La finalul lunii iunie, orașul Târgu Mureș a devenit, conform spuselor unuia dintre organizatori – Valer Sicean, capitala europeană a Bălțatei. Programul ediției din acest an a cuprins diverse teme, dezbateri și chiar o expoziție de produse lactate, însă marele minus a fost lipsa animalelor.

Prezentări și discuții de specialitate

Sloganul evenimentului a fost „Bălțata, rasa premium a produselor lactate“ și a sintetizat ideea întregii manifestări. Prima zi a evenimentului a fost dedicată discuțiilor și prezentărilor de specialitate. Cum a evoluat Bălțata românească de-a lungul timpului, ce trebuie să facă fermierii pentru a avea ferme productive și lapte de calitate sau cum arată fermele de Bălțată la nivel european au fost doar câteva dintre temele surprinse de specialiști.

„Cea de a treia ediție a acestui eveniment are ca scop promovarea celei mai iubite rase crescute în România de peste un secol și jumătate și care aduce într-adevăr plus valoare fermierilor. Ne-am propus mai multe obiective pentru ediția din acest an: mai întâi ne dorim ca reprezentați ai fermierilor, prestatorii de servicii și reprezentații instituțiilor statului să stea față-n față la aceeași masă pentru că avem cu toții același scop. Apoi ne-am dorit să avem mai multe prezentări tematice, realizate de specialiști pe diverse domenii, care vor aduce un plus de valoare pentru noi toți, nu doar cei care suntem prezenți, ci tuturor crescătorilor din animale din România pentru că informațiile trebuie să ajungă la toată lumea. Al treilea obiectiv constă în încercarea de a pune la aceeași masă organizațiile de control oficial al producției, organizațiile de reproducție, organizațiile lucrative, inclusiv cooperativele care sprijină tot ceea ce înseamnă creșterea vacii. Trebuie spus că avem și invitați de seamă din sectorul creșterii al animalelor și vreau să-l menționez aici pe fondatorul unităților de reproducție din România, domnul Marcel Paraschivescu“, a punctat ing. Valer Sicean.

Nu aveau cum să lipsească de la acest eveniment reprezentanții Ministerului Agriculturii, iar domnul secretar de stat Sorin Mareș a punctat importanța acestor întâlniri: „De fiecare dată, ministerul este cel care se apleacă asupra problemelor și identificării soluțiilor, dar numai împreună cu dumneavoastră. Niciodată nu au fost propuse soluții sau politici publice corespunzătoare dacă nu a fost un dialog. Aceste politici pe care ministerul trebuie să le pună în practică trebuie să fie ceea ce dvs. propuneți. Nu putem avea o politică agricolă sau o dezvoltare rurală corespunzătoare dacă nu ne consultăm cu oamenii direct implicați în aceste domenii. De aceea am venit să preluăm de la dvs. ceea ce trebuie pus în practică în ceea ce privește rasa Bălțată.“

baltata 20190621 174505

Vești bune și vești rele

Claudiu Frânc, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine, a realizat o prezentare în cadrul căreia a punctat modul în care a contribuit federația pe care o coordonează în dezvoltarea creșterii acestei rase, dar în implementarea noii Politici Agricole Comună. „În prezent avem în România 220.000 de vaci, o creștere semnificativă dacă ținem cont că în 2015 am pornit de la un efectiv de 81.000 de capete. Avem o creștere la 13 miliarde de euro aferente pilonului I, pe plăți directe, dar o scădere dramatică la pilonul II, la 6,4 miliarde de euro“, a precizat președintele FCBR.

Acesta a mai completat faptul că plata distributivă va rămâne, nu se va aplica plafonarea, sprijinul cuplat se va păstra și el, precum și plata pentru tânărul fermier și sunt șanse pentru continuarea ANT – ajutoarele naționale tranzitorii. În același timp, Claudiu Frânc a mai punctat faptul că există și vești rele: nu se știe cum va fi alocat procentul de 10% din pilonul I pentru mediu și clima 2; obligativitatea statelor membre de a introduce pachete de mediu și climă pentru fermieri ca alternative la înverzire și nu se cunosc pretențiile europarlamentarilor ecologiști în definitivarea viitoarei Politici Agricole Comune.

