Înțărcarea este o perioadă importantă la suine, asociată cu multe schimbări nutriționale, de mediu sau sociale, ca urmare a tranziției de la lapte la hrana solidă, separarea de scroafe, transportul sau alți factori de stres de mediu, cum ar fi: modificări ale temperaturii sau ale calității aerului. Din aceste motive, criza de înțărcare este asociată nu numai cu o scădere a aportului de hrană și a performanțelor de creștere după înțărcare, dar poate afecta semnificativ sănătatea intestinală a purceilor, cu efecte negative asupra structurii și funcționalității tractului digestiv. Înțărcarea declanșează un răspuns inflamator la nivel intestinal, care duce la o alterare a morfologiei și permeabilității barierei epiteliale intestinale, la modificarea compoziției microbiotei și la eliberarea diferiților efectori ai răspunsului inflamator.

În Laboratorul de Biologie al IBNA Balotești a fost realizat un studiu cu scopul de a contracara stresul de înțărcare și de a îmbunătăți sănătatea intestinală la purcei prin utilizarea unui furaj combinat complet constând dintr-un amestec de deșeuri agroindustriale (șrot de semințe de struguri, șrot de cătină și șrot de in) bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3. În acest scop doisprezece purcei hibrizi TOPIG cu o greutate corporală medie de 11,25 kg au fost distribuiți aleatoriu unuia dintre cele două grupuri experimentale: grupul martor hrănit cu dieta de bază cu porumb și soia (dieta control) și grupul experimental hrănit cu o dietă cu 10% amestec de semințe de struguri, in și cătină într-un raport de 3:4:1 (dieta GFS).

Utilizarea dietei GFS a determinat reducerea semnificativă a concentrației de markerilor pro-inflamatorii (citokinele IL-1 beta și TNF-alfa) și a îmbunătățit funcția de barieră a intestinului prin creșterea expresiei proteinelor de joncțiune (ocludină, claudină 4, claudină 7 și matricei proteice extracelulare) comparativ cu controlul. Prezența GFS în dietă a determinat îmbunătățirea microflorei intestinale benefice (a crescut abundența speciilor Bifidobacterium și Lactobacillus în conținutul intestinal din intestinul gros, precum și concentrația de acizi propionic și butiric). Rezultatele noastre au arătat că deșeurile agroindustriale bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3 pot fi utilizate în dieta purceilor în criza de înțărcare pentru ameliorarea efectelor negative asociate stresului de înțărcare.

Daniela MARIN

oferta IBNA Balotesti

Carnea de peşte este importantă pentru sănătate întrucât conţine un lanţ lung de grăsimi (Omega 3), este bogată în substanţe nutritive, vitamina D şi selenium şi alte substanţe minerale reprezentate de Na, K, Ca, Cl, fosfaţi, sulfaţi, iod, are un conţinut ridicat de proteine şi scăzut în grăsimi saturate. Includerea în alimentaţie a peştelui ajută la menţinerea sănătății inimii şi a vaselor de sânge.

Carnea de peşte este uşor digerabilă datorită structurii musculaturii care este organizată în segmente musculare scurte, separate de foiţe conjunctive, cu menţiunea că peştii graşi sunt mai puţin digestibili decât cei slabi.

Pentru ca acest important produs să nu cauzeze disconfort alimentar sau toxiinfecţii alimentare consumatorilor se recomandă ca operatorii economici din domeniu şi populaţia să cunoască următoarele:

  • Comercializarea peștelui și a derivatelor este admisă numai în unităţi specializate sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.
  • Să se respecte cerinţele cu privire la construcţia şi dotarea cu facilităţi şi echipamente a unităţilor de păstrare și comercializare a peștelui;
  • Să fie asigurate condiţiile de manipulare şi transport ale peştelui, a produselor din pescuit de la furnizori la unităţile de vânzare, cu menţinerea condiţiilor de igienă şi a lanţului frigorific pe durata transportului;
  • Să se asigure condiţiile de igienă şi de întreţinere a spaţiilor şi a echipamentelor (rafturi, tăvi, recipiente, vitrine frigorifice etc.) în care peştele şi produsele din pescuit sunt depozitate, manipulate şi expuse spre comecializare către consumatorii finali;
  • Să se respecte condiţiile de sănătate şi igienă a personalului care manipulează alimentele;
  • Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc.

Peştele în stare vie se păstrează în spaţii frigorifice sau în vase speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4‚ plus 6 grade Celsius (pe parcurs se răceşte cu gheaţă până la plus un grad Celsius). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 de ore.

Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date, şi să fie lipiţi strâns de corpul peştelui.

  • Nu cumpăraţi peşte dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal.

Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

  • Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă de la minus 12 până la minus 18 grade Celsius, cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

Se păstrează la temperatura de minus 18 grade Celsius, pe un termen de la o lună la 12 luni.

  • Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.

Peştele în conserve şi semiconserve este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

Conservele din peşte se ambalează în cutii metalice sau din sticlă.

Pe cutii trebuie să fie imprimate următoarele informaţii:

– denumirea şi adresa producătorului;

– denumirea ţării de origine;

– data fabricării (ziua, luna, anul);

– termenul de valabilitate;

– cantitatea netă a produsului;

– condiţiile de păstrare.

Temperatura optimă de păstrare a conservelor,  este până la plus 15 grade Celsius, dar să nu fie mai mică de 0 grade Celsius, iar pentru semiconserve de la minus 6 până la plus 6 grade Celsius.

  • Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
  • Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.
  • Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.
  • Inspectorii sanitari veterinari verifică permanent modul cum sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa lanţului de distribuţie a acestui sortiment alimentar în zona de depozitare, comercializare şi de alimentaţie publică pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor şi stabilesc măsuri în consecinţă.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA - secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Încă din Antichitate medicii considerau că oul este un aliment ideal într-o dietă sănătoasă. Cu doar 71 de calorii, fiecare ou conține 6 g de proteine cu înaltă valoare biologică și un număr mare de nutrienți esențiali. Un ou furnizează, de exemplu, 25% din aportul cotidian de vitamină B12 recomandat, 16% din riboflavină, 13% din vitamina D și peste 10% din acidul folic. În plus, ouăle sunt o sursă de zinc, fosfor, niacină, acid pantotenic, vitamină A și E. Din punctul de vedere al conținutului de grăsimi din ouă, acestea au un profil avantajos.

Valoarea nutriţională a oului convenţional nu a fost modificată mult timp. Dar în pre­zent există o preocupare considerabilă de a modifica anumite calităţi nutriţionale tocmai pentru a răspunde cerinţelor consumatorilor. Conceptul de ouă cu calități de aliment funcțional este însă nou și necesită modificarea percepției consumatorului asupra rolului lor în dietă. Ouăle ca alimente funcționale au două avantaje distincte: în primul rând reprezintă un aliment foarte familiar „la exterior“ și de aceea sunt mai ușor de acceptat de consumatori, iar îmbogățirea în nutrienți nu le afectează gustul.

Pentru societatea modernă, prevenirea îmbolnăvirilor printr-o alimentație sănătoasă, atribut major al calității vieții cetățenilor, s-a transformat într-o preocupare majoră la nivel social, politic și economic. De exemplu, astăzi acizii grași polinesaturați (PUFA), în special cei omega 3 (PUFA ω 3), sunt recunoscuți în primul rând prin efectul lor benefic asupra afecțiunilor cardiovasculare, a hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat, a cancerului, artritei, alte tulburări inflamatorii și autoimune. Specialiștii susțin că o creștere cu doar 1% a cantității de omega-3 în alimentație reduce cu 40% riscurile de infarct. Cercetările epidemiologice și experimentale au arătat că un nivel crescut de acizi grași polinesaturați omega 3 (PUFA ω 3) în hrana umană, pe lângă prevenția apariției bolilor cardiovasculare, poate aduce beneficii în lupta cu cancerul, în stres, anxietate, în tulburările cognitive, diabet, Alzheimer și altele.

Oul reprezintă și un model aproape perfect de transfer nutrițional, astfel că obținerea de ouă cu o valoare nutrițională ridicată, de exemplu, îmbogățite în acizi grași polinesaturați, este strâns legată de profilul de acizi grași din rațiile găinilor. O serie de studii existente în literatura de specialitate, printre care și cele efectuate de specialiștii de la INCDBNA Balotești, demonstrează influența directă a structurii și naturii furajelor administrate animalelor asupra valorii nutriționale a produselor animaliere. Includerea unor materii prime bogate în acizi grași polinesaturați, cum sunt semințele, șroturile sau extractele de oleaginoase (soia, in, rapiță, șofrănel, floarea-soarelui, camelină), precum și algele marine poate determina îmbogățirea ouălor în acizi graşi omega 3 cu efecte benefice asupra sănătății.

În contextul prezentat mai sus, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernului României, în valoarea de 800.000 lei, IBNA Balotești poate susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite, cu alte cuvinte alimente funcționale. Oferta de expertiză a IBNA Balotești și informații suplimentare pot fi găsite pe pagina proiectului la adresa www.ibna.ro.

Margareta OLTEANU, Rodica Diana CRISTE, Tatiana PANAITE, Horia GROSU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 36

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti