reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Feb 2020

Populație dublă sau triplă de porc mistreț

Abia ce s-au stins, în luna noiembrie 2019, 43 de focare de pestă porcină africană confirmată la porcii domestici din gospodăriile populației, că alte 3 cazuri de PPA, de data aceasta la porcul mistreț, au pus în alertă autoritățile din județul Prahova. Este poate cel mai nimerit prilej să discutăm despre ce înseamnă lipsa de control asupra populației de mistreț – unul dintre vectorii răspândirii PPA – cu directorul Asociației Județene a Pescarilor și Vânătorilor Sportivi Prahova, Valeriu Bolgiu.

Reporter: Porcul mistreț a adus probleme dintre cele mai mari în ultima vreme. Pagubele produse culturilor agricole au fost umbrite de faptul că mistrețul este responsabil de pesta porcină africană, virus ce a creat sectorului de creștere a suinelor dificultăți fără precedent. Ce fac administratorii fondurilor cinegetice, cum ținem sub control populația supradimensionată de mistreț înainte de a apărea incidente de tot felul?

Valeriu Bolgiu: Într-adevăr, în ultimii ani porcul mistreț a creat, pe fondul creșterii populației, probleme din ce în ce mai mari. De ce s-a ajuns în această situație? Simplu: cotele de vânătoare sunt aprobate anual de către Ministerul Mediului. Fără să fiu malițios, începând cu ceva vreme în urmă, să fie 7-10 ani, oficialii de la București au obișnuit să aprobe cote mult mai mici față de cât ceream noi, iar solicitările noastre erau fundamentate pe ceea ce aveam real în teren. Și-atunci, an de an – iar porcul se înmulțește și foarte ușor – a crescut populația exagerat de mult.

Rep.: Ca și la urs, din această cauză, a suprapopulării, pesemne că, în căutare de hrană, animalele și-au părăsit habitatul și au invadat zonele locuite.

V.B.: Exact. Au apărut distrugerile pe terenurile agricole, oamenii nu sunt despăgubiți, au existat limitări din cauza schimbării regimului de vânătoare, în sensul în care noi nu mai putem interveni în intravilan, aceasta fiind strict problema unităților administrativ-teritoriale. Mă rog, putem s-o facem în baza unui contract, dar acesta nu este deocamdată reglementat. Sunt mai multe cauze pentru care populația de mistreți a crescut față de optimul agreat de specialiști.

Rep.: Ce înseamnă, în procente, această creștere?

V.B.: Putem vorbi și despre 400%! Dar vestea e că, anul trecut, din cauza PPA, am extras 1.500 de exemplare numai în Prahova, ajustând populația la limita cât de cât normală. Vedeți dvs., orice restricție – de vânătoare, în cazul nostru – creează dezechilibre. În Delta Dunării – zonă cu un regim cu totul aparte, generat de statutul său de sit UNESCO – a fost interzisă vânătoarea de mistreț. Unde a apărut pesta porcină africană? Fix în Deltă! Faptul că s-a propagat după aceea era de așteptat, având în vedere că s-au consangvinizat cu porcii domestici crescuți liber, apoi au fost vectorii, respectiv șacalii, vulpile, câinii maidanezi, ciorile, adică tot ce consumă carne din leșuri, care au răspândit PPA așa cum se știe că s-a întâmplat. În fine, acesta-i alt subiect. Ce-am făcut apoi? Într-un an a dispărut mistrețul din Deltă! Și la nivel național, pe fondul PPA, am avut dispoziție să dublăm sau să triplăm cotele de vânătoare. Însă, din păcate, măsura a fost luată prea târziu!


O statistică a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor arată că populația optimă de mistreț ar fi de 37.000 de exemplare. România a avut însă depășiri de două sau trei ori a acestui număr, ca cifre evaluate (deci nu sigure): 99.204 capete în 2016; 107.469 capete în 2017; 117.963 capete în 2018; 99.633 capete în 2019.

Maria BOGDAN

Când diferența o făcea un gard electric. Ioan Ladoși, președintele ACPR: „Autoritățile au băgat capul în nisip“

„Sunt multe aspecte ale dezastrului provocat de Pesta Porcină Africană și nu cred că știe nimeni încă la ce sume se ridică. Singurele cifre pe care le știm sunt cele ale despăgubirilor și ale cazurilor apărute. Facem o statistică inutilă, care nu folosește nimănui“, afirmă Ioan Ladoși, președintele Asociației Crescătorilor de Porci din România. Cronologia evenimentelor declanșate de apariția Pestei Porcine Africane în țară și impactul ei sunt diferite în viziunea interlocutorului nostru prin comparație cu perspectiva autorităților române. Cine are dreptate?

Cifra 5 și Ordinul cu conotații electorale

Rep.: S-a vehiculat în presa de specialitate că Asociația Crescătorilor de Porci din România a solicitat limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie la cinci exemplare.

I.L.: Această afirmație nu a pornit de la Asociația Producătorilor de Carne de Porc. A fost o propunere a tuturor asociațiilor, însă fără precizarea numărului cinci, dar nu am cerut niciodată textual ca numărul maxim de porci crescuți într-o gospodărie să fie cinci. Noi am cerut doar reglementarea cu claritate a dimensionării acestui număr. Pentru că altfel nu avem cum să luptăm cu virusul Pestei Porcine Africane. Suntem pierduți în hățișul numerelor pe care nimeni nu îl stăpânește. Așadar, a fost un act normativ rezultat în urma discuțiilor purtate la Ministerul Agriculturii cu specialiștii lor. Cum s-a ajuns la acest număr și de ce nu a fost 3 sau 7? Nu știm. Bănuim că este legat de autoconsum. Tot ce depășește cifra reglementată de MADR conduce către o acțiune comercială. De asta implementarea unui asemenea Ordin a fost atât de dificilă. Acest Ordin nu este nou, deși el a apărut recent. A fost publicat prima oară în februarie 2019 de către MADR și la două zile după apariția lui a fost retras. De ce? Simplu! Pentru că acest ordin are și conotații electorale.

Cum au acționat alte țări și cât de eficient a fost

Rep.: Individualizarea animalelor din gospodării nu a fost realizată, nu a existat niciun control al animalelor in teritoriu, iar acest ordin care prevede limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie a fost publicat și apoi abrogat. Ce au făcut așadar autoritățile pentru a preveni sau pentru a minimaliza efectele PPA?

I.L.: La una dintre întâlnirile pe care le-am avut la ANSVSA, în momentul în care au apărut cazurile din Moldova, de peste Prut, apoi din Ucraina, aproape de Deltă, i-am întrebat ce vor face și dacă există o colaborare transfrontalieră cu autoritățile din Moldova și Ucraina. Ce planuri aveți, cum încercați să stopați intrarea virusului în țară? Răspunsul a fost unul evaziv, ceva la modul că „ținem legătura cu ei“. I-am întrebat dacă au vreun plan pe frontieră, să se facă verificări împreună cu autoritățile omoloage. „Păi, noi nu avem nicio putere decât după ce boala a pătruns în țară.“ Și le-am spus că ce aud este îngrozitor. Pentru că în contextul acela nu se mai punea problema dacă, ci când intră virusul în România. Și s-a dovedit așa. La vremea respectivă le-am prezentat o idee. Aceea de a face un gard electric la granița cu aceste țări pentru că de aici venea pericolul cel mai mare. Se uitau la mine ca la un nebun. „Dumneata îți dai seama cât costă, ce investiții presupune?“ Le-am spus că nu știu cât costă și că este treaba lor să facă aceste calcule, niște simulări și să vadă cât ne va costa de fapt dacă va intra boala în România. S-a dovedit că nu eram așa de nebun pentru că focarele din Cehia au fost menținute sub control și după aceea eradicate tocmai datorită faptului că au fost ridicate aceste garduri. Pe granița Belgiei (care are focare) cu Franța s-au făcut garduri, iar Danemarca a anunțat că pe toată lungimea graniței cu Germania sunt garduri.