Premierea performanței

baltata Paraschivescu

În a doua parte a zilei, invitații au participat la simpozionul organizat la Palatul Administrativ din Târgu Mureș, acolo unde importante persoane din zootehnia românească au fost premiate. Evident, prima distincție a fost acordată domnului prof. dr. ing. Marcel Paraschivescu, pentru cei 75 de ani de activitate, dintre care 50 de ani de activitate științifică. „Sunt profund emoționat de atenția pe care mi-o acordați. Ceea ce am realizat a fost într-o perioadă în care statul, guvernul tăiau tot. Am lucrat pe instrucțiuni, acum este libertate, instrucțiunile și dispozițiile nu se mai pot da. Din păcate, nu toți politicieni înțeleg asta și continuă să dea dispoziții. Eu spun că viitorul României nu se realizează prin instrucțiuni. În domeniul creșterii animalelor, progresul va fi asigurat de regulamente de organizare și funcționare aprobate nu de Parlament ori de Guvern, ci chiar de crescătorii de animale. Acum trăiesc și văd cum oamenii își rezolvă problemele, de aceea vreau să le spun încă o dată: ignorați că există, faceți singuri ce aveți nevoie, ele trebuie să fie un plus, nu vă bazați pe ele, pentru că de multe ori, fugind după subvenții, plecăm de la realități!“, a precizat domnul Paraschivescu imediat după primirea Diplomei de Excelență.

Au mai primit diplome și domnii Alexandru T. Bogdan, Petru Bordean și Larion Podar, precum și Cooperativa Someș-Arieș.

Expo lactate

baltata a

Dacă în alte ediții participanții puteau vedea și animalele, în condițiile acestui an acestea nu au putut fi aduse, însă a fost organizată o expoziție de produse lactate. Din dorința de a stimula consumul de produse de calitate, organizatorii au adus în Piața Trandafirilor din Târgu Mureș producători din 5 județe ale Ardealului.

„Am vrut să ne apropiem mai mult de consumatori, pentru că noi, producătorii, nu existăm fără ei. Am reușit să aducem producători din mai multe județe din Transilvania, care au produse predominant din lapte de Bălțată și vrem să promovăm consumul de produse lactate de calitate. Prin acest eveniment vrem să promovăm Bălțata, pentru că este rasa numărul 1 a României și merită această sărbătoare pentru că este crescută la noi în țară de peste un secol și a devenit din ce în ce mai apreciată de fermieri“, a mai precizat ing. Valer Sicean.

Pentru a valida calitatea produselor, organizatorii au invitat degustători profesioniști – Dana Pop și Marian Timofti, membri ai Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați din România.

„Sunt foarte încântată de ceea ce am degustat aici și sunt și mai încântată că producătorii români au reușit să pună în valoare lapte de Bălțată în produse cu valoare adăugată. Produsele consider că sunt foarte bune din punct de vedere gustativ și pot spune că am simțit naturalul, mirosul de iarbă și gustul de lapte adevărat, ceea ce înseamnă că în aceste fabrici s-au păstrat și elemente tradiționale de procesare“, a precizat Dana Pop.

În cea de a doua zi a evenimentului participanți au vizitat și o fermă de vaci, acolo unde au observat modul în care trăiesc animalele, cum sunt îngrijite și, bineînțeles, dotările de care dispune ferma.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Începutul toamnei a coincis cu organizarea celei de-a doua ediții a Zilei Naționale a Bălțatei, o adevărată sărbătoare a crescătorilor de bovine, care promite ca în timp să devină una de referință pentru întregul sector și chiar pentru agricultura românească. În cele 2 zile ale manifestării, organizațiile și asociațiile de profil au expus strategii care să contribuie la creșterea acestui segment, iar crescătorii de vaci din rasa Bălțată de tip Simmental și-au prezentat cele mai frumoase exemplare.

Demersuri pentru resuscitarea sectorului zootehnic

Evenimentul organizat de Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Asociaţia de Control Oficial al Producţiilor (COP)-ACTJM Târgu-Mureş, Organizaţia Naţională de Însămânţări Artificiale din România, alături de alte asociații de profil, a fost structurat pe două segmente: în prima zi a avut loc workshopul Actualităţi şi perspective pentru Rasa Bălţată Românească tip Simmental și Congresul Rasei Bălţată Românească tip Simmental, iar a doua zi a avut loc o expoziţie de animale. Orașul Târgu-Mureș nu a fost ales întâmplător pentru a fi gazda evenimentului, după cum susținea președintele Claudiu Frânc, ci mai multe aspecte au determinat decizia. În primul rând, pentru că Mureșul este considerat leagănul de formare a acestei rase, în al doilea rând deoarece cel mai mare efectiv de vaci din această rasă aparține crescătorilor din Ardeal, iar sediul FCBR este situat în același oraș.

În cadrul workshopului Actualităţi şi perspective pentru Rasa Bălţată Românească tip Simmental, reprezentanții organizațiilor și asociațiilor de profil au prezentat diferite lucrări prin care s-a evidențiat situația actuală a acestei rase, dar și perspectivele prin care sectorul creșterii animalelor, în special al bovinelor, ar putea redeveni unul la fel de puternic precum era înainte de anii ’90. Unul dintre cei care au luat cuvântul în cadrul workshopului a fost președintele Federației ProAgro, care a subliniat faptul că trebuie acordată o atenție suplimentară și susținută pășunilor de care dispunem la nivel de țară: „Știm că România are o suprafață însemnată cu pășuni, aproximativ 4,5 milioane de hectare. De aceea cred că trebuie să aibă din ce în ce mai multe animale, dar trebuie să știm să și investim pe acele pășuni. Ce s-a întâmplat între 1935 și 2017? Putem vedea cu toții! În perioada interbelică România a cunoscut o dezvoltare datorită unei strategii și a unei gândiri bine puse la punct. Existau 13 sindicate ale crescătorilor de bovine, de aceea cred că ceea ce facem noi în această tânără democrație nu este altceva decât o întoarcere la acele vremuri. Trebuie să punem pe primul loc fermierul, să ne organizăm și să știm ce trebuie să facem. Vrem să mergem pe progres genetic și să găsim soluții. Am încredere că în anul 2020 PNDR-ul va fi scris, în urma unei analize realizate pe fiecare sector, de către asociațiile profesionale. Cred că am greșit când am cuplat sprijinul pentru vacile de carne și pentru lapte deoarece atunci nu am făcut altceva decât să arătăm situația dezastruoasă în care se află țara noastră în ceea ce privește genetica existentă. La noi circulă materialul seminal oricum, iar acest lucru se vede în statistici, pentru că, neavând o strategie, nu putem avea rezultate“, a spus Emil Dumitru.

Un alt moment important al manifestării a fost congresul Bălțatei, atunci când dr. Georg Rohrmoser, secretarul general al Asociației Europene de Bălțată, a invitat România, reprezentată de FCBR, să adere la familia europeană a Bălțatei și să aibă drepturi depline în ceea ce privește acțiunile asociației.

Sărbătoarea vacii

În cea de a doua zi a evenimentului, vacile din rasa Bălțată de tip Simmental au fost adevăratele vedete. Mai mulți crescători de vaci au adus la Târgu-Mureș cele mai frumoase exemplare, care au fost atent analizate, dar mai ales admirate de către participanți. Președintele comisiei de evaluare din cadrul acestui eveniment a fost chiar domnul Iacob Lelior – directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, care a declarat pentru Lumea Satului: „La acest eveniment am putut vedea animale de mare valoare, ceea ce înseamnă că în România reproducția și ameliorarea merg într-o direcție bună. Și mai înseamnă că fermierii au înțeles avantajele însămânțării artificiale și ale reproducției dirijate, dar și că trebuie să efectueze controlul performanțelor în reproducție și asocierea în a duce mai departe registrul genealogic al rasei Bălțată. După cum am putut observa, este o rasă care a câștigat foarte mult teren în țara noastră, iar acest lucru nu poate fi decât îmbucurător.“

Un alt invitat de seamă al evenimentului a fost directorul APIA, dr. ing. Adrian Pintea, care s-a declarat impresionat de eveniment. „Mă bucur că am fost invitat la această manifestare și bineînțeles că am putut participa. Ceea ce m-a bucurat a fost sesiunea de workshopuri, unde prezentările au făcut mai bine înțeleasă situația actuală. Un lucru important este faptul că fermierii erau mulțumiți pentru că au primit banii la timp, lucru pe care ni-l propunem și pe viitor deoarece, atunci când fermierii au în cont banii promiși, pot să se ocupe mai liniștiți de ceea știu să facă cel mai bine. Acum suntem în plină campanie a controalelor pe teren, astfel încât până la finalul lunii septembrie acestea să fie finalizate. Acest lucru este necesar pentru ca, atunci când trebuie începută o cam­panie de plăți, aceste controale să fie deja finalizate și abia apoi se pot vira banii“, a specificat directorul APIA.

Concluziile evenimentului ni le-a expus nimeni altul decât directorul Semtest BVN Mureș, domnul Valer Sicean, care a explicat de ce ar trebuie să vorbim de Bălțată de tip Simmental: „Corect ar fi să spunem Bălțată tulpina Simmental pentru că tot ceea ce înseamnă Bălțată provine din această tulpină. Important este ca accentul să cadă pe Sărbătoarea vacii, nu neapărat pe titulatură. În cele 2 zile petrecute la Târgu-Mureș, participanții au luat parte la o adevărată sărbătoare. În prima zi a fost o sărbătoare a organizațiilor profesionale, au fost niște work-shopuri în care s-au prezentat strategii și planuri de viitor pentru organizații și pentru crescători. Mai mult decât atât, s-a semnat un protocol extrem de important, în care Federația Europeană a întins mâna crescătorilor de animale din România pentru că și noi putem lua parte la deciziile care se iau în ceea ce privește această rasă. În a doua zi, în cadrul expoziției a fost Sărbătoarea vacii și a fermierului român. Mă bucur că la cea de-a doua ediție am văzut fermieri în straie de sărbătoare, ceea ce denotă că au venit și cu mândrie la acest eveniment și au dorit să își exprime bucuria cu care probabil își desfășoară activitatea în propriile ferme. Aș putea spune că intrăm într-o altă etapă, cea în care cineva poate să spună cu mândrie: «Sunt fermier». Un al motiv de bucurie este faptul că din ce în ce mai mulți tineri se ocupă de creșterea animalelor, iar acest lucru cumva ne motivează să ducem și mai departe acest eveniment. Unii dintre ei studiază pentru a deveni profesioniști, medici sau ingineri, deci se și specializează. Faptul că au fost reprezentate instituțiile la cel mai înalt nivel, începând cu MADR, ANSVSA, ANZ, APIA și celelalte organizații profesionale, este deja o certitudine că sectorul creșterii animalelor este cu totul și cu totul altfel abordat. Toate aceste lucruri ne motivează să organizăm și o următoare ediție“, a declarat Valer Sicean.

GALERIE FOTO


Ion BANU, Larissa SOFRON

În ultimii zece ani de activitate, în România s-a ridicat ștacheta de competitivitate a taurilor reproducători. Din datele pe care le-am obținut în toți acești ani putem spune că am reușit să oferim crescătorilor de vaci, fermierilor români, o alternativă viabilă și foarte avantajoasă din punct de vedere economic, de a procura direct de la sursă material seminal congelat cu o foarte mare valoare genetică. Preocuparea Semtest – BVN de a crește an de an atât valoarea de ameliorare globală a efectivului de tauri din exploatare cât și numărul taurilor cu o valoare de ameliorare globală mare este reflectată de clasamentele internaționale pentru tauri de rasa Simmental din Germania și Austria.

Toate aceste preocupări și realizări ale noastre au fost utilizate cu succes de către fermieri, care au înțeles în mare parte importanța folosirii celor mai valoroși tauri de rasa Simmental chiar de aici de la noi din țară, prin folosirea acestor tauri pe scară largă în tot arealul nostru de activitate. Astfel din tabelul alăturat se poate observa gradul de utilizare a acestor tauri. De menționat este faptul că o mare parte din acești tauri se află în folosință, existând în continuare posibilitatea de a se achiziționa material seminal congelat.

Manton este unul dintre cei mai buni continuatori ai liniei Morello – Manitoba; fiicele sale au ugere de top, picioare puternice, trăsături bune de fitness pe tot parcursul vieții productive și un profil foarte puternic în ceea ce privește producția de lapte (451 de fiice cu o producție medie de 7.376 litri de lapte cu un plus de 898 litri + 22 kg de grăsime și + 26 kg de proteină). Toate acestea fac ca Manton să fie noua stea a rasei Simmental .

