reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2022

Vizită inedită într-o unitate etalon de abatorizare a cărnii de pasăre

Studenții de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) au făcut cursul de agronomie în cel mai modern abator pentru păsări, din Războieni, județul Iași. Anual, aici se produc peste 15.000 tone de carne, cu o distribuție în regiunea Moldovei, Transilvania și Muntenia.

Studenții de la USAMV Iași au parte de experiențe unice datorită vizitelor tematice din timpul studiilor. Cea mai recentă ieșire a studenților din anul I, linia de studiu cu predare în limba engleză de la Facultatea de Medicină Veterinară, a fost la SC AVI-TOP SA, fiind considerată o unitate etalon în ceea ce privește zootehnia și industria alimentară românească.

„AVI-TOP-ul de la Războieni este parte a grupului de firme Kosarom, unitate care a împlinit 20 de ani de activitate pe data de 4 aprilie. În această unitate complexă avem o stație de producere a nutrețului combinat la Tomești, o stație de incubație la Miroslava, patru ferme de creștere și, bineînțeles, abatorul de la Războieni, un abator modern cu o capacitate de 5.000 de capete de pui/oră la abatorizare la un program de 8 ore / zi și, respectiv, 5 zile / săptămână. Se obțin undeva la peste 15.000 tone de carne anual în acest abator, cu o distribuție în Moldova, Transilvania și în Muntenia. Marea majoritate a cărnii de pui rămâne în țară, o parte din ea ia drumul spre industrializare la societatea noastră de la Pașcani și apare sub formă de preparate din carne de pasăre pe piețe pretențioase, respectiv în Germania, Spania, Italia, Irlanda, Austria, Grecia, Belgia și Olanda. Este o unitate reprezentativă, etalon în ceea ce privește zootehnia și industria alimentară românească; mă refer ca grup de firme. Totodată, la Suinprod Roman, o altă societate din grupul de firme KOSAROM, producem aproximativ 200.000 de capete de porci/an, iar aici se produce și material genetic care se exportă în mai multe țări din Europa“, a specificat dir. ex. Lucian Popovici.

Nu poți să faci învățământ superior fără partea practică, iar astfel de vizite ale tinerilor la început de drum sunt de bun augur de ambele părți, mai adaugă reprezentantul societății. „Din punctul meu de vedere, toate stagiile de practică, toate vizitele în unități de referință a zootehniei românești nu reprezintă decât un plus pentru cei care le vizitează; în felul acesta studenții își fac o imagine a ceea ce înseamnă zootehnia românească și servicii veterinare românești; repet, sunt adeptul perioadelor lungi de practică. Agricultura și zootehnia vor rămâne un domeniu de bază, o activitate care nu va muri niciodată pentru că oamenii au avut, au nevoie și vor avea nevoie de alimente.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Bunătăţi din Livezile Ursului, un proiect la început de drum

Tânărul Mihai Ursu şi-a propus înfiinţarea unei plantaţii mixte de produse bio în localitatea Valea Albă, comuna Războieni, judeţul Neamţ, şi chiar a reuşit. Dar, cum se descurcă acesta la început de drum şi ce planuri de viitor are în zonă aflăm chiar de la el.

Reporter: Care este povestea proiectului Bunătăţi din Livezile Ursului? Când a început totul?

Mihai Ursu: De-a lungul anilor dorinţa de a înfiinţa o plantaţie a fost din ce în ce mai mare, dar cum acest lucru este foarte costisitor, am căutat soluţii de finanţare. De aceea, am început să mă informez despre posibilitatea accesării unor fonduri europene nerambursabile, pe Internet, pe la cunoştinţe, consultanţi, cam peste tot unde se putea afla câte o mică informaţie. Am încercat mereu să fiu în temă cu toate posibilităţile şi liniile de finanţare pentru a-mi împlini visul. În sfârşit, în anul 2019, când mi-am făcut suficient curaj să încep, m-am lovit de un alt obstacol, nu reuşeam să adun suficient punctaj pentru ca proiectul meu să poată intra la finanţare. După această experienţă mi-am dat seama că, pentru a avea o şansă ca visul meu să devină realitate, trebuie să mă specializez în domeniu şi, în același timp, să încerc şi din fonduri proprii să dau start proiectului. Astfel, în toamna anului 2019 m-am înscris la master în domeniu şi, ca să nu mai amân startul visului, am început şi o mică plantaţie din resurse proprii.

Rep: Ce culturi aţi ales şi ce tehnologie de cultivare aţi folosit?

M.U.: Pe o suprafaţă de 5.000 mp am plantat cei 3.500 butaşi de zmeură, rândurile au fost făcute cu motocultorul, iar plantarea a fost făcută manual. Înainte de înşirarea butaşilor pe rând, aceştia au trecut prin procesul de mocirlire (înmuierea rădăcinilor într-un amestec de apă, pământ şi gunoi de grajd), acoperirea lor fiind făcută tot manual, cu sapa. Distanţa dintre rânduri este de 2 m, iar distanța dintre plante pe rând de 40-50 cm. În această primăvară am decis să plantăm şi 2.200 butaşi de lavandă; plantarea a fost făcută tot manual, distanţa dintre rânduri fiind de 1 m, iar între plante de 30-40 cm.

Rep.: Ce puteți să ne spuneți despre soiurile folosite și ce caracteristici au?

M.U.: Butaşii i-am achiziţionat de la o pepinieră din judeţul Braşov; am ales această sursă deoarece am negociat un preţ mai mic. În total, am achiziţionat 2.000 de butaşi din soiul Polka şi 1.500 butaşi din soiul Willamette. Soiul de zmeură Polka este apreciat ca fiind printre cele mai profitabile din România, este recunoscut că rodește fructe foarte mari ce sunt apreciate de consumatori și, implicit, se vând cu un preț și un profit mai bun, acesta fiind și foarte bine aclimatizat pentru zona noastră. Celălalt soi, Willamette, este timpuriu, se culege începând din jurul datei de 10 iunie până la mijlocul lunii iulie. Poate fructifica de două ori pe an, a doua fructificare fiind la sfârşitul lunii august, început de septembrie. Este un soi remontant foarte productiv, cu fructul de mărime mijlocie, de culoare roşu aprins la maturitate. Fructele sunt suculente, cu un gust deosebit de bun, parfumate, dulci, bogate în arome, ceea ce le recomandă pentru consumul sub formă de desert, în stare proaspătă, dar și procesate pentru obținerea gemului, marmeladei, sucurilor sau a siropurilor de zmeur. În schimb, pentru lavandă am ales soiurile Blue Scent şi Sevastopolis. Acesta din urmă este un soi foarte potrivit pentru ţara noastră şi mediul climatic de la noi, iar, pe lângă condiţiile pedoclimatice favorabile, mai are şi avantajul de a fi un soi foarte potrivit pentru producerea uleiului de lavandă, unul dintre principalele produse ce pot fi obţinute şi valorificate. Soiul de lavandă Angustifolia Blue Scent este cunoscut şi sub denumirea de Lavanda englezească şi este cultivat pe scară largă pentru proprietăţile sale ornamentale, aromatice, culinare şi medicinale

Rep.: Cum v-ați gândit să intraţi pe piaţă şi unde doriţi să valorificaţi produsul finit?

M.U.: În ambele situaţii ne-am gândit să mergem şi pe partea de procesare a produselor, atât cu zmeura cât şi cu lavanda. Pentru zmeură am discutat în avans deja cu câteva laboratoare de cofetării, unde am găsit deschidere destul de mare şi sperăm să avem o colaborare bună, iar pentru lavandă ne gândim să achiziţionăm o instalaţie de produs ulei. În planurile noastre de viitor este prinsă şi înfiinţarea unei asociaţii sau a unei cooperative pentru o mai bună colaborare cu producătorii zonali şi pentru a avea o piaţă de desfacere mai accesibilă.

Rep.: Ce investiţii semnificative aţi mai făcut în această plantaţie… şi ce mai urmează?

M.U: În această primăvară am montat şi un sistem de irigaţii prin picurare pentru plantaţia de zmeură. Deoarece nu avem o sursă proprie de apă suntem nevoiţi să aducem apa cu cisterna de la pârâu, să o transferăm în bazinele de 1.000 l pe care le avem şi de acolo să dăm drumul la irigat pe întreaga suprafaţă. Pentru sistemul de irigat prin picurare am folosit tub de 16 cu găuri duble din 30 în 30 cm. Tubul a fost prins cu coliere pe o sârmă de 2 mm, sârmă care este întinsă pe spalieri la o înălţime de 40 cm. Deoarece plantaţia este în apropierea pădurii am fost nevoiţi să îngrădim întreaga suprafaţă. Până acum am cheltuit cca 30.000 lei pentru butaşi, sistem irigaţii şi sistem îngrădire, totul fiind din surse proprii. Pentru toamnă avem în vedere să ne extindem şi să plantăm 1.000 stoloni de căpşuni, precum şi să ne extidem plantaţia de zmeură. Iar pentru următorii 2 ani, dacă reuşim să accesăm nişte finanţări europene, sperăm să achiziţionăm nişte utilaje pentru procesare, pentru prelucrare şi pentru depozitare la rece. Aş dori să menționez că, pe lângă această investiţie financiară, am beneficiat şi de ajutorul prietenilor şi al familiei pentru lucrările de înfiinţare şi întreţinere, lucrări care m-au scutit de alte cheltuieli în plus. Treaba abia de acum începe, să ne dea Dumnezeu sănătate!

Beatrice Alexandra MODIGA