reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Nov 2019

Sorgul, soluţie nutriţională alternativă în hrana puilor de carne

Sorgul (Sorghum bicolor L. Moench) ocupă locul 5 în lume ca nivel al producției, după grâu, porumb, orez şi orz (https://www.feedipedia.org). Suprafaţa cultivată cu sorg în Uniunea Europeană este cuprinsă între 120.000-160.000 ha, principalii cultivatori fiind Franţa şi Italia (Eurostat, 2018).

În ultimii ani, în România cultura sorgului a luat amploare datorită adaptabilității la zonele semiaride, la soluri cu fertilitate redusă, a rezistenței la secetă și a cheltuielilor de producție reduse comparativ cu cultura porumbului. În România, producția medie de sorg în perioada 2013-2017 a fost de 42.358 tone, iar în anul 2017 producţia de sorg înregistrată a fost de 54.280 tone (FAOSTAT, 2019).

Cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în crearea unor noi varietăți de sorg ce reprezintă o sursă excelentă de proteine și energie pentru păsări și valoare nutritivă asemănătoare în proporție de 95% cu cea a porumbului. Un avantaj foarte important este acela că sorgul prezintă risc redus de contaminare cu micotoxine comparativ cu porumbul.

În plus, noile soiuri create, indiferent de culoare (albă sau roșie), au un conținut redus de tanini (sub 0,2%), fiind numite varietăți low-tanin. Taninii sunt factori antinutriționali ce interferează în metabolismul și absorbția nutrienților, reducerea conținutului în tanini având ca efect îmbunătățirea digestibilității nutrienților. Culoarea boabelor de sorg nu mai este considerată un criteriu al calității referitor la conținutul în tanini. Până nu de mult, culoarea albă era asociată conținutului redus în tanini, iar culoarea roșie conținutului ridicat în tanini.

Boabele de sorg conțin cantități reduse de pigmenți xantofili necesari în pigmentarea gălbenușului de ou sau a pielii la puii de carne. Utilizarea sorgului în hrana găinilor ouătoare necesită suplimentarea cu pigmenți naturali (ulei de gălbenele, drojdii etc.), sau sintetici pentru obținerea unei colorații intense a gălbenușului. În cazul în care consumatorii de carne de pui preferă o carcasă de culoare mai deschisă, utilizarea sorgului în hrana puilor de carne poate reprezenta o strategie de marketing pentru a reduce pigmentarea carcasei.

La INCDBNA-Balotești cercetările cu aplicabilitate în domeniul nutriţiei animale efectuate în ultimii ani au fost orientate spre găsirea unor alternative furajere la cele clasice urmărind diversificarea gamei de materii prime furajere prin utilizarea eficientă a unor resurse locale.

Analiza chimică detaliată efectuată în cadrul institutului nostru a confirmat faptul că sorgul alb are un potențial nutrițional valoros prin conținutul proteic (9,91%), cu valoare biologică ridicată datorită profilului în aminoacizi esențiali (0,266% lizină, 0,280% metionină + cistină, 0,357% treonină, 0,367% arginină) și valoare energetică comparabilă cu cea a porumbului (3.207 kcal/kg energie metabolizabilă).

În urma experimentelor efectuate privind utilizarea sorgului alb în hrana puilor de carne recomandăm includerea acestuia în proporție de 27-33%, în funcție de faza de creștere, substituind parțial (50%) porumbul, cu efecte pozitive asupra performanțelor de producție, a indicilor de calitate ai carcasei și a compoziției cărnii de pui.

Utilizarea sorgului alb nu are efecte adverse asupra unor indicatori importanţi ai stării de sănătate precum profilul biochimic sanguin şi asupra dezvoltării gastro-intestinale. În același timp, sorgul îmbunătățește microflora intestinală prin creșterea populațiilor benefice de Lactobacillus spp., posibil datorită compușilor bioactivi din componența sorgului ce au influență benefică asupra stării de sănătate.

În concluzie, sorgul reprezintă o alternativă viabilă de înlocuire parțială a porumbului în hrana puilor de carne, în special în contextul actual al schimbărilor climatice și a variaţiei disponibilității sursei majore energetice în industria avicolă.

Acest studiu a fost finanţat de Ministerul Cercetării şi Inovării prin Programul Nucleu [PN 16410105] şi Programul 1. Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2. Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, Contract nr. 17 PFE/ 17.10.2018.

Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU, Nicoleta LEFTER

Abonează-te la acest feed RSS