Pe lângă producțiile ridicate de lapte, longevitatea productivă este foarte bine înrădă­cinată în linia de vaci din care provine. Mama sa, cu o longevitate bună, provine dintr-o linie de vaci cu 81 de gestații în 8 generații, ceea ce înseamnă peste zece viței la fiecare generație. Străbunicile Britta şi Betti au avut chiar și 12 viţei (gestații). Această longevitate productivă este foarte bine transmisă și fiicelor lui.

Oportunitățile pentru Manton sunt cum nu se poate mai bune. El prezintă o valoare de ameliorare a producției de lapte bună, cu un fitness puternic, cu o conformație armonioasă în combinație bună cu producția de carne și o musculatură bine evidențiată. Este foarte potrivit la IA pentru îmbunătățirea nu doar a producțiilor de lapte, dar și a fundamentului și a ugerelor. Fiicele sale se potrivesc perfect pentru muls mecanic.

Toate acestea fac ca Manton sa fie un partener perfect pentru fiicele lui Vanstein sau un partener perfect în încrucișările cu rasa Holstein de exemplu. Totuși, există destule exemple, încă din perioada lui de testare, care demonstrează puterea de transmitere a caracterelor foarte bune a producției de lapte și carne, fitness și a exteriorului chiar și atunci când a fost utilizat pe o bază genetică mai slabă. În turmă fiicele lui Manton ies în evidență în special prin uniformitatea lor.

Manton, acest „băiat“, este alegerea potrivită pentru dumneavoastră, stabil și pe viitor va da „tonul“ în reproducerea bovinelor Simmental.

Watnox este unul dintre cei mai buni continuatori ai liniei Horror – Horwein – Winzer. Fiicele sale se încadrează perfect în multe ferme, făcând mulți fermieri fericiți (foto fiica Barbie). Multe fiice au ajuns în lactația a treia, prezentând performanțe relativ bune în ceea ce privește producția de lapte pentru vacile de rasa Simmental (1.538 fiice cu o producție medie de 6.478 litri de lapte, cu un plus de 277 litri +17 kg de grăsime + 17 kg de proteină), cu caracteristici foarte bune și în ceea ce privește producția de carne, valoarea de ameliorare a sporului mediu zilnic, randamentul la sacrificare și clasa comercială a carcasei. Principalele sale caracteristici cu care acest taur convinge fermierii de pretutindeni sunt de fitness. Watnox aduce îmbunătățiri considerabile în ceea ce privește longevitatea productivă și persistența lactației, o fecunditate bună, ușurința la fătare și vitalitatea vițeilor peste medie. Pe lângă producțiile de lapte foarte bune, fiicele lui Watnox prezintă un fizic armonios, cu o musculatură optim proporționată, cu fundamente (picioare) foarte sănătoase și, nu în ultimul rând, cu ugere sănătoase, armonios conturate, bine vascularizate și cu sfârcuri plasate în unghi optim pentru mulsul mecanic.

Watnox este alegerea potrivită pentru dumneavoastră, aduce animale calme, cu producții bune în fermele dumneavoastră.

Sampano este unul dintre cele mai buni amelioratori ai ugerului de rasa Simmental! Aduce animalele puternice cu o valoarea medie a cărnii şi o conformație aproape optimă. Bazinele sunt plate şi se continuă cu picioare cu unghiul jaretului strâns. Fiicele moştenesc aceste caracteristici în aproape toate combinațiile. Cu o combinaţie de Sampras x Ralbit x Horb este un taur foarte versatil. Fiicele sale fac fermierii extrem de mulţumiți! Deci este un taur excelent, fiicele lui Sampano remarcându-se în principal din lactația a doua, unde, pe lângă exteriorul corect, îmbină și performanțele de productivitate. Acest lucru nu este surprinzător, dată fiind și linia mamei care a produs atât de multe vaci cu o durată de exploatare și productivitate ridicată.

Winning – fiul lui Winnipeg provine dintr-o linie celebră de vaci performante ale rasei Simmental. Fiicele lui moștenesc și chiar îmbunătățesc aceste performanțe remarcabile, în special în ceea ce privește producția de lapte, 1.300 de fiice cu o producție medie de 6.970 litri de lapte în prima lactație, ajungând ca în lactația a treia fiicele lui să prezinte producții de peste 8.000 litri de lapte. Cantitatea mare de lapte + 622 litri de lapte este însoțită în mod pozitiv și de un plus de grăsime (+12) și un plus de proteină (+19) foarte importante în zilele noastre. Alte puncte forte ale acestui taur sunt caracteristicile de fitness, care sunt în media acestei linii (Honig – Horror „W“) longevitate și persistența lactației, fecunditate, ușurință la fătare și vitalitatea vițeilor la naștere, sănătatea ugerului cu o îmbunătățire foarte importantă a numărului de celule somatice.

Winning reprezintă un avantaj în ameliorarea producțiilor de lapte pentru creșterea bovinelor de tip Simmental.

GALERIE FOTO


Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 36-37

Chiar dacă aici, în satul Vale în Jos din comuna Ponor, județul Alba, nu sunt nici vaci mov și nici marmote care să împacheteze Cașul de Ponor, totuși te aștepți ca de undeva să apară crestele albe ale Alpilor din reclama la vestita ciocolată elvețiană. Tot așa cum a apărut și ferma Montana Cad, după ce Victor Cordea a văzut lăptăriile din Elveția.

Sus în deal e o fermă...

SC Montana Cad SRL, ferma de lapte a familiei Cordea (Aurora Dorina și Victor Codrea), este o dovadă că artiștii rămân artiști orice altceva ar întreprinde pe lumea aceasta. Chiar și atunci când dezvoltă o afacere cu vaci de lapte. După cum pomeneam la început, frumusețea fermelor din Alpii elve­țieni a fost sursa de inspirație. Victor Cordea și-a zis atunci de ce să nu încerce și în țară, în comuna sa natală, o asemenea afacere. La urma urmei, locuitorii zonei cresc vaci de lapte din moși-strămoși. Ca și elvețienii. Totuși, cușmele din paie ale caselor tradiționale din zona Apusenilor, dar mai ales drumul județean neasfaltat și extrem de prost te readuc la realitate. Dar cine știe, poate într-o zi se vor găsi bani și pentru infrastructura care duce la raiul de aici. Până atunci mașinile cu produsele lactate produse în fermă fac drumul acesta zilnic spre magazinul lor din municipiul Alba-Iulia. Iată că vorbim de o afacere rotundă, așa cum propovăduiește pe la mai toate întâlnirile ministrul Agriculturii. O afacere aducătoare de bani la buget și creatoare de plus valoare și locuri de muncă.

Adăpost și lăptărie cu bani europeni

Proiectul a fost depus în ultima lună din 2008, mai precis pe 19.12.2008, și a beneficiat de un punctaj maxim, ceea ce l-a adus pe locul 2 în lista de proiecte eligibile. Pe 12.10.2009 acest proiect a fost contractat, însă abia în 2014 a fost încheiat. Asta în mare parte din cauza constructorului care, după ce s-a văzut cu avansul în cont, abia atunci a realizat că a construi la cota 1.000 nu e ca la câmpie. Infrastructura proastă, dar și condițiile de mediu sunt diferite. Din păcate, pentru afacerea soților Cordea ineficiența și neseriozitatea firmei de construcții au adus amânări care au însumat ceva mai mult de 2 ani. Victor Cordea a subliniat acest aspect ca principala nemulțumire privind proiectul. A propus celor îndrituiți, inclusiv ministrului Daniel Constantin, care i-a vizitat ferma anul trecut, că ar fi de dorit ca ridicarea construcțiilor să se poată efectua și în regie proprie, ceea ce ar aduce o mai mare eficiență, dar și o calitate mult mai bună decât cele oferite de firmele de construcții, care nu pun același interes precum viitorul proprietar.

Valoarea totală a proiectului de construire fermă de vaci și modernizare centru de preluare și prelucrare lapte a fost de aproape două milioane de lei, din care 1.288.684 finanțare nerambursabilă.

Ferma a mai fost dotată cu un bazin de zi și de incendiu cu o capacitate de 50 mc. Alimentarea bazinului se face din surse proprii, respectiv câteva izvoare captate din munte. Consumul zilnic se ridică undeva la 3-4.000 de litri. Tot prin proiect s-au realizat atât bazinele de stocare a dejecțiilor, cât și rețeaua de canalizare pluvială.

Laptele, mai mult decât bio

Efectivul fermei este acum de 62 de bovine, din care 42 sunt vaci de lapte (Bălțată Românească de tip Simmental și Red German). Producția medie este de circa 26 l/cap de vacă, într-un sistem extensiv. Vacile pasc pe pășunile naturale care beneficiază de o floră spontană extrem de variată, ceea ce aduce și un lapte de calitate. În noul grajd, cu o capacitate de 48 de capete, se află saltele de cauciuc pentru odihnă, adăpătoare moderne și perii pentru scărpinat automate. Adăpostul nou al vacilor de lapte are în dotare și o sală de muls Westfalia, de tip brăduleț, cu șase posturi, ceea ce face ca mulsul să se efectueze în mai puțin de o oră. Centrul de preluare și prelucrare a laptelui dispune de un tanc de răcire de 2.200 l, tot Westfalia ca și sala de muls.

Producția zilnică de lapte este în jur de 600 l. Toată producția este procesată în centrul propriu și apoi este comercializată prin magazinul fermei situat în Alba-Iulia. Produsele lactate (telemeaua, cașul, brânza frământată, brânza de burduf) se vând la același preț, respectiv 15 lei/kg (cu TVA), iar laptele integral cu 2,5 lei/l.

Pentru sezonul rece hrana principală este semifânul înfoliat obținut de pe cele 100 ha de pășune naturală și lucerna produsă pe un teren de 20 ha situat mai la șes. Bineînțeles că vacile primesc și un tain de făinuri proteice pentru completarea hranei.

Ferma de vaci are 3 angajați. Centrul de prelucrare a laptelui are și el un angajat permanent, iar magazinul de desfacere din Alba-Iulia dispune și el de 2 angajați. Au câteva produse tradiționale atestate din 2008 (cum ar fi Caș Ponor). Cererea este mare și de multe ori produsele se termină în cursul zilei. Mai ales iarna, când și producția de lapte este mai mică.

La reproducție folosesc în principal taurii lor autorizați. Medicul concesionar este din Aiud. Dar vacile nu au în general probleme de sănătate, date fiind și condițiile de trai cât mai apropiate de cele naturale.

Asociație cu peste 100 de membri

Din păcate, majoritatea membrilor sunt în vârstă și cu vaci puține. Membrii au posibilitatea de a folosi tauri autorizați pentru montă, atât pentru rasele de lapte, cât și pentru cele de carne. Anul trecut au achiziționat și un taur din rasa Angus pentru a diversifica activitatea și pe vita de carne, date fiind condițiile ideale pentru creșterea acestor rase. De anul acesta membrii asociației vor beneficia și de serviciile unei ambulanțe veterinare mobile, 4 x 4, dotată cu tot ce este necesar, inclusiv un ecograf pentru controlul gestației. Băiatul lor, Marius Cordea – doctorand al UASMV Cluj-Napoca, este cel care se va ocupa de acest serviciu comunitar.

O fermă modernă are nevoie de asfalt

Ar fi atunci și o posibilitate de a face turism agrar. Cât privește viitorul fermei, soții Cordea au în plan aducerea de juninci gestante și din alte rase de lapte, care se pretează pentru altitudinea de 1.000 m, la care se află amplasată ferma, pentru completarea efectivului până la 100 de animale. Aceasta pentru a se asigura o medie de 50 de vaci în lactație pe tot parcursul anului. În ceea ce privește rasele aflate acum în fermă, Red-ul German este mai productiv decât Bălțata Românească. Dar vițeii care se vând mai lesne sunt cei de Bălțată Românească. Vițeii se comercializează la vârsta de 2 luni, la circa 100 kg. Tot pentru viitor este și dezvoltarea unei activități complementare la vaca de lapte prin creșterea și îngrășarea vacilor de carne

Victor Cordea, inițiatorul ansamblului folcloric Crai Nou din Alba-Iulia

Din 1986 are înregistrări la radioul public, colaborări cu formația Semnal M, meseria sa fiind aceea de artist profesionist. La întrebarea pusă lui Victor Cordea de un redactor de la Antena Satelor privitor la calitatea în care ne vorbește, acesta a spus cu simțul umorului: „Sunt soțul soției mele“. Proiectul o are pe Dorina Aurora Cordea ca reprezentant al beneficiarului, iar ferma este așezată pe pământul moștenit de ea. Ambii soți sunt din comuna Ponor. Doamna „din deal“, iar soțul „din vale“. De aici și vestita melodie cu „sus în deal e-o casă și acolo-i mândra mea“. Acum, poate la fel de mândră și mult mai frumoasă, se înalță clădirea fermei.

Tudor CALOTESCU

Despre vitele din rasa Simmental se știe că sunt originare din zona râului Simmel, din vestul Elveției, și că sunt una dintre cele mai vechi rase de vaci din lume. Totodată, această rasă a contribuit la crearea altor rase europene, cum ar fi Fleckvieh (Germania), Montbeliarde (Franța) sau Razzeta d’Oropa (Italia). Acum, această rasă este prezentă, practic, pe întreg globul și o regăsim în țări precum Namibia, Australia, Brazilia, Japonia sau Canada. Excelenta capacitate de a se înmulți, de a da lapte și carne, precum și fertilitatea ridicată pe termen lung a vitelor Simmental sunt caracteristici tipice. Ca particularitate a rasei este colorația sa – albă cu pete roșiatice sau gălbui, cu delimitări precise între ele. Picioarele, de la genunchi în jos, sunt întotdeauna de culoare albă, iar botul este roz. Pe cap există un desen caracteristic dominant alb.

Bălțată românească de tip Simmental

Rasa Simmental a fost folosită în lume pentru încrucișarea cu multe alte specii de bovine, pe teritoriul României luând naștere rasa de vite Bălțată Românească. Aceasta reprezintă principalul furnizor de carne de bovine al țării. Primele importuri de tauri Simmental s-au făcut în anul 1860 din Austria și a urmat apoi un import masiv de tauri Simmental din Elveția. Actualmente, aria de răspândire o constituie, în principal, județele din interiorul Arcului Carpatic, din Câmpia de Vest, precum și din sud-vestul și nordul țării. Federația Națională a Crescătorilor de Bovine, cea mai reprezentativă din România (FCBR),  are un „portofoliu“ de 640.000 de capete de vită, din care 224.000 de Bălțată de tip Simmental. Recent, reprezentanții FCBR au încheiat un protocol în vederea aderării la Federația Europeană Simmental. Astfel, cei 80.000 de membri ai FCBR vor intra în structura europeană a crescătorilor de vite tip Simmental. Drept urmare, după ce se va parcurge un proces de verificări, fermierii români se vor alătura marii familii de crescători de Bălțată de tip Simmental. „După ce ne vom integra pe deplin, fermierii vor avea posibilitatea să aibă acces la o bază de date extinsă cu tot ce înseamnă rasa Bălțată de tip Simmental la nivelul UE“, spune Claudiu Frânc, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine.

Avantajele speciei:

- Greutatea vitelor este de aproximativ 600-800 kg, iar taurii pot cântări o tonă.

- În ciuda dimensiunilor medii, masa corporală este mare.

- Au o capacitate foarte ridicată de a da lapte, producția medie anuală fiind de aproximativ 5.000 de litri.

- Cantitatea de grăsime în lapte este, în medie, de 3,8%/l de lapte.

- Proteinele sunt de 3,4%/l de lapte.

- Sunt foarte prolifice, având o capacitate foarte bună de înmulțire datorită perioadei lungi de fertilitate pe care o au.

- Bovinele se caracterizează printr-un temperament liniștit, blând, fiind foarte ușor de crescut.

- Se adaptează bine diverselor condiții climatice.

- Randamentul la tăiere este de 60%.

- Vițeii sunt foarte sănătoși datorită laptelui pe care vaca îl poate produce, ei crescând mult în greutate într-un timp scurt. În plus, principalul atu de ordin economic al speciei este că vârsta la care această rasă poate rămâne gestantă este de 2 ani și poate produce până la 13 viței.

- Este folosită cu succes în ameliorarea altor rase.

Bogdan PANȚURU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti