reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Solarul familiei Ursu, soiuri românești și exotice

După terminarea studiilor, doi tineri, Anca-Elena Ursu și Silviu Fogoroș, s-au întors acasă… Aici au amenajat o grădină cu produse eco – fără chimicale, cu soiuri autohtone și exotice. Totul se întâmplă în localitatea Bogdănița, din județul Vaslui. Visul celor doi tineri este să aibă o rulotă tradițională și să creeze câteva puncte de vânzare pentru a se bucura cât mai multă lume de produse sănătoase autohtone sănătoase, gustoase și parfumate.

Un solar colorat de tomate

Ferma Ursu a luat naștere din dorința a doi tineri ce au absolvit Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași și vor să împartă pasiunile, dar și cunoștințele dobândite de pe băncile facultății. Din experiențele acumulate vor să pună baza proiectelor mult visate, după cum ne spune tânăra. „Pentru că ne dorim clienți fericiți, mulțumiți și să ne cunoască am propus diverse activități, precum «Biblioteca din solar», unde pot aduce cărți despre agricultură și primesc pachetul grădinii; ori pot aduce pomi, butași, brazi pentru «Plantăm o amintire», dar putem descoperi și proprie­tățile florilor de salcâm la «Sărbătoarea Salcâmului» și face «Terapie prin Natură», plimbându-ne pe dealuri și identificând plantele spontane și proprietățile lor. Bazele fermei noastre le-am pus în februarie 2018, când am hotărât împreună cu familia să transformăm grajdul de capre, nefolosit de 3 ani, în solar. Pentru că din facultate am avut o afinitate aparte pentru tomate, am zis că trebuie să avem un solar colorat de această legumă. Un vis frumos ce a devenit realitate datorită nopților albe căutând producători, semințe, povești, tehnologii și descrieri. Am avut solarul mult visat și tomatele colorate de care ne-am îndrăgostit și ne-am dedicat vara și toamna lui 2018 să le cunoaștem. Care mai acide, care mai dulci, care mai perisabile, care mai rezistente la coajă. Dar, fiecare client avea preferințele lui și așa ne-am extins solarul cu diverse sectoare: sectorul lui Iancu cu Speckled Romano, sectorul Aviatorului cu Siriana și tot așa… mai avem ardei capia Cosmin de Buzău, Kaptur, Capia din Mongolia, Capia scurt dulce, gogoșar de la Banca de Gene Suceava și de la Semințe Vii, Dâmbroca, ardei gras roșu și un soi colorat din Italia. Busuioc printre tomate pentru a le da gust și pentru a valorifica spațiul. Anul acesta avem dovlecei aurii, câteva specii de fasole oloage și urcătoare“, povestește Anca-Elena Ursu.

 Familia Ursu

Totul pe 2 ha

În total, familia Ursu are 2 ha de teren, dintre care grădină 3.000 m.p., solarul are 400 mp, iar restul vie și livadă. Afacerea au pornit-o cu fonduri proprii, cu ajutorul părinților și cu banii adunați din burse. „Eu cu agricultura cochetez de ceva vreme, am un I.I. din 2014 pe cultură mare, la care am renunțat în 2016 și am stagnat activitatea. Odată cu Ferma Ursu am reînscris suprafețele și în acest an depun un proiect pe modernizare cu achiziție de solarii și un sistem de încălzire. Este în curs de implementare. De altfel, fiecare bănuț câștigat îl reinvestim în grădină. Din burse am luat semințe. Am mai lucrat la niște prieteni la solar și cu banii strânși am cumpărat folie, iar cu banii primiți de la părinți și bunici am reușit să luăm sistem de irigat pentru solar și cutii de carton. După primele pachete cu legume am scăpat de udat la stropitoare, mai ales Silviu, care căra zilnic 800 l dapă. Am reușit să punem irigare în jumătate de grădină“, adaugă tânăra.

Soiuri românești & autohtone

solarul 4

Stuctura solarului este din lemn cu aerisiri laterale, iar în fiecare se testează diferite soiuri, atât autohtone cât și exotice. „Dintre soiurile românești cultivăm Flaviola, Em și Sonia de Buzău, Siriana, Buzău 1600, Ghitia, Bizon, Țigănești, precum și soiuri exotice ca Indigo Rosse, Gelbe Pflaume, Miel de Mexiquie, Black Zebra, Negro Azteca, Pink Plum, Rideau Sweet și multe altele. Momentan doar jumătate de solar este destinat producției, prin urmare nu putem trage o linie. Banii câștigați îi reinvestim în fermă. Avem noroc că stăm cu familia și avem o mare parte de ajutor atât din partea alor mei, cât și din partea părinților lui Silviu. Prin urmare, nu prea rămânem cu bani în buzunar, dar am rămas cu mulți prieteni. Am cunoscut oameni de calitate și am ascultat povești ce valorează enorm pentru noi“, specifică legumicultoarea.

…o mult dorită rulotă tradițională

La așa produse sănătoase și arătoase, nu duc lipsă de clienți, câte puțin la fiecare doritor. „Anul trecut am avut câțiva clienți făcuți în 2017, când vindeam la magazinul de la sere. Clienți pe care îi am și azi. Ei mi-ar putea lua toată marfa, dar noi dăm câte puțin să ajungă la fiecare doritor. Nu dăm legume la piață și la magazine dacă nu suntem noi să spunem povestea, pentru că punem suflet în fiecare fruct. Probabil pe viitor, când ne vom extinde terenul, vom lua mult dorita rulotă tradițională și vom face câteva puncte de vânzare pentru a se bucura cât mai multă lume de produsele noastre sănătoase și gustoase.

Muncind 365 de zile pe an, 24 de ore pe zi, cam acesta este cheia succesului! Mulți ne văd călătorind. Așa e! Călătorim, căutând noi modele de urmat, noi povești care să ne încarce bateriile. De multe ori abia așteptăm să se facă lumină să intrăm în solar la copilit sau la alte lucrări. În zile de sărbătoare, dacă nu avem activități în grădină, studiem și facem acte. Este o umblătură continuă pe care, dacă nu o faci din plăcere, te poate termina atât psihic cât și fizic“, încheia Anca-Elena Ursu de la Ferma Ursu, din localitatea Bogdănița, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cu VANBET, gustul tradițional românesc revine

VANBET a luat ființă în anul 2001 începând cu achiziționarea fostului CAP Gara Banca din localitatea Banca, județul Vaslui, transformând locul în fermă de găini și ouă de consum. În acest moment, societatea deține 16 ferme pui de carne, 6 ferme găini pentru ouă, 2 ferme găini reproducție rasă grea, 2 ferme tineret înlocuire, o fermă tineret înlocuire rasă uşoară, abator, stație de incubație, o fermă de capre și o fabrică specializată pe lapte de capră. În decursul anilor și-a diversificat activitatea pe mai multe categorii de păsări, ajungând în prezent să dețină puncte de lucru pe raza județelor Vaslui, Galați şi Iaşi.

Abatorul de păsări

Societatea deține un abator de păsări utilat cu sisteme de ultimă generație marca Stork, conform standardelor europene în vigoare, cu o capacitate de sacrificare de 6000 de capete pe oră. Produsele din carne de pui și ouălor sunt comercializate în 19 magazine proprii și 21 puncte de producție din localitățile Bârlad, Vaslui și Iași. De asemenea, aceștia au dezvoltat o rețea de distribuție a ouălor și au încheiat contracte de vânzare a cărnii de pui și ouă cu distribuitori din toată țara.

Vanbet este societatea cu cea mai mare producție de ouă din România, care în 17 ani de existență și de muncă, într-un sector destul de aglomerat pe piața din România, și-a câștigat un loc bine meritat. Povestea Vanbet este una de succes și începe cu artizanul firmei, doctorul Fănel Bogos. După 17 ani de muncă, investiții și dezvoltare, producția de carne de pasăre a înregistrat o creștere semnificativă plecând de la 500 pui în primul an. „Pentru a asigura calitatea produselor, fiecare etapă de producție este controlată, astfel încât se respectă toate normele de siguranță și igienizare, începând de la procesul de incubare, în stația de incubare din localitatea Banca, precum creșterea puilor cu furaje proprii, și până la procesul efectiv de producție. Întreg ciclul, de la sacrificare până la ambalare, este complet automatizat, liniile de producție sunt noi, cu tehnologii performante, de ultimă generație, maximizând astfel calitatea și siguranța produselor, care ies pe poarta Vanbet“, ne spune directorul Radu Ticu.

Stația de incubație

Stația de incubație este complet modernizată cu echipamente profesionale marca Petersime și deține un microclimat controlat. Aparatele realizează sincronizarea ecloziunii, astfel încât puii să eclozioneze grupat pentru o calitate superioară a lor. În acest moment, Vanbet are o capacitate de 1.036.800 ouă/serie, timp de 18 zile, adică produce 300.000 de pui/săptămână şi aproximativ 15.000.000 de pui/an. Începând de anul acesta și-a mărit capacitatea de incubat cu încă 774.000 de ouă/ serie, adică are o capacitate de 1.810.800 ouă/serie, 500.000/săptămână şi respectiv 26.000.000 de pui/an, contribuind astfel ca județul Vaslui să ocupe un meritabil loc întâi în topul aviculturii din întreaga țară. Ouăle pentru incubat sunt produse în fermele proprii, fiind pui broiler din hibridul Ross 308 şi hibrid rasă mixtă de la Hubbard. În dotare, firma are un abator propriu, 22 de ferme de pui și găini ouătoare, în trei județe Galați, Iași și Vaslui, un incubator modern și 2 FNC-uri, unde își produc toate furajele necesare creșterii puilor.

În România produsele Vanbet sunt cunoscute de cumpărători sub cele patru mărci de pui înregistrate la OSIM: Puiul Campion, Găina Gospodină, Gustolact și Puiul Haiducesc, precum și Siluette, un produs 100% din lapte de capră, calitatea acestor produse fiind cunoscută și în restul Europei.

Ferme de reproducție

În fermele de reproducție rasă grea se transferă tineret înlocuire rasă grea, de unde ies ouăle de incubat folosite pentru obținerea puilor de o zi. Pentru a asigura o cantitate constantă de pui pentru tot parcursul unui an sunt necesare minimum două vârste de părinți (cocoși și găini). Toate fermele sunt dotate cu echipamente de ultimă generație pentru furajare, adăpare, microclimat, controlate de calculator la indicațiile senzorilor din hală. Toate aceste ferme sunt dotate cu tehnologii de creștere și bunăstare, conform normelor sanitar-veterinare în vigoare. Mai mult decât atât, societatea se numără printre puținele ferme din țară cu găini ouătoare crescute la sol în sistem volieră. Fermele de reproducție sunt dotate cu utilaje Big Dutchman și Alke.

Abator. Puii crescuți în cele șapte ferme de pui de carne sunt sacrificați în abatorul de păsări din localitatea Strâmtura – Mitoc la km 20 pe șoseaua Bârlad-Vaslui. „Abatorul a fost dat în folosință în luna mai a anului 2014, ca o necesitate vitală pentru a integra producția de pui de carne, unde se obține o mare diversitate de sortimente din carne de pui, ce respectă toate normele europene în acest domeniu. Abatorul de păsări este dotat cu utilaje Stork și are o capacitate de sacrificare păsări de 6.000 capete/oră. Toate produsele abatorului de păsări se află sub controlul permanent al autorității sanitar veterinare și sunt realizate conform standardelor europene. Produsele din carne de pui pot fi oferite ambalate sub diverse forme: vrac, tăviță, pungă şi atmosferă protectoare cu greutate fixă sau nu“, precizează directorul societății.

Centre de colectare. Societatea deține, de asemenea, două centre de colectare – sortare – ambalare – depozitare – livrare ouă pentru consum, certificate, unul situat în localitatea Ivești, județul Galați, și altul în localitatea Muntenii de Jos, din județul Vaslui.

FNC. Societatea deține și două FNC-uri (fabrici de nutrețuri combinate) în localitatea Bucești, județul Galați, și Muntenii de Jos, din județul Vaslui. „Sistemul de furajare este automat, iar halele sunt moderne, dotate cu echipamente de ultima generație. Ambele fabrici au o capacitate de fabricare furaje de 15 tone/oră, iar furajele conțin cereale, șroturi, făină de fân de lucernă, extracte de tomate (roșii, ardei iute, morcov) în concentrații diferite în funcție de rețete și etape de creștere a puilor, respectiv Starter, Creștere, Finisare 1, Finisare 2, furaj pentru găini ouă consum și reproducție“, adaugă conducerea societății.

Fabrica de lapte

Fabrica de lapte este situată în localitatea Gara Banca, comuna Banca, județul Vaslui, și are o capacitate de procesare de 3.000 l/zi timp de 12 luni și o capacitate de 7.000 l/oră. „Sursa laptelui de capră a fabricii este asigurată de o fermă proprie cu un număr de peste 3.500 de capete, iar diferența de cantitate ce se procesează zilnic în fabrica de lapte o achiziționăm de la producători particulari“, a încheiat directorul Radu Ticu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județele Vaslui și Vrancea

Cea mai mare producție înregistrată în această zonă a țării cu hibridul P64LE99 este de 4.300 kg/ha, iar fermierul care a avut aceste rezultate este domnul Silviu Ungureanu, din Mărășești-Vrancea.

Ungureanu

Următorul fermier campion din județul Vrancea este domnul Cătălin Lucian Popa, care lucrează 300 ha, floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha și a obținut 4.000 kg/ha cu hibridul P64LE25. “După recoltarea grâului, am semănat doar hibridul P64LE25 pe 80 ha. În toamnă am scarificat, apoi în primăvară am aplicat 200 kg/ha de uree. Am erbicidat de două ori și doar atât, nu am mai aplicat alte tratamente și nici nu am prășit. Am început recoltatul la finalul lunii august. A fost o producție bună, intenționez să semăn același hibrid în primăvară, însă nu știu încă pe ce suprafață, totul depinde de campania aceasta de toamnă, care este foarte dificilă”, a declarat fermierul campion.

Popa Catalin Lucian

Tot în județul Vrancea își desfășoară activitatea și următorul fermier campion – Adrian Ionașcu, care a semănat hibridul P64LE99 și a obținut 3.800 kg/ha.

 Ionascu Adrian

În județul Vaslui cea mai mare producție a obținut-o domnul Florin Pârgaru, respectiv 3.720 kg/ha cu hibridul P64LE99. “În familie lucrăm aproximativ 1.000 ha, iar cu floarea-soarelui am avut în acest an 450 ha. Am semănat după păioase - grâu și orz, însă și pe parcele unde am întors rapița. Așa că am dezmiriștit, scarificat, am aplicat îngrășământ, iar unde a fost cazul am întors rapița. În primăvară am mai lucrat cu combinatorul, am semănat 72.000 plante/ha în perioada 7-14 aprilie și am aplicat 180 kg/ha de uree și 20 kg/ha de îngrășământ microgranulat. La prășit, în faza de 4-6 frunze, am mai aplicat nitrocalcar 160-180 kg/ha. Am erbicidat o singură dată cu Express, am aplicat și un insecticid, o parte din cultură a primit și biostimulator și un tratament cu Acanto Plus. Am început să recoltez începând cu 23 august, a fost un an destul de bun având în condițiile din acest an, cred că dacă ar fi fost răsărirea mai uniformă, producția ar fi fost mai mare, însă nu a plouat în zonă de la semănat și până în luna iulie. Oricum a fost cea mai bună producție pe care noi am obținut-o, chiar dacă am avut impresia la un moment dat că va fi compromisă în întregime cultura. Anul viitor vom semăna cel puțin 300 ha cu floarea-soarelui, dar e posibil să crească suprafața pentru că deja întoarcem rapița, vom vedea”, a precizat fermierul campion.

Pargaru Florin

Un alt fermier campion din județul Vrancea este domnul Eugen Grigoraș,  care a obținut 3.700 kg/ha cu hibridul P64LE99. În cadrul fermei lucrează 160 ha, iar cu floarea-soarelui a avut în acest an 24 ha. “După grâu a fost semănată rapița, dar a fost întoarsă cultura în primăvară. Astfel, pregătirea patului germinativ a avut loc în preziua semănatului cu terradiscul, iar semănatul a avut loc pe 11-12 aprilie, când am aplicat 120 kg/ha NPK 16.16.16.Imediat după semănat am aplicat erbicid preemergent, apoi în stadiul de 4-6 frunze al doilea erbicid, iar în 10-12 frunze, la prășit am aplicat încă 160 kg/ha uree. Nu am  aplicat tratamente pentru boli pentru că nu a fost cazul. Am recoltatul în perioada 2-3 septembrie, la o umiditate cuprinsă între 8 și 9%”, a punctat ing. Andrei Grigoraș.

Grigoras Eugen

Tot 3.700 kg/ha a obținut și fermierul Dorin Căpraru din județul Vaslui, care a semănat același hibrid – P64LE99. “Lucrez 823 ha, floarea-soarelui am semănat pe 144 ha, după grâu și porumb. Am arat la 30 cm, am nivel terenul și am fertilizat cu 280 kg/ha îngrășăminte 20.20.0. și am încorporat cu discul, apoi am semănat în perioada 12-15 aprilie. Am erbicidat de două ori, iar la prășit am mai aplicat 180 kg/ha de azot. Cultura a fost în neirigat și am recoltat la începutul lunii septembrie, iar pentru următoarea campanie nu am stabilit încă suprafața pentru că sigur voi întoarce rapița, dar voi alege același hibrid – P64LE99”, a declarat fermierul campion.

Dorin Capraru

Hibridul P64LE99 i-a oferit 3.600 kg/ha domnului Marian Ciuruc, care a devenit și el fermier campion în județul Vrancea. “Lucrez 169 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 50 ha. Am semănat după grâu, în toamnă am arat la 25-30 cm, am mers pe cultură succesivă, pachetul 4 cu rapiță. În primăvară am intrat cu un disc greu, am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, am încorporat îngrășământul și apoi am semănat. La semănat am aplicat 150 kg/ha azot, apoi am aplicat un erbicid, iar la prășit, în faza de 8 frunze, am mai dat 150 kg/ha de azot. Am recoltat în prima decadă a lunii septembrie. Am fost mulțumit de producție, de aceea voi semăna în primăvară același hibrid pe aproximativ 50 ha. Am ales acest hibrid pentru că oferă stabilitate, anul trecut am avut o producție mai bună, dar a fost bine și în acest an, mai ales ținând cont de condițiile climatice care au fost în zonă. Vom vedea cum va fi anul viitor, am de gând să schimb un pic tehnologia”, a afirmat agricultorul.

Ciuruc Marian

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

„Târgul de Toamnă“ din Piața Traian a adunat în weekend: fructe, legume și brânzeturi

Primăria municipiului Vaslui, prin Direcția Administrare Piețe, Târguri și Oboare, a organizat în perioada 28-30 septembrie, în Piața Traian din municipiul Vaslui, o nouă ediție a Târgului de Toamnă, prilej de a sărbători munca producătorilor agricoli și roadele acestora.

În cele trei zile, organizatorii evenimentului au reușit să aducă peste 48 de producători legume- fructe, procesatori din carne și lapte, din Vaslui și din alte patru județe (Iași, Neamț, Sibiu, Suceava), precum și agenți economici, furnizori de servicii de alimentație publică: „Evenimentul este menit să susțină și să promoveze fermierii din întreg județul Vaslui, dar și din țară, calitatea produselor oferite de aceștia fiind apreciată de vasluienii, care au venit în Piața Traian, în cele trei zile ale evenimentului. Ne dorim ca, de la an la an, tot mai mulți producători locali să ne fie alături, nouă revenindu-ne datoria de a păstra condițiile europene pentru comercializarea produselor“, a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

 

Târgul Meșterilor Populari de la Vaslui

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Vaslui au organizat, în perioada 7- 9 septembrie 2018, cea de-a XVI-a ediție a Târgului Meșterilor Populari, care a avut loc în Parcul Copou.

„Principalul scop al evenimentului nostru este promovarea meșteșugurilor tradiționale, deoarece vrem să ducem mai departe vechile meșteșuguri și să arătăm totodată vasluienilor cum se îmbrăcau și ce lucrau strămoșii noștri de-a lungul timpului. În acest an au participat peste 60 de meșteri populari  din toate centrele din țară și din Republica Moldova. Ca și noutate este meșterul Stan Dănuță din Botoșani, care a venit cu măști din piei dubite natural. Ca și gazde sperăm că meșterii vizitați au avut parte de un climat și de o atmosferă plăcută, iar vasluienii au apreciat, și nu doar au vizitat standurile. Avem meșteri care vin cu drag la noi chiar de la prima ediție, din anul 2002, și putem să ne mândrim că suntem printre puținele târguri din țară, în care avem doar meșteri populari, fără comercianți“, a precizat Veronica Maxim, consultant artistic la Centrul pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Vaslui.

La târg au fost prezenți meșteri populari din Harghita și din localitatea Braniștea - județul Galați,  cu produse din ceramică, dar și cu produse culinare meșteri din Văratec, județul Neamț. Vizitatorii au mai avut parte de păpuși din pănuși realizare în localitatea Tomești, județul Iași, precum și costume populare din Gura Humorului. În cele trei zile ale evenimentului au avut loc mai multe spectacole, dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


„Aurul mov“ a poposit la Negrești

„Aurul mov“ al agriculturii, cum mai este cunoscută lavanda, reprezintă un interes tot mai crescut pentru agricultori în ultimii ani. Astfel în Negrești, județul Vaslui, o familie tânără și muncitoare dorește să aducă lavanda, această plantă minune, în casele multor oameni. De această dată aflăm povestea lui Ignatoaie Andrei, care a înființat în luna mai a anului 2015 o cultură de lavandă, pe o suprafață de 1.000 mp, plantând aproximativ 1.500 de butași. După trei ani, roadele muncii se găsesc pe rafturile Lavandei Laurei, fiind produse 100% românești.

Grijă mare la plantare!

lavanda IMG 20180606 181645

Plantarea primilor butași s-a realizat în luna mai a anului 2015, iar cultura familiei Ignatoaie a început să prindă și mai mult contur în anul următor deoarece plantele au crescut mai bine, iar recolta a fost foarte productivă: „Auzisem despre lavandă cu un an înainte de a înființa cultura. Am început să ne documentăm cu privire la îngrijire, cultivare și beneficiile ei. Așa am descoperit că lavanda are o multitudine de întrebuințări: de la alungarea insectelor până la scopuri terapeutice: alungarea stresului, combaterea oboselii, anxietate, relaxarea mușchilor, dar și rol antiseptic.“ Ca tehnologie de cultivare s-a folosit metoda tradițională, cultivarea și recoltarea făcându-se manual. Cu toate acestea, trebuie avută o mare grijă în respectarea unor anumite etape: „De altfel, lavanda nu este o plantă pretențioasă din punctul de vedere al îngrijirii, numai că trebuie respectați anumiți pași, începând de la plantare (distanța între rânduri și între plante, precum și umiditatea scăzută a solului) pentru a obține o producție cât mai eficientă.“

lavanda IMG 20180606 183232

Primii litri de ulei esențial…

2017 s-a dovedit a fi un an productiv din punctul de vedere al producției, fiind și anul în care aceștia au obținut primii litri de ulei esențial. Faptul că au reușit să producă un astfel de ulei din cultura proprie i-a determinat să creeze produse care au la bază uleiul esențial, apa florală de lavandă, precum și floare uscată de lavandă. Ideile au început să se materializeze în și mai multe produse. Astfel, pe rafturile Lavandei Laurei apar acum o multitudine de produse încântătoare: „Inițial am avut buchete și săculeți cu floare din lavandă. Ulterior, din lavandă am obținut produsele principale, uleiul esențial de lavandă și apa florală de lavandă, care stau la baza altor produse: săpun (home made), sare de baie, lumânări cu ceară naturală și ulei de lavandă, bile efervescente de baie, odorizant auto (poate fi folosit și în dulapuri) și odorizant lichid de birou.“ Costurile înființării unei astfel de culturi de lavandă nu sunt foarte mari, ne spun acestea: „Noi am investit aproximativ 2.000 lei pentru suprafața inițială. Mulți sunt aceea care cred că o suprafață așa mică ca a noastră poate fi considerată neprofitabilă (asta dacă dorești să vinzi doar floarea de lavandă propiu-zisă). În schimb, în momentul în care transformi lavanda în produs (ulei, apă, săpun etc.) putem vorbi de o muncă în plus, dar și de un profit considerabil chiar și la suprafețe mici.“

Preț/calitate

lavanda IMG 6505

Pentru a ajunge la un miros de lavandă 100% natural trebuie să te confrunți cu multe piedici ce apar odată cu comercializarea produselor, dar perspectivele par a fi încântătoare când ajungi să treci peste anumite bariere: „Fiind o societate de consum, pentru majoritatea persoanelor primează prețul și nu calitatea produselor. În momentul în care realizezi un produs natural, produsul finit nu poate avea un preț mic sau competitiv cu al produselor din supermarket, care sunt produse en gros. Pe viitor, dorim să ne extindem atât din punctul de vedere al culturii, cât și să facem ca produsele noastre să fie mai accesibile (prezente în supermarket, mediul on-line, sau la diferite târguri) și să informăm potențialii clienți cu privire la beneficiile lavandei.

Beatrice Alexandra MODIGA

1918 stejari marchează „Pădurea Centenar“ la Vaslui

În data de 17 aprilie 1918 a fost dat startul creării  „Pădurii Centenar“, acțiune care s-a desfășurat concomitent, atât în România, cât și în Republica Moldova. Astfel, pe teritoriul Ocolului Silvic Huși, din zona Dobrina pe o suprafață de 1,3 ha a fost plantat frasin, paltin, dar și lemn câinesc și cireș. Iar pe teritoriul Ocolului Silvic Bujor, întreprinderea silvică Hîncești-Silva (lângă punctul vamal Leușeni) pe o suprafață de 1,7 ha, a fost plantat plop și frasin. La acest eveniment au participat silvicultori din ambele state.

În cadrul evenimentului, au fost plantați 1918 puieți forestieri în România, în zona Dobrina-Huși, din județul Vaslui, și 1918 de puieți forestieri în Republica Moldova, în apropiere de localitatea Leușeni din raionul Hîncești: „Această acțiune se desfășoară în tandem cu colegii noștri de la Agenția  „Moldsilva“ din Republica Moldova. Exact în acest moment încep lucrările de plantare la un șantier de împăduriri pe zona Leușeni din Republica Moldova. Noi le considerăm păduri surori, dedicate Marii Uniri. Un grup format din cinci silvicultori din Republica Moldova sunt astăzi alături de noi pentru a planta la „Pădurea Centenar“, iar o echipă de silviculturi români sunt deja peste Prut la șantierul din Leușeni și plantează“, a precizat în deschiderea evenimentului Dragoș Ciprian Pahonțu, director general Romsilva.

Pădurea: bogăția națională a copiilor și nepoților noștri

plantari3 Ocolul Silvic Husi

La acțiunea de plantare a pădurii memoriale a participat și ministrul Apelor și Pădurilor, Ion Deneș, care se declară mulțumit de inițiativă: „Mă bucur că astăzi aici, împreună cu dumneavoastră participăm la această acțiune care este prima acțiune din „Anul Centenar“, pe care o facem la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor. Evenimentul de astăzi face parte dintr-o serie de acțiuni pe care noi le avem în acest an, și pentru că este prima acțiune a noastră este cea mai încărcată de emoții; de emoții pentru că noi, cei de vârstă medie împreună cu cei de vârsta a treia, cu experiență, alături de cei tineri, participăm la un semn de recunoaștere a sacrificiului pe care l-au făcut strămoșii noștri, cei care au avut un ideal în viață, respectiv idealul de a reuși, ca toți cei care vorbesc aceeași limbă să fie uniți într-o singură țară, numită România. Acest lucru știți foarte bine că s-a întâmplat acum 100 de ani, în 1918 și a început în 27 martie 1918, când Basarabia a hotărât să se unească cu Regatul României. Eu vin dintr-o zonă pe care o știți toți, respectiv regiunea Transilvania, unde înțelegem atât de bine acest act extraordinar de unire într-o singură țară a tuturor celor care sunt vorbitori sau au fost vorbitori de limba română. Să nu uităm asta... și voi tinerilor când veți trece pe acest drum și veți vedea această pădure, pe care noi o să o plantăm astăzi, acești 1918 puieți de stejari, și veți trece și dincolo și veți vedea ceilalți 1918 puieți, tot stejari să vă aduceți aminte că, atât cei de dincoace de Prut, cât și cei de dincolo de Prut suntem frați vorbitori a aceeași limbi. Acest lucru cred că este important și să nu-l uităm niciodată, și mai mult de atât, acest „An Centenar“ să-l marcăm așa cum se cuvine! Acest tip de activitate aduce o plus valoare fiecăruia dintre noi la bogăția națională, pentru că pădurea așa cum știți este una dintre resursele foarte importante pe care le are România, iar aceste resurse dacă știm să le valorificăm, vor beneficia de ele, atât copii, cât și nepoții noștri. Avem datoria sfântă să avem grijă de această bogăție.“

… să trecem Prutul ca frații

plantari1 Ocolul Silvic Husi

Acest eveniment întărește totodată relațiile tradiționale și profesionale și contribuie la dezvoltarea unui bogat schimb de experiență prin care beneficiar trebuie să fie pădurea în contextul schimbărilor climatice: „Suntem prezenți la un eveniment foarte important pentru ambele părți. Eu cred că acțiunea de astăzi va avea ca urmare lucruri mult mai frumoase decât cele pe care le facem astăzi! Să crească stejarii care îi plantăm astăzi, aici și la noi peste Prut, în Basarabia, să fie de bun augur și să trecem Prutul ca frații, ca un neam comun  ... și să ne fie de bine!“, a precizat Nicolae Munteanu, inginer-șef silvic Moldsilva, Republica Moldova.

Prefectul vasluian Eduard-Andrei Popică a plantat și el un stejar, în amintirea unirii de acum 100 de ani: „Astfel de evenimente ar trebui să fie mai dese în județul Vaslui, cât și în toată țara, având în vedere mediul care ne înconjoară și felul în care au fost afectate pădurile, cel puțin în ultimii ani. Salut acest eveniment și ne bucurăm de vizita invitațiilor noștri. Este păcat că, astfel de evenimente nu se organizează mai des, dar cu promisiunea către dumneavoastră că vom reorganiza asemenea acțiuni.“

Acțiuni cu prilejul Centenarului Marii Unirii

plantari4 Ocolul Silvic Husi

Evenimentul, organizat de Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Republica Moldova, Regia Națională-Romsilva și Agenția „Moldsilva“ din Republica Moldova, se înscrie în seria de acțiuni prin care este marcat Centenarul Unirii din 1918.

Centenarul Marii Uniri din 1918 va fi marcat de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva prin mai multe evenimente în acest an. Astfel, la punctul de întâlnire a celor trei provincii istorice va fi ridicat „Punctul Frăției Neamului Românesc“, un observator deschis publicului larg, iar în toamnă va fi inaugurat la Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada“ expoziția jubiliară „100 de ani de Silvicultură în România“.

Acțiunea de plantare coincide cu „Luna Plantării Arborilor“, în care se desfășoară campania de împăduriri de primăvară. În cursul campaniei de împăduriri de primăvară, Regia Națională a Pădurilor- Romsilva va planta 24,8 milioane de puieți forestieri, regenerând astfel 9.383 de hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului. În ultimii  27 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare, păduri proprietate publică a statului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Prima ediție a Târgului apicol din Vaslui a reunit cei mai importanți producători și comercianți

În perioada 24-25 februarie a avut loc Târgul apicol de la Vaslui, un eveniment care aflat la prima ediție și care a reunit cei mai importanți producători și comercianți de produse destinate apiculturii. Târgul cu vânzare a fost organizat  de firma  Onomeus  și include o secțiune pentru producătorii și comercianții de produse destinate apiculturii, respectiv: utilaje apicole, faguri artificiali, unelte, echipamente, stupi și accesorii, hrană și biostimulatori pentru albine și medicamente. O a doua secțiune a fost cea cu produse apicole: miere, polen, propolis, ceară, suplimente alimentare pe bază de miere, produse apiterapeutice și produse cosmetice.

Județul Vaslui are cei mai mulți apicultori

„Inițial expozanții au fost în jur de 25, dar s-au retras foarte mulți pentru că s-a intervenit de la alte târguri. În acest moment avem producători și comercianți de la București, Ploiești, Vâlcea, Focșani, Bistrița-Năsăud și Vaslui. Scopul acestui eveniment este de vânzare-cumpărare și să aducem cât mai multe produse pentru apicultorii din județ. Menționez că județul Vaslui are cei mai multi apicultori din țară și era păcat să nu se facă un astfel de târg și aici. Până acum apicultorii județului erau nevoiți să meargă la Iași, unde este cel mai mare târg dedicat apiculturii, sau în alte județe unde se mai organizează diferite târguri apicole. Consider că și evenimentul organizat de noi are potențial să ajungă cel mai mare din țară. În prima zi de târg, vasluienii au fost receptivi și au răspuns cum se cuvine cererii noastre. Ne dorim să organizăm acest târg în fiecare an și să devină o tradiție în județ“, ne-a precizat Bogdan Onofrei, organizatorul evenimentului.

De la târg la simpozion

Dănuț Puișoru, Președintele Sindicatului Apicultorilor din România (SAR) a fost prezent și s-a declarat mulțumit de prima zi a acestui târg: „Sunt de părere că Târgul apicol de la Vaslui a avut un real succes. Trăiască apicultorii din zona Moldovei, oameni mari cu suflet mare, oameni care întotdeauna știu să ne primească cu brațele deschise. În același timp sunt oameni deosebiți, oameni care știu să pună întrebări, să vorbească cu tine, să afle noutățile în domeniul apicol, drept pentru care, mâine o să facem un simpozion apicol pentru apicultorii iubitori de albina românească. Fac acest lucru, deoarece trebuie să fim informați, trebuie să știm cum să luăm fonduri europene, cum să accesăm programele naționale apicole și mai ales să știm cum să facem apicultură și tehnologia apicolă modernă. Mai adaug faptul că înainte de bazinele melifere, familii puternice, roii pe care îi facem și mătcile pe care le producem, ca să realizăm aceste deziderate este nevoie de iubire și pasiune pentru aceste minunate insecte, care sunt albinele“.

GALERIE FOTO


 

Beatrice Alexandra MODIGA

„Fatoria Agricolă“, un nou concept de fermă

În satul Grăjdeni, comuna Fruntișeni, județul Vaslui, un tânăr visător, fermier cu vârsta de 36 ani și student la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ Iași, a adus de peste hotare un prototip de fermă în anul 2016, în satul de origine a bunicilor. „Fatoria agricolă“, concept întâlnit des în Austria, Elveția și Italia, ajunge în cele din urmă și la noi în țară. Aceasta a prins viață în urmă cu 2 ani, se extinde pe o suprafață de 20 ha și îmbină cultura mare, cultura de legume, cu creșterea de animale în număr redus, dar nu în regim de subzistență și agroturism. Toate produsele obținute duc la un venit în fermă, dar și la obținerea de produse pentru vânzare.

Origini și frumusețea locurilor

Cătălin Olaru este un tânăr fermier care, după 15 ani de stat în Italia, a descoperit pasiunea pentru agricultură, respectiv plante și animale, în satul său natal din comuna Grăjdeni. Acesta este sprijinit în special de tatăl său, dar și de apropiați. Pasiunea lui l-a determinat să vină cu ceva nou în agricultura județului, dorind să aducă pe piață produse bio din gospodăria proprie.

Având origini bine închegate și o legătură strânsă cu bunicii săi, a lăsat Italia și a revenit acasă pentru a porni o afacere, ce presupune dăruire și perseverență, dar cu foarte multe piedici în cele din urmă, după cum se va vedea în material. Acesta spune că locul este cel care îl leagă de ceea ce a reușit să facă până în acest moment, iar cel mai important lucru este să pui suflet în tot ceea ce faci, muncind zi-noapte, deoarece „munca te înnobilează“.

Rodul pământului

„Pot spune că sunt atras de originile mele și de frumusețea locurilor deoarece o mare parte din copilărie am hoinărit pe aici și pot spune că am rămas cu nostalgia trecutului. Pentru mine și familia mea «Fatoria agricolă» înseamnă o fermă în care am pus mult suflet și am adunat la un loc animale domestice și de companie. M-am inspirat din Italia, unde am frecventat o perioadă lungă de timp o «Fatorie», respectiv Fattoria del Gelato lângă Torino, o zonă aproape de Munții Alpi.

Pe lângă acestea, dispun de cultură mare, culturi de legume și culturi viticole. Iar pe viitor, la acestea, voi adăuga și 1 ha de livadă mixtă. Tot în cadrul acestei «Fatorii agricole» am făcut demersuri pentru construcția unei agropensiuni, unde vom pune accent pe valorifi­carea produselor noastre tradiționale locale, printre care rețeta «Iute de Grăjdeni», un sortiment de dulceață din ardei iuți pe care bunica mea îl face de când se știe“, ne spune Cătălin Olaru.

În acest moment, în cadrul „Fatoriei agricole“ acesta s-a orientat spre cultura de porumb și floarea-soarelui, pe circa 20 ha, și cultura de viță-de-vie, pe cca 1 ha. Totodată, cultura legumelor însumează o supra­față de 2.5 ha, iar solariile au ajuns să se extindă pe o suprafață de 1.000 m2.

„Fatoria agricolă“ mai dispune și de 15 capre din rasa Sannen, 1 vacă de lapte, 30 de iepuri Ugg, găini, rațe de carne și ouă, precum și gâște pentru prepararea diferitelor rețete din ficat.

„Acum 2 ani aveam doar vise, când afacerea a început să prindă viață, pe 1 februarie 2016. În acea perioadă o parte din terenuri erau deja cumpărate, de altfel aveam doar un tractor U650 cu toata gama de utilaje și o Mecanică Ceahlău. De curând, mă bucur de achiziționarea unui New Holland de 105 cp“, mai adaugă Cătălin Olaru.

În cadrul culturilor de câmp și seră se folosesc diferite tehnologii aplicate mecanizat. Cu toate acestea, forța de muncă, respectiv lipsa majoră de personal, rămâne una dintre marile probleme din acea zonă. De asemenea, fermierul nostru mai întâmpină probleme birocratice, lipsa unei legislații clare. Acesta ne povestește că a întâmpinat piedici cu privire la legislația greoaie, care „l-a încetinit“ în demararea lucrărilor.

…să valorificăm produsele

Valorificarea produsele are loc în județul Vaslui, iar inițiatorul conceputului este încântat  de rezultate: „Avem contracte cu un lanț de magazine în Bârlad, respectiv lanțul de magazine Berlin, și pot spune că din ce în ce mai multă lume ne contactează pentru că s-a dat de veste că produsele noastre, respectiv legumele și brânzeturile, sunt de calitate“, susține Cătălin Olaru.

Nemulțumirile își au și ele locul lor

„În cei 2 ani de activitate continuă nu s-a schimbat nimic, cu toate că am făcut nenumărate demersuri, înștiințând autoritățile, inclusiv pe președintele țării“, mai adaugă Cătălin Olaru.

Cu privire la lipsa de personal, Cătălin Olaru crede că se poate face ceva: „Singurul lucru concret îl reprezintă fluxul de imigranți din alte țări, respectiv China și India, pentru a completa golul pieței de personal.“

După 2 ani de muncă asiduă, unde s-au investit mulți bani, timp, forță de muncă, după care au mai avut loc și fenomene meteo nefavorabile, tânărul fermier este optimist, chiar dacă „Condițiile meteo sunt o problemă mondială din cauza încălzirii globale, noi încercăm pe cât posibil să protejăm culturile, iar investiția este în curs de amortizare. Ne promovăm prin calitatea produselor și prin numărul mare de prieteni și cunoscuți care ne susțin necondiționat încă de acum 2 ani. Peste 5 ani vreau să fim pe primul loc în zonă pentru că suntem fermieri ambițioși și perseverenți, cu spirit de inițiativă, în tot ceea ce facem.“

Beatrice Alexandra Modiga

Pădureni, comuna model din ținutul Hușilor

Trecând peste dealurile cu vii ale Hușului părea că ne îndreptăm spre o zonă unde mare lucru n-aveam a vedea, numai că... ştiţi cum se spune: „ Omul sfinţeşte locul!“. Trecând culmea, am dat peste... miracol. Determinarea unui primar de a transforma localitatea pe care o păstoreşte de peste 25 de ani ne-a făcut repede să ne schimbăm părerea faţă de ce ne aşteptam să găsim aici.

Pădureni, căci despre această comună este vorba, a devenit astăzi un model pentru multe alte localități din țară. Aici sătenii au cam tot ce le trebuie: școli modernizate, bibliotecă cu peste 20.000 de volume, terenuri de sport, cabinete medicale, chiar și piscină, iar lista nu se oprește aici.

Așezare de pe vremea lui Ștefan cel Mare

Pădureniul de astăzi este fostul sat Cîrligați, cunoscut de pe vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Sătenii susțin că în diverse monografii se arată că această zonă era locuită încă din perioada neoliticului. Comuna, formată astăzi din 7 sate – Pădureni, Văleni, Rusca, Ivănești, Davidești, Leoști și Căpotești – este administrată de învăţătorul Temistocle Diaconu (foto), un primar de-acum cu experiență care și-a dorit ca investițiile să vizeze dezvoltarea continuă a întregii localităţi. Am vizitat mai multe obiective, dar şi „uliţele“ satului însoţiţi de primar care n-a prididit în a ne oferi multe detalii despre specificul locurilor și proiectele pe care le-a desfășurat de-a lungul timpului. „Comuna are o suprafață de 8.900 ha, dintre care 4.600 ha suprafață arabilă. Ne bucură mult că tot mai mulți locuitori investesc în agricultura din zonă. Dovadă este faptul că în ultimii ani a crescut, de pildă, numărul de ovine, ajungând astăzi la un total de aproximativ 12.000 de capete, în condițiile în care la nivel național efectivele de animale sunt în continuă scădere. Se cultivă cereale, viță-de-vie și pomi fructiferi, dar, mai nou, mulți dintre locuitori au început să cultive legume și să se ocupe cu albinăritul“, a precizat primarul.

Dotări moderne pentru copii și tineri

Am observat de-a lungul vizitei faptul că toate drumurile sunt bine îngrijite, că în unele sate există apă și canalizare, iar instituțiile publice sunt modernizate. Școlile au grupuri sanitare și apă curentă, iar copiii din 4 sate dispun de o nouă grădiniță ce a fost amenajată în centrul comunei. Pentru a ajunge la școală ori la grădiniță elevii au la dispoziție 3 microbuze școlare.

O altă realizare este inaugurarea noii biblioteci comunale. „Anul trecut în noiembrie am inaugurat Biblioteca „Mihai Eminescu“. Am reabilitat clădirea, am remobilat-o, iar în acest moment avem peste 20.000 de volume și încă primim foarte multe donații de carte de la oameni, din admirație pentru acest loc.

Nici sportul nu a fost uitat, ba mai mult ne-am dorit să avem o infrastructură variată. La ora actuală avem în satul Văleni 2 terenuri de sport, la Rusca unul, la Pădureni două, dintre care unul este amenajat cu tribune de 400 de locuri, are nocturnă și vestiare, deci toate condițiile. De asemenea, tot în satul Pădureni avem un spațiu amenajat unde se poate juca volei, minifotbal, tenis de masă și unde se pot practica echitația, un sport nu tocmai cunoscut și apreciat la noi în țară“, a adăugat domnul Diaconu.

Dacă drumuri bune și instituții modernizate am mai văzut și în alte comune din țară, piscină încă n-am întâlnit în multe locuri. Ei bine, da, la Pădureni funcționează o piscină care a fost construită din dorința de a le oferi tinerilor un loc unde să poată învăța să înoate pentru a nu mai exista incidente neplăcute pe râurile din zonă. „Când am venit cu ideea de a construi o piscină în comună, mulți m-au privit cu ochi critici, însă în 3 ani investiția a fost amortizată și acum aduce bani la bugetul local. În 2007 și 2008 am început să punem bazele acestui proiect, două doamne au cedat primăriei terenul din centrul comunei, lemnul a fost donat de un locuitor al satului Văleni și apoi prelucrat în gaterul primăriei. Am finalizat bazinul cu ajutorul comunității, spun asta pentru că la amenajarea acestui spațiu au contribuit mai mulți locuitori, mulți proprietari de utilaje au pus la dispoziție ceea ce aveau pentru a face lucrările necesare“, a mai completat primarul. Piscina dispune de toate condițiile: apa este filtrată și igienizată, au fost aduse șezlonguri, au fost amenajate dușuri, vestiare, chiar și un bar, iar cei care vor să fie conectați la Internet au la dispoziție o rețea gratuită. De toate aceste beneficii se bucură în fiecare vară locuitorii comunei, dar nu numai, pentru că și persoane din Huși sau Vaslui aleg să își petreacă sfârșitul de săptămână la Pădureni, motiv pentru care a fost amenajată şi o parcare pentru 56 de mașini.

Pe locul unei foste brutării, primăria a amenajat «Sala Armonia», unde se organizează cele mai impor­tante evenimente culturale, Ziua comunei sau petreceri private. Lângă aceasta este în curs de amenajare Muzeul «Casa Bunicilor», o gospodărie țărănească unde vor fi expuse imagini sugestive care să prezinte evoluția pădurenilor, precum şi obiecte de uz casnic sau agricol.

În anul 1975 a fost înfiinţat ansamblul folcloric Stejărelul, cel care a dus numele comunei Pădureni, dar şi al ţării, în mai multe state europene. Primarul Temistocle Diaconu, cândva director al căminului cultural, a fost cel care şi-a dorit să păstreze tradiţiile moldoveneşti, a căutat mereu sponsori pentru ca membrii ansamblului să se poată prezenta în spectacole aşa cum se cuvine. Zestrea Centrului Cultural Pădureni este compusă din costume specifice comunei pentru cei peste 30 de membri ai ansamblului, însă pentru că aceştia participă la evenimente şi în străinătate au fost achiziţionate de-a lungul timpului şi costume din alte zone: Banat, Bihor, Oaș, Someș, Oltenia, nordul Moldovei și Bucovina.

În Pădureni funcţionează şi un teatru de vară cu aproximativ 1.500 de locuri, cunoscut fiind faptul că există un calendar permanent al activităţilor culturale. Aşadar, sunt cel puțin 5 spații în care locuitorii comunei pot participa la activități de relaxare.

Planuri de viitor

Comuna Pădureni este înfrățită cu o localitate din Franța, cu una din Belgia și cu Asociația Viticultorilor din Elveția, iar aceste asocieri sunt de bun augur pentru că au fost o sursă de inspiraţie şi de motivare pentru investiţiile ce au fost deja finalizate, dar şi pentru cele viitoare întrucât proiectele nu se opresc aici. „Avem o suprafață de 5.000 mp unde vrem să amenajăm un sat de vacanță. Ne-am dori să avem un sat turistic și în această zonă colinară, pentru că și noi avem tradiţii şi avem ce arăta turiștilor. De asemenea, mai lucrăm şi la un proiect de alimentare cu gaz şi planurile de viitor continuă. Existând implicare, mereu este de lucru pentru ca o comunitate să aibă o viaţă mai bună“, a conchis Temistocle Diaconu.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Expo Zoo Agroind Vaslui - ediţia 2014

În perioada 5-7 septembrie a.c., se va desfăşura, în Parcul Expoziţional al O.A.R.Z. Vaslui, cea de-a XIV-a ediţii a manifestării tradiţionale „Expo Zoo Agroind Vaslui”.

Evenimentul este susţinut şi organizat de Consiliul Judeţean Vaslui, Instituţia Prefectului, Primăria Municipiului Vaslui, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, DADR Vaslui, Asociaţiile Crescătorilor de Animale din Moldova.

Expo Zoo Agroind Vaslui îşi propune să fie o manifestare educativă şi de orientare a tuturor actualilor şi viitorilor fermieri, precum şi a factorilor responsabili pentru dezvoltarea zootehniei ca ramură economică. Dorim ca această expoziţie să reprezinte un exemplu, un imbold şi o cale de urmat, pentru întreaga zootehnie regională şi chiar naţională.

Prezenţa efectivelor de animale din majoritatea speciilor (110 taurine, 220 ovine, 20 caprine, pasări, cabaline), prezenţa în expoziţie a utilajelor agrozootehnice moderne, participarea unităţilor din industria alimentară beneficiare ale producţiilor agrozootehnice, reprezintă repere ale obiectivului nostru ca manifestarea să fie nu numai utilă şi interesantă, ci să şi creeze condiţia esenţială de interes în găsirea căilor de dezvoltare.

În cadrul programului expoziţional, organizatorii vor asigura condiţiile necesare şi pentru derularea dezbaterilor şi a discuţiilor socio-profesionale cu factorii decizionali de la nivel de central şi local, prin seminarii de comunicare. Deschiderea manifestării va avea loc pe data de 5 septembrie 2014 ora 10.00, în cursul zilei fiind programată şi bonitarea animalelor prezentate în expoziţie, iar în data de 7 septembrie, de la ora 14.00, va avea loc festivitatea de premiere.

Parteneri media: Asociaţia Presei Agricole din România (A.P.A.R.), TVR1 - Viata Satului, Radio România Iaşi, Revista Ferma.

La Laza, în județul Vaslui livezile câștigă teren

În drum spre vestita, de acum, localitate Pungești, privirea călătorului este atrasă de priveliștea tonică a unei livezi tinere, în contrast cu dealurile golașe din jur.

„În urmă cu douăzeci de ani tot ce vedeți aici arăta ca livada noastră, ne spune domnul ing. Ionel Nistor, administratorul societății comerciale Agrifruct Vaslui. Livezile de altădată au dispărut, iar ceea ce am făcut noi la ferma Laza se vrea, ca să spun așa, un îndemn pentru ca proprietarii din zonă să revină la profesia de pomicultor care altădată a dus faima fructelor vasluiene departe de hotarele țării. Și trebuie să vă spun că și alți colegi au depus eforturi astfel încât putem spune că în această parte de țară livezile câștigă teren.“

Toate acestea însă necesită curaj, perseverență și, sigur, importante investiții, în cazul de față accesarea unor fonduri europene.

„Puteam să fac orice altceva, își amintește domnul ing. Nistor, să-mi aștept pensia într-un birou, dar nu m-am putut dezlipi de profesia de pomicultor de care am fost legat de la terminarea facultății.“

Livadă salvată

În condițiile în care, mai peste tot, livezile erau părăsite sau tăiate, ing. Nistor reușește să-i convingă pe proprietarii a 135 ha de livadă – plantată în 1984 – să încheie contracte de arendă. Astfel a apărut în comuna Muntenii de Jos ferma Secuia. „N-a fost deloc ușor, își amintește interlocutorul meu. Să stai de vorbă cu fiecare proprietar în parte, să investești sume deloc mici pe care trebuie să le împrumuți pentru lucrările de care era nevoie și, mai ales, să-ți respecți cuvântul dat în condițiile în care depindem de natură și nu de puține ori, cu toate eforturile noastre, producțiile au fost mult sub așteptări. Dar, spun eu, am reușit să salvăm livada care an de an ne dă satisfacție nouă și proprietarilor.“

Soluție – fondurile europene

Posibilitatea de a accesa proiecte prin SAPARD a constituit o adevărată gură de oxigen pentru toți cei care visau să investească în agricultură. Între aceștia și inginerul Ionel Nistor care a accesat un proiect pentru înființarea unei plantații unde ne aflăm acum și un altul pentru achiziționarea de utilaje necesare în pomicultură, dar și în cultura mare, societatea arendând și 300 ha teren. Așa a apărut ferma Laza care cuprinde acum 15 ha de cireș, 12 ha de măr, prun și un modern depozit pentru păstrarea merelor pe timpul iernii cu o capacitate de 300 de tone. Valoarea proiectelor se cifrează la 800 mii de euro. „A fost foarte greu, subliniază domnul Nistor. Pentru fiecare proiect am contractat două credite. Inițial, creditele pentru SAPARD erau cu cinci la sută. Cum fondurile pentru această dobândă s-au terminat, am fost nevoit să iau credite în euro la dobânda pieței. Într-un cuvânt, ceea ce am primit ca bani europeni s-au dus la bănci, dar nu se putea altfel.“

Cu toate acestea, ing. Ionel Nistor perseverează. În ziua când ne-am întâlnit definitiva proiectul pentru bani europeni în valoare de 130 mii de euro necesar amenajării fertirigării întregii suprafețe de 35 ha a fermei Laza.

„Nu putem doar să așteptăm ploaia. Fertirigarea ne va da posibilitatea să obținem cantități mai mari de fructe și de o calitate mai bună. Ați văzut livada care chiar în aceste condiții promite o recoltă bună. La cireș, de pildă, aflat în al doilea an de rod, estimez o producție de 150 de tone care va lua calea exportului în Rusia. Din păcate, evenimentele din Ucraina ne pun piedici. Moldovenii, cu care aveam încheiate până acum contracte de export, n-au apărut. Oricum, avem în vedere și posibilita­tea livrării cireșelor și pe piețe din Uniunea Europeană.“

Stelian CIOCOIU

Nicolae Vicol: militar, teolog, sociolog şi rapsod

Militar, teolog, doctor în sociologie şi interpret de muzică populară. „Rapsod militar“, cum îl numeau revistele MapN. Nicolae Vicol, fiindcă despre domnia sa vorbim, s-a născut în 1952, în satul Zorleni – Vaslui, lângă Bârlad. Ca orice copil, a cântat pe scenele satului natal şi la şcoală. Dar legătura sa cu muzica, cum glumeşte deseori, s-a creat la vârsta de cinci ani, când a dat primul concert prin... casă. Drumurile l-au purtat la Sibiu, la Şcoala de maiştri militari, apoi a poposit în Prahova. Aici cunoaşte şi succesul artistic. O vreme s-a retras din ostăşie, unde revine, dar ca civil şi cadru militar în rezervă, la Cercul Militar Ploieşti, pe care-l conduce din 2006. După 1990 urmează cursurile Facultăţii de Teologie, iar în 2005 obţine titlul de doctor în sociologie culturală.

– Mă tentează să începem dialogul nostru un pic răsturnat. Aţi absolvit Teologia, dar nu pentru a fi părinte în biserică. Cu ce câştig sufletesc, domnule Nicolae Vicol?

– Sunt bogăţii imense pentru suflet şi spirit pe care le apropii doar aprofundând religia. Nu fac însă filosofii pe această temă. Am fost şi sunt un om obişnuit, care crede pur şi simplu în Dumnezeu. Pot să spun că doar credinţa m-a ajutat să-mi zidesc o casă a sufletului. Dincoace, pe plan artistic, bucuria izvorâtă din credinţă m-a făcut nu doar să fiu un interpret, ci şi să cânt. Poţi pune sau nu în cânt încărcătură sufletească sau poţi, cum spun eu, să cânţi din... gură. Se cunoaşte, e mare diferenţă între cele două stiluri. Poţi avea talent cu carul, dar dacă nu-ţi duci inima în melodie, nu transmiţi nimic.

– Militar, teolog, specialist în sociologie, solist de muzică populară. Ce v-a plăcut mai mult să fiţi? Se potrivesc toate aceste pro­fesii unui singur om?

– Mi-au plăcut toate. Am fost militar activ şi artist în acelaşi timp, dar la un moment dat, când a trebuit să aleg, am ales cântecul. Apoi am urmat Teologia şi am cântat. M-am specializat în sociologie şi am urcat pe scenă. Iar acum, la Cercul Militar, sunt preocupat să formez artişti tineri. Ca să spun aşa, nu le-am făcut pe toate deodată, ca să mă pună pe mine la grea încercare şi nici profesiile – în conflict.

– Când aţi intrat, practic, în atenţia publicului?

– În 1972, la vârsta de 20 de ani, la Sibiu, când am fost inclus, ca solist, în formaţia Casei Armatei. Dar confirmarea a venit la Ploieşti, după 1977, activând în cadrul orchestrelor „Flacăra Prahovei“ a Filarmonicii „Paul Constantinescu“ şi în cea a Casei Armatei. În acei ani am absolvit şi Şcoala Populară de Artă Ploieşti. La vremea aceea nu aveam un repertoriu: aş fi ales să reprezint zona Moldovei, acolo unde-mi sunt totuşi rădăcinile, dar deja începusem să devin muntean şi prahovean prin adopţie. Dirijorii şi colaboratorii mei de aici (Leonida Brezeanu, Costel Manolache şi Corneliu Irimia) m-au ajutat cu nişte cântece culese de ei şi pe acelea le consider melodiile mele.

– Vă identificaţi cu o anumită pie­să? Sau vă reprezintă într-atât încât ascultătorul să aso­cieze numele dvs. imediat ce ascultă acel cântec?

– Da. „Drag mi-a fost cu caii buni“ este melodia care mi-a adus recunoaşterea, particularitatea, nici nu ştiu mai exact cum să spun. De altfel, ea figurează pe discul de debut, realizat în 1987. Dar evenimentul care mi-a marcat cu totul cariera s-a petrecut în 1981, când am înregistrat primele piese la radio, păstrate şi azi în fonotecă, avându-l alături pe Ion Albeşteanu. A ajunge la radioul public însemna suprema confirmare: că ai trecut de critici, că pie­sele tale plac, că ai o voce şi un stil de a interpreta apreciat, că eşti acceptat în lumea bună a cântului popular. Vedeţi, radioul public n-a abdicat nici astăzi de la crezul său. Nu difuzează melodii şi interpreţi cum fac televiziunile comerciale. Aici intri dacă meriţi.

– Dacă ţin bine minte, publicul din România vă vedea deseori la emisiunile unui realizator de excepţie, însă în acelaşi timp exigent, Mărioara Murărescu.

– Corect. În Televiziunea Română am debutat în 1982, la emisiunea „Tezaur folcloric“ a doamnei Mărioara Murărescu. A fost ca un al doilea examen, fiindcă, se ştie, nu oricine ajungea la „Tezaur“. Ulterior am colaborat şi cu alţi realizatori: Alexandru Fabian, Niculina Merceanu şi Gheorghe Palcu. Îl păstrez în memorie şi cu caldă recunoştinţă pe Tudor Vornicu. La una dintre emisiunile domniei sale, o melodie a mea, „Cântă ţara-n sărbătoare“, a făcut carieră.

– Mai târziu, în 1989, aţi realizat primul material discografic.

– O istorie întreagă şi atunci. Cunoaşteţi, pesemne, că la vremea aceea era un filtru al calităţii teribil.

De exemplu, din 38 de piese, mi-au fost selectate doar 11 cântece. Este un disc bun, realizat la Electrecord, cu Orchestra Radiodifuziunii Române, condusă de Paraschiv Oprea.

În această colecţie am şi o variantă a baladei Mioriţa (una dintre cele 1.500 care circulă în România, netestamentară), foarte apreciată de doamna Emilia Comişel, cântată doar cu o cobză (Marin Cotoanţă) şi un fluier, ca acompaniament.

Am mai apărut apoi pe un disc alături de alţi interpreţi, cum ar fi Maria Ciobanu şi Sofia Vicoveanca.

– După 1990?

– După 1990 am activat mai mult alături de orchestrele din Prahova. O vreme am dedicat-o studiului: am urmat cursurile Facultăţii de Teologie, apoi am făcut un master în sociologie şi un doctorat tot în sociologie.

Din 1992, când am revenit la Cercul Militar Ploieşti, m-am ocupat efectiv de activităţile artistice de aici. Din 2006 sunt şi şeful Cercului Militar Ploieşti şi am mai mult de lucru pentru unitate.

În acelaşi timp sunt preocupat să contribui, dacă pot, la formarea tinerelor talente, fiindcă vine o vreme când trebuie să dai mai departe din ceea ce ai primit. Cred despre mine că pot să împrumut copiilor bunele experienţe, să îi învăţ să cânte creaţii de calitate, în respect pentru folclor şi pentru public.

În plan personal, mi-am făcut un studio de înregistrare, unde realizez şi propriile videoclipuri. Recunosc, acum încerc să-mi rezerv mai mult timp pentru familie (n.n. - Dragoş Vicol are doi fii, iar soţia i-a fost colegă, ca dansatoare, în orchestrele cu care inter­pretul a colaborat), şi mai ales pentru nepotul meu.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS