reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2019

Cea mai productivă fermă din Ungaria vinde laptele unui procesator din România

Ultima oprire din circuitul Holstein Ro Progresiv Tour ne-a dus în curtea unei ferme de elită din Ungaria. Printr-un management riguros și investiții masive, ferma Lakto KFT a ajuns să producă o cantitate de lapte impresionantă, iar administratorul ei, Kövágó Ignác, primește de 3 ani consecutivi titlul de Crescătorul anului din partea Asociației crescătorilor de vaci Holstein din Ungaria.

Ferma Lakto KFT se află azi în topul celor mai productive ferme de lapte din Ungaria. Preluată în urmă cu 20 de ani de familia Ignác, pe când producția de lapte era de 1.200 de litri de la 600 de vaci, ferma s-a dezvoltat în urma investițiilor masive făcute în timp. Proprietarul fermei, domnul Kövágó Ignác, spune că au avut multe proiecte, au investit constant, dar au fost sprijiniți și guvernamental. În felul acesta au accesat multe fonduri cu care au achiziționat utilaje, o sală de muls rotativă cu 40 de locuri, echipamente și s-au făcut două reabilitări ale fermei. Chiar și acum există în derulare un proiect în valoare de 4 mil. euro, pentru că și-au propus continuu să modernizeze ferma.

În prezent, unitatea deține 900 de vaci la muls, plus tineretul aferent și 1.200 ha de teren agricol care asigură mare parte din furajarea animalelor. Managementul fermei este asigurat de 4 tehnicieni, 2 asistenți și 3 agronomi, printre ei aflându-se și fiul proprietarului.

Cu o echipă restrânsă, dar cu mari investiții, ferma a reușit performanța de a ajunge pe primul loc la nivel național cu cea mai mare producție de lapte pe cap de vacă – adică 13.860 litri pe lanctație standard. În plus, aceasta este singura fermă în care vacile se mulg de 4 ori pe zi, la interval de 6 ore. Și mai este o regulă de la care nu se face rabat: cine ridică vocea sau atinge animalul automat este concediat. Normal, atât timp cât proprietarul are un respect deosebit pentru „fetele sale“ care produc banii, așa cum le numește pe cele 900 de văcuțe care dau lapte.

Bunăstarea animalelor este pe primul loc, iar performanța acestora i-a adus domnului Ignác în trei ani consecutivi titlul de Crescătorul anului, iar ca recunoștință pentru efortul depus asociația Holstein din Ungaria i-a oferit anul trecut un inel de aur. De altfel, succesul fermei are la bază o relație strânsă cu asociația crescătorilor de Holstein. Spre exemplu, cu ajutorul datelor oferite de asociație reușesc să ducă la bun sfârșit potrivirea perechilor. Informațiile trimise în timp util îi ajută să facă ameliorarea animalelor, managementul și dezvoltarea fermei. Tot cu ajutorul asociației au reușit să încheie colaborări externe, dar și să trimită animale la concursuri internaționale cu care au reprezentat Ungaria.

Perioada de exploatație a unei vaci poate fi și de 9 ani, însă conducerea fermei nu ține foarte mult la acest aspect pentru că, în funcție de piață poate vinde animalele bătrâne sau poate întineri efectivul, spunea domnul Ignác. Se lucrează mult cu material genetic sexat, ceea ce înseamnă că managementul reproducției este foarte bine organizat. Acest lucru îi permite ca anual să scoată la vânzare circa 120 de juninci, iar prețul unei juninci este de peste 2.000 de euro.

Și ar mai fi ceva interesant de spus: întreaga cantitate de lapte, adică 30.000 de litri pe zi, ajunge la un procesator din România. Și legătura cu România nu este doar la nivelul valorificării laptelui, ci și al colaborării cu fermierii români axați pe creșterea rasei Holstein. Spre exemplu, Nicușor Șerban, unul dintre fermierii care au vizitat această unitate, a cumpărat în urmă cu 4 ani peste 300 de juninci gestante, ceea ce înseamnă că o mare parte din efectivul fermierului român provine din această fermă.

Secretul acestor campioane depinde mult și de furajare. Vizitând zonele de depozitare a furajelor am aflat de la domnul Ignatz că silozul de porumb este alfa și omega producției de lapte. Din punct de vedere calitativ ceea ce am văzut este un furaj de primă clasă, iar acest lucru se datorează faptului că este bine conservat, prin tasare și lactobacili.

Întrebat care este rețeta de furajare, proprietarul fermei spune că procedează în felul următor: cu două săptămâni înainte de fătare este pregătit rumenul, iar după fătare, timp de 30 de zile, vacile primesc o furajare ușoară, mai slabă în aport energetic și proteic, dar și un premix pentru tampon gastric. Treptat se introduce un amestec special de furaje care să pregătească animalele pentru producția mare de lapte. Acest amestec de furaj are la bază 60% furaj fibros și 10% concentrat, ceea ce înseamnă 30% substanță uscată.

Patricia Alexandra POP

BOS GENETIC, Ungaria – reședință de lux pentru taurii de elită

Asociația Holstein Ro a inclus în a doua ediție a circuitului Holstein Ro Progresiv Tour și o vizită la centrul de tauri Bos Genetic din Ungaria. Încă de la intrare am fost profund impresionată. Adăposturile, amenajarea spațiilor verzi, totul este făcut cu mult bun gust. Acest loc este ca o pensiune pentru cei mai frumoși și valoroși tauri testați genetic.

Răsfăț pentru cei mai valoroși tauri

Peste 60 de exemplare din Germania, Franța, Italia, Ungaria și mai nou România trăiesc aici ca niște vedete. Taurii sunt îngrijiți, hrăniți cu furaje de cea mai bună calitate și totul pentru ca din când în când să-și ofere materialul seminal.

În urmă cu 38 de ani primii tauri care au populat acest centru au fost din Germania. Ulterior au fost aduse exemplare și din alte state. La început nu exista tehnologia de astăzi, evaluările se bazau doar pe certificatul de origine și performanțele părinților. Astăzi însă, pe lângă aceste informații legate de descendența animalelor, se adaugă testul genomic. Cea mai bună colaborare a centrului Bos Genetic este cu Germania, de unde vin taurii tineri pentru monitorizare și testare, iar al doilea colaborator al companiei este o organizație din Franța, care trimite de asemenea tauri pentru testare. Mă uitam cu admirație la tot ce vedeam expus în fața mea, dar cu gândul la România, care nu a știut să dezvolte la același nivel centrele pe care le are.

„Am avut astfel de centre de o calitate deosebită până în 1989 și o perioadă după, acum am rămas cu două centre, cel de la Craiova și cel de la Neamț. În timp, probabil că vor cunoaște o creștere a eficienței în producția de material seminal, dar în acest moment fermierii români sunt nevoiți să vină în centre consacrate pentru că au o garanție de respectare a etapelor obținerii unui material seminal de calitate. Noi ca stat nu putem renunța la această activitate pentru că dorim să reducem dependența României de material genetic străin“, mă lămurește dr. ing. Iacob Lelior, director general la Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

Panifmond reprezintă România

De remarcat este faptul că acești tauri sunt extrem de docili și chiar atașați de oameni, ceea ce reflectă modul în care sunt tratați și îngrijiți. Se pune mare accent pe bunăstare. Ultimul tăuraș venit în centrul Bos Genetic este din România și provine din ferma Panifcom Iași, o mândrie nu doar pentru proprietarii lui, ci și pentru noi. Din punct de vedere sanitar-veterinar este un animal sănătos, analizele lui sunt foarte bune, a fost lăudat de îngrijitori, colaborează foarte bine, iar relația om-animal este excepțională. Panifmond, tăurașul venit din România, va împlini pe data de 8 octombrie un an, este introdus în monitorizare și spre sfârșitul anului va fi introdus la primele recoltări. Până atunci va fi răsfățat cu cele mai bune furaje și va lua lecții de bune maniere. Urmează cel puțin 5 ani în care va fi testat clasic, dar și după descendența fiicelor.

Pe linie paternă este originar din Statele Unite, iar pe linie maternă mama are o lactație de 13.000 litri de lapte, cu 3,4 % grăsime și 3,17 proteină la prima lactație, iar străbunica lui este o vacă din Olanda. „Acest tăuraș este o mândrie națională, dar mai ales a asociației Holstein Ro și nu întâmplător el vine din ferma Panifcom din Iași. Acolo se află cele mai bune producții de lapte la ora actuală în România, din ce știu eu au o producție medie de 42 litri/zi, o performanță în creșterea producției de lapte. Așteptăm în viitorul apropiat și alți tauri aici, asociația Holstein RO are produși din această rasă care vor veni pentru testarea genomică și așteptăm cu interes materialul seminal pentru a putea însămânța populația de Holstein din România“, a declarat pentru Lumea Satului Iacob Lelior.

7 tauri au defilat cu eleganță

Am fost așteptați de un grup de 4 îngrijitori îmbrăcați în alb, care au prezentat cu eleganță 8 exemplare deosebite din grupe diferite de vârstă. A urmat o paradă reușită care a debutat cu un taur tânăr venit din Germania. Acesta a împlinit deja vârsta de un an și a intrat în programul de recoltare a materialului seminal. Are un pedigree foarte interesant, atât pe linia maternă, cât și pe cea paternă, însă este rezultatul unei consangvinizări realizate pentru consolidarea caracterelor, o provocare pe care acest centru și-o asumă. În cazul lui, ori vor fi rezultate foarte bune, ori nu va fi bine deloc.

Următorul taur prezentat în ring avea mai mult de 2 ani, provenea tot din Germania și avea deja o producție consistentă de spermă în banca de gene a centrului. „Pe linie paternă are o origine foarte bună, provine din linia Oman, are o bunică Schotel. Caracterele care se urmăresc a fi transmise viitorilor produși nu țin doar de caracteristicile fizice, ci și de calitatea laptelui produs. Spre exemplu, este foarte important ca betacazeina să fie de tipul A2A2 pentru o bună digestibilitate a laptelui în ceea ce privește consumul uman“, ne spuneau specialiștii de la BOS GENETIC.

Italia a fost și ea reprezentată în această paradă de taurul Camembert, un nume care figurează pe lista producătorilor de material seminal din Italia. Este fiul taurului Dormen, iar mama lui este Altaiota. De altfel, Italia este reprezentată aici de 7 tauri.

A urmat un taur de 4 ani din aceeași categorie de vârstă ca și taurul din Italia, cu aceeași linie paternă Dormen, produșii obținuți de la el fiind deja apreciați în competiții internaționale.

Mergând la o altă categorie de vârstă, am admirat în ring un taur de 6 ani care și-a terminat testarea clasică și a rămas în continuare în centru pentru a se recolta material seminal de la el. Fiicele lui se află deja și ele în testare. Mama acestui taur a încheiat ultima lactație cu 17.749 litri și este o vacă cu origine în Statele Unite, iar bunica pe linie maternă a avut o producție de 16.367 litri pe lactație standard.

Pe lângă tăurașul din România a mai fost expus și un taur din Ungaria provenit din programul național de testare al asociației Holstein din țara vecină. Are o mamă care a închis lactația cu 16.025 de litri și o bunică cu 17.000 litri.

Impresii

„Aici se testează cei mai buni tauri din rasa Holstein Friza, o rasă recunoscută la nivel mondial pentru producția mare de lapte pe care o dă. Este impresionant ce am văzut aici, dar în primul rând am remarcat disciplina, un lucru deosebit. Oamenii, prezentarea taurilor, conducerea pe care am văzut-o reflectă cu siguranță toată munca depusă în acest centru. Au oameni bine instruiți, care au un comportament civilizat și foarte blând cu animalele. Taurii sunt foarte docili, iar asta înseamnă că sunt tratați cu mare blândețe. Cei de aici nu sunt simpli îngrijitori, ci sunt specialiști pentru că își cunosc foarte bine activitatea pe care o au și știu că de activitatea lor depind generații întregi de produși din rasa Holstein. Am mai observat un lucru, continuitatea pe care au avut-o aici și o relație foarte bună pe care o are centrul Bos Genetic cu asociația Holstein Ungaria. Activitatea lor este foarte importantă pentru că produșii lor transmit progresul genetic în populația de animale din Ungaria, dar și din alte state“, aprecia directorul ANZ la finalul acestei vizite.

„Avem în țară centre care ne-au oferit suportul lor; de exemplu, cu ajutorul specialiștilor de la SMTest Craiova am reușit să transferăm acest tăuraș în Ungaria. Am ales acest centru pentru că este o poartă către Europa. În plus, este un centru în care există rigori, cerințe sanitar-veterinare extrem de dure, avem evaluări genomice efectuate în Scoția, urmate de interpretări ale acestor analize făcute în Statele Unite. Așadar, se pune accent pe modul în care se lucrează și este mai ușor să atragem privirile spre noi decât dacă am fi făcut-o din țară. Și aici, dar și în țară există profesioniști, nu există diferențe din acest punct de vedere, însă vedem că totul se învârte în jurul marketingului și cred că asta ne lipsește nouă ca organizație și ca breaslă. Mai avem tăurași aflați acum la o vârstă fragedă în țară și avem potriviri de perechi și combinații de gene valoroase care vor veni la Bos Genetic în următoarele 6-12 luni. Suntem mulțumiți că avem ferme cu un status sanitar-veterinar foarte bun, acest lucru fiind probat prin analize făcute în Germania și Spania. Ne-au dat bătăi de cap boli precum IBR și BVD, dar Ungaria le controlează; din contră, la noi încă există programe de vaccinare haotice. Noi, cei de la Holstein RO, avem marele avantaj că putem folosi experiența altor țări, avem un instrument de lucru care se numește testarea genomică. Față de asociația din Ungaria care nu a început încă un astfel de proiect, noi avem deja 700 de vițele genotipizate, dar avem nevoie de mult mai multe informații corecte, transmise cu rigoare de către fermieri, de baze de date solide. Activitatea de ameliorare genetică trebuie să fie 100% independentă, neinfluențată de nicio altă activitate conexă“, a declarat pentru Lumea Satului Ionuț Lupu, director tehnic Holstein RO.

Patricia Alexandra Pop

Zilele Zootehnice şi Agrare ale Câmpiei Ungare

În organizarea companiei Hod-Mezogazda Zrt, din oraşul Hodmezovasarhely, a avut loc ediţia a XXIV-a a Zilelor Zootehnice şi Agrare din Câmpia Ungară în prezenţa oficialităţilor locale, regionale şi guvernamentale. Hod-Mezogazda Zrt. este o companie privată, fondată pe structura unui fost IAS, care prin contractul de privatizare şi-a asumat obligaţia de a continua din fonduri proprii organizarea anuală a acestui eveniment. Cuvântul de deschidere l-a avut ca de obicei Antal Gabor, directorul general al companiei, care a subliniat, printre altele, că: „Acest eveniment este pentru toată familia. Tradiţional, ziua de sâmbătă este cea în care vizitatorii vin împreună cu copiii, iar târgul oferă acestora diverse oportunităţi de joacă precum castele de baloți, zone special de joacă cu purcei, iepuraşi şi pui...“. În discursul său, preşedintele Camerei de Agricultură a Ungariei, Gyorffy Balazs, a subliniat momentele grele prin care a trecut zootehnia în anul 2016 mai ales din cauza influenţei aviare. A arătat totodată că statul a acordat agriculturii un sprijin de peste 300 milioane de euro pe parcursul anului trecut. Un aspect important a fost creşterea producţiei agricole naţionale cu 18%, generând o creştere a GDP cu 0,6 % şi crearea a 16.500 de noi locuri de muncă, iar numărul total al angajaţilor din acest sector a depăşit cifra de 220.000. În ceea ce priveşte aspectele economice, Balazs a menţionat că „…scăderea TVA-ului la alimente aplicată în ultimii ani este cel mai important instrument în lupta economiei subterane“, iar acest eveniment „beneficiază de zeci de mii de vizitatori pe parcursul celor 3 zile“. Primarul oraşului Hodmezovasarhely, Almasi Istvan, partener tradiţional al evenimentului, a arătat că „expoziţia este o bună ocazie de întâlnire a specialiştilor din agricultură, un domeniu extrem de important pentru economia oraşului şi regiunii, iar Ungaria are condiţii optime pentru a concura cu producătorii agricoli din Europa“. Viceministrul Agriculturii, dr. Nagy Istvan, a menționat: „În 2016 au crescut efectivele de bovine şi ovine, dar au scăzut cele de porcine. În viitor va creşte sprijinul statului pentru formele asociative, iar ca o noutate se va sprijini constituirea de grupuri de inovare, precum şi a celor operaţionale. Guvernul are – inima şi urechile deschise – pentru doleanţele agricultorilor.“

În discurs a fost menţionat că „în ultima perioadă cele mai accesate programe sunt cele pentru deschiderea sau modernizarea unităţilor de procesare“. Dr. Juhasz Tunde, director de departament în cadrul Ministerului Agriculturii, a prezentat programul guvernamental de deschidere a unor ghişee unice regionale pentru soluţionarea problemelor agricultorilor şi oferirea de informaţii specifice. În ceea ce priveşte târgul, începând cu această ediţie, din considerente de bunăstare animală, a fost redus la o durată de 3 zile faţă de 4. Pentru gestionarea fluxului de vizitatori poliţia oraşului a colaborat cu o societate privată angajată de către organizatori, mobilizând peste 60 de oameni.

În cadrul expoziţiei au existat standuri specifice agriculturii, dar şi din domenii conexe precum agroturism, servicii financiar-bancare, presa de specialitate… Ca şi curiozităţi putem menţiona un acvariu mobil pe o platformă de TIR, amenajat de către un operator din domeniul agroturismului, dar și un muzeu al instrumentelor de oierit amenajat de către asociaţia profesională a acestora. Printre noutăţile acestei ediţii enumerăm: 600 m de drum de acces nou, un sector de parcare nou, un sector pentru maşini agricole. De asemenea, cu această ocazie a avut loc şi prima ediţie a concursului de cunoştinţe profesionale dintre studenţii din cadrul universităţilor de ştiinţe agricole ale Ungariei, cu participarea a 8 echipe din cele 6 instituţii de învăţământ superior. Nu în ultimul rând, această ediţie a înregistrat şi un număr record de expozanţi – peste 500.

Marele Premiu al expoziției de creștere a ovinelor și caprinelor de reproducție a fost câştigat de Andrea Vásárhelyi, la vaci de lapte a câștigat Louise 713, ameliorator și proprietar Komárom Şolum Zrt, în timp ce la rase de carne a câştigat Mozsgai József din Sellye, cu un taur Limousin. La păsări de curte Szentlászló Integral Group Kft. a devenit laureat pentru prezentarea tehnologiei de creştere la gâscă şi rață. La porcine Fekete József din Vasszécseny a fost premiat pentru vierușul Landrace maghiar, în timp ce la cai a câştigat iapa Veronika, Gidran galben a crescătorului din Csákvár, Horváth József.

Text și foto: Clement LUPU

GALERIE FOTO


 

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 40-42

Abonează-te la acest feed RSS