Tratarea termică, singura variantă, însă imposibilă pentru România

Rep.: Și astfel a început dezastrul. Cunoaștem în prezent care este dimensiunea pierderilor suferite?

I.L.: Efectele generale ale lipsei implementării unor măsuri serioase le-am simțit toți. Nu doar cei care au trebuit să eutanasieze animalele au avut pierderi, ci și cei care s-au situat în acea zonă de 10 kilometri față de focare. Acolo pierderile au fost imense. În momentul în care intri în acea rază, din cauza faptului că în satul X într-un coteț a fost descoperit virusul Pestei Porcine Africane, ferma intră într-un blocaj total. Asta înseamnă pierderi majore. Cel care a avut ghinionul să intre virusul în fermă a primit niște despăgubiri care acoperă probabil 60% din pierderea reală. Dar pentru cel care a fost în zonă, și avem destul de multe exemple, cine cuantifică cât este de mare pierderea respectivă și cine îl despăgubește?

Rep.: Ca să fac referire la ceea ce susțineți dvs. că au afirmat autoritățile că „au putere doar în momentul în care boala a intrat în țară“, ce s-a întâmplat după ce virusul PPA a fost confirmat în România?

I.L.: Legea este înțeleasă de autorități cu o totală inflexibilitate pentru că regulamentele europene spun că singura formă prin care poți să valorifici animalele respective este prin tratare termică. Dar autoritățile știu foarte bine că România nu are o astfel de capacitate. Și atunci au băgat capul în nisip și au spus „pe noi nu ne interesează, așa scrie acolo, asta e.“ Nu au fost acceptate derogări de niciun fel. Am zis că putem să luăm probe din fermă în fiecare săptămână, le verificăm, așteptăm un număr de zile și după aceea ne lăsați să ducem porcii la abator. Au spus nu. Doar tratarea termică a fost acceptată ca variantă. Efectele au fost multiple și perverse. În momentul în care ai ajuns în zona roșie automat și prețul scădea pentru că fermierul nu mai putea să negocieze cu abatorul, ci doar să meargă la cel care voia să îi preia animalele.


„Cei care cresc în gospodărie mai mult de cinci porci intră la categoria producători comerciali. Ca atare, trebuie să se aplice aceleași reguli (individualizare, biosecuritate, fiscalizare) atât în cazul fermelor mari, cât și a producătorilor comerciali. Pe OLX se vând mult mai mulți porci decât ne-am închipui, animale care nu sunt  verificate de autorități. Acest comerț pe Internet trebuie reglementat.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 28 ianuarie 2020

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 267 de localități din 26 de județe, cu un număr de 619 focare (dintre care 7 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În alte 10 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 577.071 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.765 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Alba – 4 la mistreți;
  • Județul Argeș – 2 focare în exploatații comerciale și 36 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bacău – 6 focare în gospodăriile populației și 10 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Bihor – 8 focare în gospodăriile populaţiei şi 227 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Brașov – un focar în gospodăria populației și 9 cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 100 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Brăila – 3 focare (dintre care unul într-o exploatație comercială) și 25 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populației și 40 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Călăraşi – 124 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Constanţa – 41 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Covasna – un focar în gospodăria populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 22 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A) și 75 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 79 de focare în gospodăriile populației și 37 de cazuri la mistreți;
  • Județul Harghita – 4 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Ialomiţa – 17 focare în gospodăriile populației și 168 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 8 focare în gospodăriile populației şi 43 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Giurgiu – 101 focare (un focar într-o exploatație comercială) și 306 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 44 de focare în gospodăria populației și 55 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Ilfov – 6 focare și 171 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – 5 focare în gospodăriile populației și 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 6 focare în gospodăriile populației și 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mureș – 5 cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Neamț – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Olt – 68 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 8 cazuri la misteți;
  • Județul Prahova – 4 focare în gospodăriile și 62 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Satu-Mare – 174 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populaţiei și 95 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Sibiu – 5 focare în gospodăriile populației și 15 cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 198 de focare în gospodăriile populației și 539 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Tulcea – 5 focare în gospodăriile populației și 179 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Vaslui – 3 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – 10 focare în gospodăriile populației și 42 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – 8 focare în gospodăria populației și 37 de cazuri la mistreți;

Până la această dată (28.01.2020) au fost despăgubiți 14.800 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403.373.620 de lei.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Sursa: ANSVSA

Ce nu s-a făcut pentru a proteja România de Pesta Porcină Africană

Revenim asupra discuției cu președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, Ioan Ladoși. Ce au făcut autoritățile române pentru a preveni apariția virusului Pestei Porcine Africane în țară sau, mai degrabă, ce nu au făcut?

Toți porcii din gospodării ar trebui crotaliați

Reporter: Există această tradiție a creșterii porcilor în România în ograda populației. Dispariția lor din gospodării ar fi privită ca fiind nefirească.

Ioan Ladoși: Nimeni nu spune că porcul ar trebui să dispară din gospodării. Noi înțelegem tradiția. Noi, proprietarii de ferme comerciale, am spus dintotdeauna că nu vrem să distrugem această tradiție, dar am solicitat un lucru foarte simplu. Dacă avem o legislație românească în ceea ce privește creșterea porcului, atunci să fie respectată de toată lumea. Nu am cerut nimic în plus.

Rep.: Dar cum înțelege acest lucru un țăran care are cel mult cinci porci, să spunem? I se va părea cel puțin complicat ca el să respecte aceleași reguli ca o fermă comercială cu mii de capete.

I.L.: În primul rând nu el trebuie să înțeleagă acest lucru, ci autoritățile din mediul rural, medicul veterinar de la sat și primarul. Ei implementează legea acolo. Nu trebuie să înțeleagă omul simplu care are cinci porci. El o să respecte legea dacă i se spune cum să facă acest lucru. Să nu vă închipuiți că regulile sunt aceleași și pentru fermele comerciale, și pentru gospodării.

Rep.: Care sunt, de fapt, regulile și diferențele dintre ele?

I.L.: Pentru fermele comerciale regulile sunt mult mai dure, mai aspre și cu reglementări foarte precise și stufoase. Pentru gospodăriile populației sunt câteva reguli simple. Regula numărul 1 ar trebui să fie ca fiecare om care are porci să îi înregistreze. Dacă am avea acest sistem, de acolo ar începe să se deruleze și celelalte reguli și lucrurile ar fi mult mai clare. În toate țările Uniunii Europene este aplicată această legislație. Nu e ceva de domeniul visurilor. Ai un porc în Belgia, nimeni nu se supără că îl ai, dar trebuie să fie crotaliat și autoritatea locală să știe de el. Dacă vrei să îl plimbi dintr-o parte în alta, autoritatea locală trebuie să știe că ai făcut asta, de unde până unde, în ce perioadă de timp, acțiuni ce trebuie demonstrate cu acte. Nu vorbesc aici de partea de fiscalizarea, care oricum nu există atunci când vorbim despre gospodării. Este vorba despre situația gravă în care am ajuns acum și care este cauzată în mare măsură de faptul că nu există niciun control asupra mișcării animalelor în teritoriu.

Pe hârtie totul era perfect

Rep.: Presupun că nu sunt argumente pe care le prezentați acum în premieră. Nu s-a schimbat nimic ca urmare a solicitărilor pe care le-ați făcut?

I.L.: Am făcut aceste solicitări dinainte de a apărea Pesta Porcină Africană în România. Am început toate demersurile către autorități încă din 2015, atunci când focarele de PPA se apropiau de granițele țării. Am avut nenumărate solicitări de întâlniri cu autoritățile pe acest subiect. Am întrebat cum se pregătesc să protejeze producția de carne de porc din România. Pe hârtie totul era perfect. „Asta este planul nostru“ și suna foarte bine, dar nu pentru că l-au inventat ei, ci pentru că l-au inventat alții care se confruntaseră deja cu această problemă și vorbim aici despre Polonia. Autoritățile române doar au făcut copy-paste. Un plan pe hârtie valorează uneori mai puțin decât hârtia în sine. Mai ales dacă nu se vrea sau nu se poate adapta în realitate.

Rep.: Puteți menționa câteva dintre măsurile principale ale acestui plan din 2015?

I.L.: Prima măsură era să individualizeze animalele, să știm care este numărul lor și să controlăm mișcarea acestora. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Rep.: În cât timp credeți că putea fi realizat acest proces?

I.L.: În maximum șase luni pentru că nu era o chestiune de inabilitate sau incapacitate tehnică de a realiza acest lucru. Satele și comunele din țară sunt acoperite cu personal veterinar suficient, iar noi, contribuabilii, plătim pentru ca ei să își desfășoare activitatea. Așadar, împreună cu primarul puteau afla câți porci sunt într-o comună. Astfel nu am mai fi fost prinși pe picior greșit, așa cum s-a întâmplat.

Răspândirea virusului PPA nu a fost cauzată exclusive de mistreți

Rep.: Concluzia dvs. este că situația în care s-a ajuns astăzi a pornit din gospodăriile populației? Pentru că nu a existat această identificare a animalelor și controlul mișcării lor în teritoriu?

I.L.: Aceasta a fost cea mai importantă cauză, primară. În condițiile în care nu ai niciun fel de control asupra mișcării efectivelor, nu ai cum să oprești boala. Nu ai cum să faci asta în momentul în care animalele din focarele inițiale, de la Tulcea, au început să fie transferate în alte părți ale țării fără niciun control. Cum ne explicăm că focarul de la Timiș a fost declanșat prin niște animale care au venit din Bihor fără ca nimeni să știe. Marele vinovat al răspândirii acestei boli este omul. Se discută mult despre mistreți. Este adevărat că aceștia sunt purtători de boală, că avem prea mulți și că se plimbă necontrolat, dar cum putem trage concluzia că avem 1.000 de focare în gospodăriile populației față de 20 de ferme? 1.000 față de 20? La cele 1.000 de gospodării nu a ajuns virusul prin mistreți. Poate la 10-20 da. Spre exemplu, în Deltă porcii se cresc liber, la cantoanele silvice, la stâne. Cunoaștem cazuri de împerechere între mistreți și scroafe domestice.


„Nu negăm aportul mistrețului în ceea ce privește răspândirea virusului Pestei Porcine Africane, dar în niciun caz nu se putea răspândi virusul la 1.000 de gospodării. Vina lui este infimă prin comparație cu cea a omului.“
„Pe vremuri era o vorbă pentru cei din agricultură. „Morții se acoperă cu pământ și vii cu hârtii.“ Este perfect valabil și astăzi. Planul împotriva PPA a fost acolo. Era clar, era bifat și vizat de Bruxelles, dar nu s-a implementat.“
„Vrem ca regulile să fie implementate pentru că nu de legislație ducem noi lipsă, ci de aplicarea ei efectivă.“

Laura ZMARANDA

Ioan Ladoși, președinte APCPR: „Nu știm care este numărul efectivelor de porci la nivel național și asta e o problemă“

Două Românii într-una. Așa arată, în viziunea președintelui Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, situația actuală a sectorului dedicat creșterii suinelor. De ce așa? Pentru că există două sectoare cu aceeași activitate, dar cu tipare diferite de funcționare atunci când vine vorba despre respectarea legii. Concret, vorbim despre fermele comerciale de producție a cărnii de porc care se aliniază tuturor regulilor sanitar-veterinare și legale și despre gospodăriile populației unde, spune Ioan Ladoși, sunt crescuți mult mai mulți porci, fără însă a respecta întotdeauna legea. Și așa se creează iluzia cifrelor statistice. Realitatea spune însă altceva, subliniază președintele APCPR. 

„Cifrele oficiale nu au fost niciodată corecte“

Indiferent despre care dintre cele două segmente vorbim, președintele APCRP susține că situația este gravă și că este chiar indulgent când spune asta pentru că virusul a afectat numărul efectivelor de suine într-o măsură care, din mai multe motive, nu poate fi deocamdată cuantificată. Cert este că impactul Pestei Porcine Africane, prezentă în România de doi ani și jumătate, este încă dincolo de limitele în care poate fi prezentat cu obiectivitate. De aceea nu există în momentul de față niște date care să ne spună câte efective de suine există la nivel național.

„Avem cifre statistice ale autorităților, însă acestea trebuie privite cu mare rezervă. În anul 2019 noi nu am avut de la nivel instituțional niște date publice și statistice în care să avem încredere. Cifrele pe care le găsim la autorități, la INS, în opinia noastră, a celor din domeniu sunt greșite. Și într-o situație precum cea actuală este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să rezolvi lucrurile atât timp cât nu știi cu ce ai de a face. Dacă nu știm câți porci sunt în România, cum putem găsi soluții? Suntem într-o situație dezastruoasă.“

Teoria președintelui APCPR, spune acesta, se bazează pe experiența în timp și pe faptul că nu s-a confirmat niciodată că cifrele oficiale au fost corecte. Pentru a-și argumenta afirmația, acesta se întreabă retoric dacă există cineva care să poată explica de ce statisticile privind efectivele de porcine sunt semnificativ diferite în funcție de sursa care le oferă.

„În gospodării se cresc mult mai mulți porci decât credem. Acolo nu știm numărul real. De la începutul apariției PPA în țară, una dintre jumătățile de măsură care s-au luat a fost aceea ca în zonele de focar să se facă un fel de recensământ. Dar nu a existat o abordare unitară pe tot teritoriul țării. Chiar și așa, a ieșit la iveală faptul că numărul estimat de porci din gospodăriile populației este cu 100% mai mare decât se crede. Și asta este o problemă pentru că ceea ce nu cunoști nu poți măsura. Să spunem totuși că cifrele sunt reale. Asta înseamnă că jumătate din totalul de porci se află în ferme comerciale autorizate sanitar-veterinar care respectă toate regulile legale, iar cealaltă jumătate se află în gospodării care nu respectă nicio regulă. Asta este marea problemă. În mod paradoxal, ambele sunt prezente pe piață“, susține președintele APCRP.

Din 140.000 de scroafe, 35.000 au fost sacrificate din cauza PPA

Și asta este doar o parte a problemei pentru că interlocutorul nostru a scos la lumină un alt aspect foarte important al consecințelor pe care PPA le-a avut în România. Acesta semnalează faptul că în tot acest timp nu s-a vorbit despre reducerea efectivului-matcă. „Animalele de reproducție reprezintă fabrica de purcei. Pe lângă cifrele oficiale, există și statistica pe care am făcut-o privind situația efectivului de reproducători în fermele comerciale. Așadar, potrivit cifrelor oficiale, efectivul-matcă a scăzut cu 5%. Mi se pare o teorie foarte departe de adevăr. Noi estimăm că s-au pierdut 35.000 de scroafe, adică o pierdere de 20%. Când pierzi 35.000 de scroafe într-o țară precum Spania, care are un efectiv foarte mare de suine, pierderea nu se simte atât de rău, dar noi aveam doar 140.000 de scroafe în fermele comerciale. Fiecare scroafă din cele 35.000 de scroafe producea pe an aproximativ 20 de porci.“

În contextul acesta reechilibrarea va fi cel puțin dificilă, iar pe fondul pierderilor în efectivele de reproducători se va crea o nouă situație periculoasă pentru România, și anume dependența absolută de importuri. În plus, subliniază președintele APCRP, influențele globale asupra prețului cănii de porc se va resimți și la noi.

„Țările cu un consum mare de carne de porc precum China, Filipine sau Vietnam au pierdut enorm din efectivele lor din cauza Pestei Porcine Africane și evident că acest lucru a debalansat raportul dintre cerere și ofertă pe plan mondial. China, spre exemplu, avea jumătate din porcii globului și totuși importa continuu. Acum cu atât mai mult. De aceea, prețul cărnii de porc se face în China și este un preț foarte bun. În schimb, pentru țările europene producția de carne de porc a fost în excedent. Europa este cel mai mare exportator de carne de porc din lume, iar producția merge acolo unde cererea este mare, respectiv China. Ca atare, și noi vom plăti importurile la prețurile de pe piață, iar importurile de carne de porc ale României se ridică la aproximativ 260.000 de tone de carne de porc.“ Concluzia aparține fiecăruia!


  • În anii în care exporturile erau permise, România a exportat cel mai mult, 30.000 de tone de carne de porc. Acum se mai exportă foarte puțin din județele în afara zonei roșii, și anume Bistrița-Năsăud și Suceava, regiuni în care nu sunt însă multe ferme de porci.
  • „Probabil că mulți români vor renunța la carnea de porc în favoarea celei de pasăre. Aceasta este una dintre previziunile pentru carnea de porc pe plan global.“
  • „Dacă este să credem cifrele statistice, este foarte clar că ne aflăm într-un declin considerabil al producției interne de carne de porc. În 2016 asiguram 65% din producția de carne de porc de pe piață. În 2018 am coborât la 57%. Dacă ne raportăm la cifrele de la jumătatea anului acesta, adică 30 iunie, am scăzut de la 66% în 2018 la 52%.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 31 decembrie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 237 de localități din 24 de județe, cu un număr de 626 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). Numărul focarelor active a scăzut cu 44 de la precedenta actualizare. În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 543.621 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.447 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Satu-Mare – 170 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 6 focare în gospodăriile populației și 222 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 4 focare în gospodăriile populației și 178 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 17 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 2 focare în gospodăria populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 17 focare în gospodăriile populației și 166 de cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 4 focare în gospodăriile populației și 43 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – 6 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 163 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 121 cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populației și 27 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 158 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și un focar în exploatație de tip A) și 302 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 195 de focare în gospodăriile populației și 537 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 3 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 36 de cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 62 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 5 cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A) și 50 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 63 de focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 5 focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 2 focare în gospodăriile și 13 cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 2 focare în gospodăria populației și 7 cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 39 de focare în gospodăria populației și 15 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Neamț - 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Sibiu - 5 focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Covasna - 6 cazuri la mistreți;
  • Județul Brașov – 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Alba - 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Mureș – 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Bacău – 4 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – un caz la mistreț;
  • Județul Harghita – un caz la mistreț.

În total au fost stinse 2.257 de focare după cum urmează:

  • 56 de focare în județul Satu Mare (dintre care unul într-o exploatație comercială);
  • 43 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și unul într-o exploatație comercială);
  • 88 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 190 de focare în județul Brăila (dintre care 15 în exploatații comerciale);
  • 190 de focare în județul Dolj;
  • 11 focare în județul Vrancea;
  • 97 de focare în județul Bihor;
  • 150 de focare în județul Ialomița;
  • 24 de focare în județul Ilfov (dintre care unul într-o exploatație comercială);
  • 115 focare în județul Giurgiu (dintre care 2 în exploatații de tip A);
  • 27 de focare în județul Argeș (dintre care 2 în exploatații de tip A);
  • 71 de focare în județul Olt;
  • 54 de focare în județul Galați;
  • 200 de focare în județul Teleorman;
  • 95 de focare în județul Constanța;
  • 122 de focare în județul Călărași (dintre care 5 focare în exploatații comerciale);
  • 3 focare în județul Timiș;
  • 10 focare în județul Sălaj;
  • 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);
  • 35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploatații de tip A);
  • 3 focare în județul Covasna;
  • 4 focare în județul Bacău;
  • 18 focare în județul Botoșani;
  • 2 focare în județul Vâlcea;
  • 43 de focare în județul Prahova;
  • un focar în județul Hunedoara;
  • 2 focare în județul Mehedinți;
  • 2 focare în județul Iași;
  • 9 focare în județul Vaslui (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
  • un focar în județul Sibiu;
  • un focar în județul Brașov;
  • Un focar în județul Alba.

Până la această data (31.12.2019) au fost despăgubiți 14.507 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403.270.160 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

În Prahova, focarele de PPA au fost stinse oficial


Rămân deschise 8 cazuri de PPA depistate la porcii mistreți; acestea, potrivit legislației, pot fi închise la doi ani de la confirmare.

Pericolul însă nu a trecut

Luna trecută, în cadrul ședinței Centrului Local de Combatere a Bolilor Prahova, directorul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Mihai Terecoasă, a anunțat că au fost stinse oficial cele 43 de focare de pestă porcină africană confirmate în gospodăriile populațiilor din comunele Olari, Gherghița, Balta Doamnei, Puchenii Mari, Brazi, Târgșoru Vechi, Gorgota, Poienarii Burchii, Șirna și Cocorăștii Colț, toate situate în sudul județului. Concomitent au fost ridicate restricțiile sanitar-veterinare privind circulația suinelor vii impuse uneia dintre cele mai mari exploatații comerciale din comuna Gherghița. DSVSA Prahova a precizat că, după stingerea focarelor, în fiecare gospodărie unde a fost depistată temuta PPA se vor introduce doi porci santinelă pentru a testa eficiența acțiunilor de dezinfecție efectuate, iar după 45 de zile se vor recolta probe de sânge pentru examenul serologic, care să confirme absența (sau prezența) virusului.

Fermierii nu scapă însă cu totul de consecințele provocate de apariția bolii în județ: autoritățile au aprobat planul de măsuri pentru prevenirea apariției de noi focare de PPA, valabile în luna decembrie, fix atunci când există o foarte mare cerere de carne de porc pe piață.

Primul set de măsuri vizează circulația suinelor și presupune: controale permanente efectuate la intrarea în județ dinspre zonele unde a fost confirmată pesta, pentru a descuraja comerțul ilegal de porcine vii sau carne; obligația comercializării numai în baza certificatului sanitar-veterinar de sănătate, a formularului de mișcare eliberat de medicul veterinar din localitatea de domiciliu a vânzătorului; în plus, dacă animalele provin din alte județe, pe lângă cele două documente este necesar un aviz sanitar-veterinar interjudețean (va fi obținut de vânzător de la DSVSA-ul județean).

Al doilea set de măsuri îi pune în încurcătură pe cei care sacrifică suinele în mod tradițional. Adică, ei trebuie să cheme medicul veterinar împuternicit dacă eventual constată modificări în starea de sănătate a porcului: inapetență, febră, arcuire a spatelui, mers greoi, vomă, diaree, semne de piele înroșită. După sacrificare, apelarea medicului devine obligatorie dacă se observă anumite modificări ale organelor interne: splina mult mărită, de culoare roșie sau neagră, ficat mult mărit, numeroase hemoragii, acumulări de lichid în cavități. Cum puțini gospodari se pricep la aceste detalii, vă imaginați că sacrificarea chiar devine o mare problemă. Pe de altă parte, dacă există persoane care cumpără carne din alte județe pentru folosință în cadrul familiei, acestea trebuie să completeze o declarație pe proprie răspundere pe care s-o prezinte mai apoi poliției sau jandarmeriei, dacă se întâmplă să fie oprite în trafic.

Maria BOGDAN

Doar procesatorii de carne de porc din judeţul Suceava au primit avizul CE pentru exportul în spaţiul comunitar

12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne, toate din judeţul Suceava, au liber la export din partea Comisiei Europene, după ce în judeţul din nordul ţării s-a reuşit prevenirea apariţiei pestei porcine africane (PPA). Decizia Comisiei Europene din 12 noiembrie 2019 a fost comunicată de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava firmelor care au liber la export. Autorităţile sucevene au avut în vedere măsurile severe de prevenţie aplicate de DSVSA, Prefectură, Poliţie, Jandarmerie şi toate celelalte structuri implicate, iar acceptarea acestora de către populaţie a făcut ca pesta porcină să nu pătrundă în judeţ.

Măsurile luate din 2016

La nivel naţional sunt înregistrate aproape 800 de focare de pestă porcină africană, singurele judeţe în care boala nu a fost diagnosticată fiind Suceava şi Bistriţa Năsăud. De la medicul veterinar Dănuţ Corneanu, directorul executiv al DSVSA Suceava, am aflat că Suceava se numără printre judeţele de graniţă considerate cu risc de apariţie a bolii, de aceea măsurile de prevenţie a pestei porcine africane au fost instituite aici începând cu anul 2016, implementându-se şi alte planuri în funcţie de evoluţia acestei boli pe teritoriul României. Printre măsurile preventive care s-au dispus în judeţul Suceava au fost interzicerea comercializării porcilor în târguri şi oboare, inclusiv în cele autorizate sanitar-veterinar, verificarea condiţiile de biosecuritate în exploataţiile comerciale de suine şi în exploataţiile nonprofesionale. S-a instituit o zonă de mare risc, fâşia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina, pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării, unde s-a efectuat o supraveghere intensivă, prin inspecţii atât pentru porcii domestici, cât şi pentru porcii mistreţi. Din primăvară până în toamnă, personalul DSVSA a efectuat controale la stâni şi cantoane silvice şi în exploataţiile unde se găsesc mai mult de cinci porci, urmărindu-se ca acestea să fie împrejmuite şi să se respecte regulile sanitar- veterinare. S-a supravegheat starea de sănătate a efectivelor de suine de pe întreg teritoriul judeţului prin supraveghere pasivă şi activă, s-au desfăşurat campanii de informare a populaţiei prin mass-media privind PPA, implicaţiile acesteia, evoluţia şi a faptului că persoanele şi cetăţenii care constată mortalităţi la porci trebuie să sesizeze de urgenţă medicul veterinar sau DSVSA. În punctul de trecere a frontierei de la Siret s-a asigurat permanenţă, inclusiv pentru verificarea bagajelor călătorilor care intrau în ţară din Ucraina pentru prevenirea introducerii pe teritoriul ţării noastre a cărnii şi a produselor de carne de porc.

laborator DSVSA 2

Măsurile severe de prevenţie

„Practic, s-au luat toate măsurile posibile pentru a evita cazurile de îmbolnăviri cu pestă porcină şi pentru a nu face posibilă pătrunderea bolii în judeţ. Primele măsuri au fost luate în 2016, conform Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane. În martie 2017 am avut o întâlnire cu un grup de experţi de la Comisia Europeană care ne-au avertizat, având în vedere evoluţia pestei porcine africane în Țările Baltice, Letonia şi Estonia, şi faptul că aceasta tinde să se răspândească spre vecinii de la sud, iar în trei-cinci luni va intra şi în România. Şi au avut dreptate. În 2017, în luna iulie, în Satu Mare a ajuns pesta porcină, după care a ajuns în Delta Dunării.

La nivel de judeţ am primit sprijinul autorităţilor locale – Instituţia Prefectului, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava şi Inspectoratul de Jandarmi Suceava – pentru controale în târguri, în trafic şi oriunde a fost nevoie. Am scăpat de PPA prin respectarea strictă a măsurilor impuse şi vreau să mulţumesc medicilor veterinari din tot judeţul, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari, pentru că s-au implicat în tot ceea ce am făcut pe linia prevenţiei pestei porcine. Oamenii au înţeles, au conştientizat, am avut şi avem program non stop, inclusiv sâmbăta şi duminica, la laboratorul sanitar veterinar pentru analiza şi testarea animalelor găsite moarte.

Am avut o foarte bună colaborare şi cu reprezentanţii Direcţiei Silvice, Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi cu gestionarii fondurilor de vânătoare. Ori de câte ori am avut măsuri suplimentare instituite la nivelul judeţului au fost convocaţi la sediul instituţiei noastre, au fost instruiţi în acest sens şi au fost alături de noi începând de la patrulările zilnice pe fondurile de vânătoare pentru a supraveghea deplasările porcilor mistreţi până la depistarea din timp a animalelor moarte de pe fond. Dacă identificăm din timp un posibil focar și celelalte măsuri sunt eficiente.

Emoţiile au fost foarte mari când PPA a apărut în judeţul Botoşani. Împreună cu poliţia am instituit imediat filtre rutiere pe toate drumurile de acces dinspre judeţul Botoşani şi un filtru permanent în zona Mihăileşti – Siret“, ne-a spus Dănuţ Corneanu, directorul executiv al DSVSA Suceava.

Politică de prevenție...

Dănuţ Corneanu a precizat că instituţia pe care o conduce are în vedere continuarea măsurilor de prevenire a pestei porcine africane, medicii veterinari din cadrul DSVSA efectuând controale în exploataţii cu mai mult de cinci capete suine pentru respectarea condiţiilor de biosecuritate şi înmatriculare a suinelor, controale în trafic şi în pieţele comunale, în scopul verificării respectării interzicerii transportului neautorizat de suine vii şi a produselor de carne de porc, care sunt tot mai căutate în această perioadă.


„Măsurile acestea trebuie respectate în continuare, avem acelaşi grafic de control, avem colegi în controale suplimentare, care împreună cu reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie fac controale în trafic, avem programe comune de control pentru prevenirea apariţiei virusului pe teritoriul judeţului. Urmărim în primul rând circulaţia animalelor. Cei care nu respectă legea sunt sancţionaţi. Oamenii respectă legislaţia şi au conştientizat pericolul, dovadă că în ultima perioadă am aplicat un număr foarte mic de amenzi contravenţionale şi avertismente scrise. Am avut confiscate trei animale care intrau din judeţul Botoşani fără origine cunoscută, fără documente de însoţire, neidentificate, şi care au fost asomate în condiţiile legii, după care au fost trimise la unitatea specializată de ecarisaj“, a arătat Dănuţ Corneanu.

12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne autorizate

laborator DSVSA 4

Judeţul Suceava are 12 unităţi de abatorizare şi 15 unităţi de procesare carne autorizate sanitar-veterinar care pot efectua în continuare schimburi intracomunitare şi export. În judeţ există şi opt ferme de porci autorizate sanitar-veterinar care pot face export. În total, la data de 20 noiembrie 2019, trei din cele opt ferme erau populate cu un efectiv de 3.150 de capete porci. Într-o fermă erau 1.400 de capete, în alta erau 1.100 de capete, iar în singura fermă de reproducţie din judeţ existau 650 de capete. Conform şefului DSVSA Suceava, cinci ferme erau nepopulate, proprietarii a două mari ferme de pe raza limită a judeţului Suceava, cele de la Vereşti şi Dumbrăveni, având rezerve în a le popula cu porci în ultima perioadă, fiind foarte aproape de graniţa cu judeţul Botoşani. Celelalte ferme fără efectiv au fost recent depopulate, animalele fiind trimise la sacrificare şi între cele trei cicluri anuale de îngrăşare fiind o perioadă de pauză în care se fac dezinfecţie, lucrări de verificare şi reparaţie dacă este necesar la instalaţiile automate de hrănire, adăpare, evacuarea dejecţiilor şi climatizare, lucrări pregătitoare pentru un nou ciclu de producţie şi lucrări de modernizare sau de noi investiţii. 

„Prin Decizia nr. 1.900 din 12 noiembrie 2019 a Comisiei Europene, de modificare a anexei, ce conţine patru părţi, la Decizia 709 din 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre, în partea I a deciziei Suceava este singurul judeţ din ţară pe partea albastră. În partea a II-a este judeţul Bistriţa Năsăud şi în partea a III-a avem zona roşie, unde sunt restul judeţelor ţării. Am informat toţi operatorii din judeţ, conform precizării Autorităţii Sanitar Veterinare, să-şi continue activitatea şi să aibă în vedere prevederile deciziei.

Cele 12 unităţi care deţin marcă de sănătate pentru unităţi de abatorizare şi cele 15 cu marcă de identificare pentru unităţi de procesare a cărnii şi au acea ştampilă ovală pot să ajungă cu produse în toată lumea. Abatoarele autorizate sanitar-veterinar şi unităţile de procesare a cărnii de pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară activitatea sub control sanitar-veterinar strict. În toate abatoarele avem câte un medic veterinar prezent pe timpul sacrificării animalelor şi până la încheierea activităţilor. Acesta are obligaţia efectuării examenului antemortem al animalelor la mai puțin de 24 de ore de la sosirea lor în abator și mai puțin de 24 de ore înainte de tăiere, verificarea documentelor însoţitoare, examenul postmortem, consemnarea controalelor şi examinărilor făcute în registrele aferente şi specifice de abatorizare. Și în unităţile de procesare a cărnii avem medici veterinari, totul fiind sub control sanitar-veterinar“, a precizat Dănuţ Corneanu.

Silviu BUCULEI

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane (PPA) la data de 10 octombrie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 337 de localități din 29 de județe, cu un număr de 1.105 de focare (dintre care 15 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 34 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 16 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 26 de focare în gospodăriile populației și 182 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 12 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 40 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 65 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 6 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 79 de focare în gospodăriile populației și 16 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 34 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 232 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 279 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 27 de focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 28 de focare în gospodăriile populației și 163 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 147 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.
  • Județul Olt – 110 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 39 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 22 de focare (dintre care unul într-o exploatație comercială) și 157 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 253 de focare în gospodăriile populației și 529 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 173 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 9 focare (dintre care unul într-o fermă comercială) și 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;

Până la această data (10.10.2019) au fost despăgubiți 11.072 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 275.900.870 de lei.

Sursa: ANSVSA

Și totuși, mistrețul e mai important ca omul?

Nu știu cum o fi să stai în asfalt și să faci politica porcilor mistreți din România, indiferent că te numești autoritate publică sau ONG pentru protecția faunei sălbatice. Dacă nu ești direct afectat nu ai cum să evaluezi o situație sau alta. Și nici nu este clar cât timp interesul pentru mistreț este mai mare decât cel pentru om. Așa cum stau lucrurile astăzi, se pare că în dezavantaj este locuitorul din mediul rural (și nu numai): el pierde culturile, el (sau copilul lui) riscă să dea nas în nas cu mistrețul, el este amendat dacă se întâmplă să ucidă vreun exemplar, el nu este despăgubit pentru pierderi, el suferă și dacă animalul îi... „împrumută“ o pestă porcină africană (PPA). Pesemne că lucrurile trebuie tratate echilibrat, indiferent de interesele care sunt la mijloc.

Deunăzi vreme am avut stupoarea să văd, în miezul nopții, o duzină de porci mistreți coborâți la marginea orașului Vălenii de Munte, până în gospodăria unei rude. Acum câțiva ani ar fi fost imposibil să imaginez o astfel de situație. Nu la noi, fiindcă am înțeles că în Germania, mistreții au invadat chiar Berlinul! Și tot în această vară am văzut urme ale trecerii lor în vatra satului. Mărindu-și populația necontrolat (sau poate nu?), mistreții și-au mutat habitatul cu câțiva kilometri în aval de pădurile din zona de deal ajutați, ce-i drept, și de vegetația în expansiune. Localnicii de la granița dintre Vălenii de Munte și Predeal Sărari îmi spuneau că turme întregi traversează șoseaua din cartier nestingherit. Nu mai vorbim despre toate localitățile din nordul județului unde, an de an, sunt distruse zeci sau sute de hectare de culturi sau fânețe.

Peste 66 de mii de porci mistreți, sold din 2018

Pe din dos s-a vorbit mereu despre un mare interes al vânătorilor să mențină confuzie asupra numărului de mistreți. Pe din față (!) au fost invocate directivele europene pentru protecția faunei sălbatice. România a funcționat la extreme: ori a văzut măcel de mistreți (nimeni normal la cap – scuzați expresia – nu poate tolera așa ceva) la celebrele pârtii de vânătoare; ori n-are habar de problemele reale pe care le au sătenii din zonele de munte sau de deal (și nu numai) din cauza sălbăticiunilor. Niciodată în vremea din urmă problema n-a fost tratată cu responsabilitate, echilibrat. Nici măcar când mistreții au răspândit PPA. Oficial se spune că, în 2018, populația de porci ar fi fost de 104.157 de capete. Cota de vânătoare s-a fixat la 43.253 de exemplare, dar s-au vânat efectiv 37.859 de capete, deci rezultă un „sold“ de peste 66.000 de capete, aproape dublu decât populația optimă, de 37.266 de capete (sursă ANSVSA). Obiectivul este de a atinge o densitate maximă a populației de mistreți de 0,5 capete de mistreț/km2. Aceste date furnizate de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor au fost preluate și de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară din cadrul Comisiei Europeane, într-un raport de audit realizat în octombrie 2018 cu privire la pesta porcină.

Adevărul este că noi bâjbâim...

Un recensământ al animalelor furnizează date aproximative. Cert este doar că, din 2009, întreaga Europă se confruntă cu o creștere explozivă a numărului de mistreți ca rezultat al încălzirii globale și al cultivării pe scară largă a porumbului și rapiței pentru biocombustibili. În România avem următoarea evoluție a porcilor sălbatici: 23.000 de capete – în 1995; 63.916 de capete – în 2011; 117.973 de capete – estimate pentru 2019. Trebuie să recunoaștem că avem de-a face cu o triplare a numărului în 25 de ani.

Maria BOGDAN

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 24 septembrie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 26 de județe, cu un număr de 1.223 de focare (dintre care 13 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 481.921 de porci afectați de boală și există 2.126 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 32 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 15 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 164 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 49 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 64 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 10 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) şi 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 38 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 190 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 219 focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 260 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 24 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 22 de focare în gospodăriile populației și 161 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un focar în gospodăria populației și un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 143 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.
  • Județul Olt – 98 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 21 de focare în gospodăriile populației și 157 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 281 de focare în gospodăriile populației și 527 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – un focar în gospodăria populației și 173 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;

Până la această data (24.09.2019) au fost despăgubiți 10.186 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 260.438.090 de lei.

În total au fost stinse 1.353 de focare.

ANSVSA solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 12 septembrie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1.185 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 462.459 de porci afectați de boală și există 2.068 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 28 focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 58 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 9 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 163 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Brăila – 46 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 60 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 14 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 37 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 173 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 204 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 234 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 21 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 19 focare în gospodăriile populației și 159 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 17 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 135 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – un focar în gospodăria populației.
  • Județul Olt – 94 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 30 de focare în gospodăriile populației și 156 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 296 de focare în gospodăriile populației și 524 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – un focar în gospodăriile populației și 172 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 2 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;

Până la această data (12.09.2019) au fost despăgubiți 10.143 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 259.890.470 de lei.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 3 septembrie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 316 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1108 de focare (dintre care 11 focare în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 449.452 de porci afectați de boală și există 2.046 de cazuri la mistreți

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 26 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 58 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 9 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 29 de focare în gospodăriile populației și 198 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Brăila – 45 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 14 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 53 de focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 13 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 33 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 163 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 36 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 182 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 201 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 13 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației.
  • Județul Ialomița – 19 focare în gospodăriile populației și 158 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 17 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 132 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 76 de focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 29 de focare în gospodăriile populației și 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 5 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 291 de focare în gospodăriile populației și 520 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 5 focare în gospodăriile populației și 167 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 2 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;

În total au fost stinse 1.303 de focare

Până la această data (03.09.2019) au fost despăgubiți 9.633 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 258.028.610 de lei.

Sursa: ANSVSA

Focar de Pestă Porcină Africană în Constanța

La finalul lunii august a fost întocmită de către DSVSA o Decizie de plasare sub supraveghere în suspiciune de pestă porcină africană a unei exploatații de aproximativ 60 de capete, din zona localității Cumpăna, județul Constanța. Asta după ce medicul veterinar arondat localității a găsit 3 porci morți. Autoritățile, în urma verificărilor efectuate, au luat decizia sacrificării a peste 150 de porci din gospodării, ca măsură de limitare a focarului de PPA.

În realitate, echipele din teren au găsit 152 de porci pe care i-au sacrificat. Proprietarii animalelor au semnat documentele necesare, urmând ca, după completarea dosarelor, să fie despăgubiți.

DSVSA realizează dezinfecția necesară. A realizat dezinfecția preliminară, conform procedurilor, urmând ca vineri să aibă loc a doua etapă și în 7 zile etapa finală a dezinfecției.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 22 de județe, cu un număr de 950 de focare (dintre care 6 focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 428.744 de porci afectați de boală și există 1.845 de cazuri la mistreți.

În judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 2.401 de exploataţii dintr-un total de 2.513 exploataţii în valoare de 6.558.000 de lei. Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare. Evoluţia bolii este în permanență monitorizată prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Semne specifice care indică boala:

  • temperatură foarte ridicată (40,5-42°C) şi stare febrilă;
  • roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului;
  • lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24-48 de ore înaintea morţii;
  • vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi.

Mortalitatea este mare, aproape de 100%, și intervine într-un timp extrem de scurt. Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru aceștia, virusul având însă impact la nivel economic şi social, au precizat medicii veterinari.

Ruxandra HĂBEANU

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 8 august 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 231 de localități din 23 de județe, cu un număr de 746 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 410.616 porci afectați de boală și există 1.803 cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 4 focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 4 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A);
  • Județul Bihor – 18 focare în gospodăriile populației și 197 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 8 focare în gospodăriile populației și 91 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 22 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 23 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 27 de focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 12 focare în gospodăriile populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 22 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 113 focare în gospodăriile populației și 9 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 18 focare în gospodăriile populației și 34 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 108 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 35 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – un focar în gospodăria populației.
  • Județul Ialomița – 12 focare în gospodăriile populației și 156 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 16 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 134 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 35 de focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 29 de focare în gospodăriile populației și 7 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 23 de focare în gospodăriile populației și 152 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 247 de focare în gospodăriile populației și 515 cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 17 focare în gospodăriile populației și 167 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 4 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț.
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 23 de cazuri la mistreți;

Până la această data (08.08.2019) au fost despăgubiți 8.979 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 253.163.650 de lei.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 24 iulie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 140 de localități din 20 de județe, cu un număr de 416 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 372.325 de porci afectați de boală și există 1.660 de cazuri la mistreți

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Argeș – 5 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A);
  • Județul Bihor – 8 focare în gospodăriile populației și 140 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Brăila – 9 focare și 23 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 5 focare în gospodăriile populației și 79 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populației și 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 6 focare în gospodăriile populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 10 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 81 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 5 focare în gospodăriile populației și 34 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – un focar în gospodăria populației și 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 12 focare în gospodăriile populației și 109 cazuri la mistreți ;
  • Județul Giurgiu – 36 de focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 9 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 23 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 10 focare în gospodăriile populației și 150 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 169 de focare în gospodăriile populației și 515 cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 17 focare și 167 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț.
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 23 de cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 1.246 de focare.

Până la această data (24.07.2019) au fost despăgubiți 8.778 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 252.287.710 de lei.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Sursa: ANSVSA

Sprijin acordat fermierilor pentru refacerea potențialului de producție agricolă

Prin intermediul Măsurii 5 - Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare, respectiv a sub-măsurii 5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile, fermierii au avut posibilitatea de a accesa, în intervalul 01 aprilie – 30 iunie 2019, o sesiune de primire proiecte destinată investițiilor pentru prevenirea și combaterea Pestei Porcine Africane (PPA) în România.

Interesul fermierilor pentru a accesa această submăsură a fost deosebit, fiind depuse 174 proiecte (105 proiecte aferente solicitanților publici şi 69 proiecte aferente solicitanților privați), la nivel național, în valoare de 15.739.108 euro, dintr-un total disponibil de 14.775.003 euro pentru selecția proiectelor. În prezent, cele 174 proiecte depuse la nivel național se află în analiză la nivelul AFIR.

Beneficiarii eligibili în cadrul acestor sesiuni au fost: fermieri, cooperative, grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor, cât și entități publice cu atribuții în domeniul sanitar-veterinar, autorități publice care au în administrare punctele de trecere a frontierei, drumurile publice și administratori/gestionari publici ai fondurilor cinegetice.

Prin Sm 5.1 sunt finanțate proiectele a căror valoare maximă eligibilă va fi de la 20.000 euro până la 250.000 euro, în funcție de tipul operațiunii și de sub-măsura accesată. Sprijinul acordat prin acestă sub-măsură contribuie la:

- Creșterea capacităţii operationale de prevenire a apariţiei epidemiilor şi combaterea acestora, inclusiv prin diminuarea timpului de reacție din partea autorităților sau

- Reducerea efectelor dezastrelor naturale, a evenimentelor adverse şi catastrofale asupra potenţialului de producţie agricolă.

Pentru a fi eligibile la finanțare în cadrul acestei sesiuni, operațiunile/acțiunile trebuie să vizeze:

  • Investiții în instalații de dezinfectare și dezinsecție;
  • Investiții în creșterea capacității operaționale pentru reducerea timpilor de diagnostic prin dotarea laboratoarelor și achiziția de mijloace de transport a probelor;
  • Achiziționarea de camere frigorifice pentru depozitarea temporară a animalelor sălbatice ucise până la primirea rezultatelor probelor prelevate;
  • Investiții în instalații, echipamente și infrastructura sanitară și garduri de protecție, inclusiv repelenți, în cadrul fermelor, pentru asigurarea biosecurității.

O noutate în cadrul acestei sesiuni este faptul că vor putea fi decontate cheltuielile eligibile stabilite în cadrul proiectului, inclusiv cele efectuate înainte de depunerea cererii de finanțare, dar nu mai devreme de data recunoașterii oficiale de către autoritățile competente a producerii fenomenului epizootiei de pestă porcină africană, respectiv data de 31.07.2017.

Alte informații sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info) și MADR (www.madr.ro).

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane (PPA) la data de 10.07.2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 77 de localități din 18 județe, cu un număr de 192 de focare (dintre care 2 în exploatații comerciale și unul într-o exploatație de tip A). În alte 6 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 369.505 de porci afectați de boală și există 1.552 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Satu-Mare – un focar în gospodăria populației și 149 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 2 focare în gospodăriile populației și 139 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 19 focare (dintre care 2 focare la exploatații comerciale) și 167 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 6 focare și 23 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – un focar în gospodăria populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – 3 focare în gospodăriile populației și 64 de cazuri la mistreți ;
  • Județul Călărași – 5 focare în gospodăriile populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populației și 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 18 focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 77 de focare în gospodăriile populației și 498 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 5 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A);
  • Județul Olt – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 6 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 3 focare în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 35 de focare în gospodăriile populației și 5 cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Vâlcea – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț.
  • Județul Iași – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 22 de cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 1.240 de focare după cum urmează:

  • 24 de focare în județul Satu Mare;
  • 3 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 20 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 136 de focare în județul Brăila (dintre care 11 în exploatații comerciale);
  • un focar în județul Dolj;
  • 4 focare în județul Vrancea;
  • 61 de focare în județul Bihor;
  • 132 de focare în județul Ialomița;
  • 10 focare în județul Ilfov;
  • 27 de focare în județul Giurgiu;
  • 2 focare în județul Argeș;
  • 7 focare în județul Olt;
  • 19 focare în județul Galați;
  • 12 focare în județul Teleorman;
  • 94 de focare în județul Constanța;
  • 104 focare în județul Călărași (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
  • 3 focare în județul Timiș;
  • 3 focare în județul Sălaj;
  • 566 de focare în Tulcea (dintre care 3 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);
  • un focar în Arad;
  • 2 focare în județul Covasna;
  • 4 focare în județul Bacău;
  • 2 focare în județul Botoșani.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 19 iunie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 31 de localități din 11 județe, cu un număr de 55 de focare (dintre care 2 în exploatații comerciale). În alte 10 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 366.694 de porci afectați de boală și există 1.433 de cazuri la mistreți.

De la ultima actualizare a situației privind evoluția PPA, s-a înregistrat o scădere considerabilă a numărului de focare active (342 de focare).

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Argeș – 2 focare în gospodăria populației;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Bihor – 9 focare în gospodăriile populației și 106 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 5 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – un focar în gospodăria populației și 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 3 focare în gospodăriile populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 7 focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – 18 cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 18 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 147 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – un focar în gospodăria populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 7 focare în gospodăriile populației și 484 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 165 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț.
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 18 cazuri la mistreți.

Până la această data (19.06.2019) au fost despăgubiți 8.658 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.860.460 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Conferința la nivel înalt privind bolile transfrontaliere la animale

În data de 10 iunie 2019 va avea loc la Palatul Parlamentului Conferința la nivel înalt privind bolile transfrontaliere la animale, eveniment organizat în marja Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Lucrările conferinței vor fi deschise de ministrul Petre Daea, alături de care se vor afla Vytenis Andriukaitis, comisar european pentru sănătatea și siguranța alimentelor și Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Manifestarea va reuni înalți oficiali precum: Pekka Pesonen, secretar general al Copa Cogeca, Bernard Van Goethem, director DG Sante și Eran Raizman, expert superior, Biroul de sănătate și producție animală din cadrul FAO. De asemenea, la eveniment vor participa cadre universitare renumite, cercetători și experți din țările membre ale Uniunii Europene.

Subiectele ce vor fi abordate vizează următoarele teme deosebit de importante, precum: perspectiva fermierilor privind managementul riscului în bolile transfrontaliere în vederea asigurării continuității activității, asistența FAO pentru statele afectate de bolile transfrontaliere, inclusiv Pesta Porcină Africană și Pesta micilor rumegătoare, punctul de vedere al UE privind bolile transfrontaliere la animale, rolul EFSA în sprijinirea Statelor Membre pentru a face față acestor epidemii, importanța cooperării în cadrul bolilor transfrontaliere la animale, experiența Statelor Membre în gestionarea bolilor transfrontaliere privind Gripa aviară, Pesta Porcină Africană, Pesta micilor rumegătoare, implicațiile economice ridicate ale bolilor transfrontaliere în Europa.

România, ca și alte State Membre afectate de PPA, este interesată de orice dezbatere privind eradicarea și răspândirea PPA, care poate genera soluții pentru administrație, fermieri și pentru administratorii fondului cinegetic.

În acest context, obiectivul conferinței este acela de a întruni reputați specialiști și cercetători care să realizeze un schimb constructiv de idei, să împărtășească din experiența lor și, totodată, să ofere recomandări și soluții practice privind gestionarea și eradicarea PPA.

Abonează-te la acest feed RSS