidarea este un proces prin care, sub acțiunea radicalilor liberi, lipidele membranelor celulare sunt afectate, ducând la degradarea acestora.

Aportul de antioxidanți prin intermediul dietei este considerat a fi important în reducerea efectelor negative ale oxidării lipidelor (Halliwell, 2012). Antioxidanții sintetici, cum ar fi butil-hidroxianisol (BHA), butil-hidroxitoluen (BHT) etc., au fost utilizați atât în produsele alimentare, furaje, cât și în produsele farmacologice (Gülçin, 2012). Cu toate acestea, din cauza posibilelor efecte toxice și cancerigene asociate cu BHT și BHA, utilizarea lor este din ce în ce mai mult supusă dezbaterilor (Vandghanooni și colab., 2013). Ca urmare, există o creștere a interesului în utilizarea antioxidanților naturali (Carocho și colab., 2013). Cele mai cunoscute grupuri de antioxidanți naturali sunt vitaminele (C, E, etc), carotenoidele și polifenolii (Samaranayaka și colab., 2011; Gülçin, 2012).

Polifenolii sunt unii dintre cei mai numeroași și larg distribuiți compuși din produsele naturale ale regnului vegetal. Deși polifenolii sunt caracterizați chimic ca și componente cu caracteristici structurale fenolice, acest grup de produse naturale este extrem de divers și conține mai multe subgrupuri de compuși fenolici. Numeroase cercetări au arătat că surse vegetale de polifenoli adăugate în dieta găinilor ouătoare bogate în PUFA au condus la îmbunătățirea performanțelor productive ale găinilor ouătoare, reducerea bacteriilor patogene din intestinul găinilor (Iqbal și colab., 2020), îmbunătățirea calității nutriționale a ouălor prin conținutul în antioxidanți (Wang și colab., 2020), reducerea nivelului de colesterol din gălbenușuri (Laudadio și colab., 2015), reducerea proceselor oxidative a lipidelor din gălbenuș și, astfel au contribuit creșterea stabilității oxidative a acestora (Kara și colab., 2016; Untea și colab., 2020).

ibna polifenolii 2

Aceste cercetări sugerează că adaosul de surse naturale de polifenoli în furajul găinilor ouătoare, îmbogățit în acizi grași polinesaturați, poate fi o sursă alternativă eficace în contracararea proceselor oxidative apărute la ouăle îmbogățite în PUFA și astfel nu periclitează siguranța consumatorului.

Mihaela SĂRĂCILĂ, Tatiana Dumitra PANAITE, Arabela Elena UNTEA

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Newsletter finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 – Contract Subsidiar nr. 684/04.02.2019 SC AGRO PREST 2005 SRL (anexă la Contractul de finanțare nr. 144/13.10.2016, GALIMPLUS, cod SMIS2014+ 107697). Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Încă din Antichitate medicii considerau că oul este un aliment ideal într-o dietă sănătoasă. Cu doar 71 de calorii, fiecare ou conține 6 g de proteine cu înaltă valoare biologică și un număr mare de nutrienți esențiali. Un ou furnizează, de exemplu, 25% din aportul cotidian de vitamină B12 recomandat, 16% din riboflavină, 13% din vitamina D și peste 10% din acidul folic. În plus, ouăle sunt o sursă de zinc, fosfor, niacină, acid pantotenic, vitamină A și E. Din punctul de vedere al conținutului de grăsimi din ouă, acestea au un profil avantajos.

Valoarea nutriţională a oului convenţional nu a fost modificată mult timp. Dar în pre­zent există o preocupare considerabilă de a modifica anumite calităţi nutriţionale tocmai pentru a răspunde cerinţelor consumatorilor. Conceptul de ouă cu calități de aliment funcțional este însă nou și necesită modificarea percepției consumatorului asupra rolului lor în dietă. Ouăle ca alimente funcționale au două avantaje distincte: în primul rând reprezintă un aliment foarte familiar „la exterior“ și de aceea sunt mai ușor de acceptat de consumatori, iar îmbogățirea în nutrienți nu le afectează gustul.

Pentru societatea modernă, prevenirea îmbolnăvirilor printr-o alimentație sănătoasă, atribut major al calității vieții cetățenilor, s-a transformat într-o preocupare majoră la nivel social, politic și economic. De exemplu, astăzi acizii grași polinesaturați (PUFA), în special cei omega 3 (PUFA ω 3), sunt recunoscuți în primul rând prin efectul lor benefic asupra afecțiunilor cardiovasculare, a hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat, a cancerului, artritei, alte tulburări inflamatorii și autoimune. Specialiștii susțin că o creștere cu doar 1% a cantității de omega-3 în alimentație reduce cu 40% riscurile de infarct. Cercetările epidemiologice și experimentale au arătat că un nivel crescut de acizi grași polinesaturați omega 3 (PUFA ω 3) în hrana umană, pe lângă prevenția apariției bolilor cardiovasculare, poate aduce beneficii în lupta cu cancerul, în stres, anxietate, în tulburările cognitive, diabet, Alzheimer și altele.

Oul reprezintă și un model aproape perfect de transfer nutrițional, astfel că obținerea de ouă cu o valoare nutrițională ridicată, de exemplu, îmbogățite în acizi grași polinesaturați, este strâns legată de profilul de acizi grași din rațiile găinilor. O serie de studii existente în literatura de specialitate, printre care și cele efectuate de specialiștii de la INCDBNA Balotești, demonstrează influența directă a structurii și naturii furajelor administrate animalelor asupra valorii nutriționale a produselor animaliere. Includerea unor materii prime bogate în acizi grași polinesaturați, cum sunt semințele, șroturile sau extractele de oleaginoase (soia, in, rapiță, șofrănel, floarea-soarelui, camelină), precum și algele marine poate determina îmbogățirea ouălor în acizi graşi omega 3 cu efecte benefice asupra sănătății.

În contextul prezentat mai sus, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernului României, în valoarea de 800.000 lei, IBNA Balotești poate susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite, cu alte cuvinte alimente funcționale. Oferta de expertiză a IBNA Balotești și informații suplimentare pot fi găsite pe pagina proiectului la adresa www.ibna.ro.

Margareta OLTEANU, Rodica Diana CRISTE, Tatiana PANAITE, Horia GROSU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 36

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti