Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Dec 2021

Agro Fruct Plugari SA. Locul unde Karakul de Botoșani „crește“ printre pomi fructiferi

Ilie Airinei, fermier în comuna Plugari, județul Iași, la Agro Fruct Plugari SA, societate cu profil agricol și cu creșterea ovinelor, se ocupă de acest domeniu imediat după absolvirea facultății, practic de o viață de om. La cei 70 de ani, ieșeanul spune că agricultura nu se poate face stând la oraș, trebuie să urmărești fiecare activitate din fermă.

Agro Fruct Plugari Iasi

Karakul de Botoșani – o rasă autentică

În acest moment, la ferma de ovine de la Plugari fermierul ieșean are 2.000 de capete de ovine din rasa Karakul de Botoșani. „Am pornit cu această rasă din anul 1992 pentru că este autentică, creată aici în zonă și este rezistentă la intemperiile naturii. Am pornit cu un efectiv mai mic de vreo 200 de capete, în prezent avem 1.400 de oi mame, cam toți atâția miei; anul acesta am valorificat în jur de 1.000 de capete la Sărbătorile Pascale, mieii au rămas în țară, am și livrat la intermediari, probabil că au ajuns și la export.“

Producția de lapte la această rasă pe lactație este între 60 și 80 de litri, iar producția de lână variază între 4 și 4,5 kilograme; prolificitatea este între 105-108% miei, greutatea corporală a femelei poate ajunge între 60 și 80 kg, iar la masculi între 80 și 100 kg, mai adaugă Ilie Airinei.

„M-am ocupat de la terminarea facultății mai mult de horticultură pentru că aici au fost două ferme IAS, și, la ora actuală, pentru sectorul acesta de ovine nu este rentabilitate. Am făcut o selecție de fenotipare a animalelor, dar nu merită la ora actuală să le menținem la acest nivel, deși avem diferite varietăți, începând de la negru, brumăriu, maro, sur, alb, roz; nu avem o rentabilitate la aceste animale. Produsele noastre ajung pe piața internă, iar livrarea mieilor în carcasă în perioada Paștelui am făcut-o la un abator din Botoșani, iar anul acesta prețul a fost de 25 lei/kg; 2020 a fost un an greu, 2021 este mai acceptabil, să nu ne cerem osândă“, a specificat crescătorul ieșean.

100 hectare livadă

Agro Fruct Plugari

Pe lângă sectorul zootehnic, fermierul ieșean are și o suprafață totală de 100 ha de pomi fructiferi, din care 80 măr și 20 ha prun, dar și un depozit de 400 tone. „Eu sunt din anul ’79 aici, a fost livadă dintotdeauna și s-a continuat; când am venit eu era tot sistemul acesta de cultură intensivă și superintensivă, acele livezi au îmbătrânit, s-au defrișat, am plantat altele în același sistem. Anul trecut producția a fost potrivită, în jur de 20-25 tone/ha; valorificarea a fost bună anul trecut, dar față de ceilalți ani producția la hectar a fost mai mică din cauza secetei. Avem un depozit de 400 tone în care sortăm fructele cele mai arătoase, în funcție de cerințele pieței, plus ce mai vindem pentru consum direct în perioada recoltatului; în jur de 500 tone vindem pentru consum, iar restul cantității o livrăm la sucuri. Anul acesta sperăm să avem un preț pe măsură, precum și o rentabilitate la pomi. Anul trecut prunul s-a vândut bine, respectiv 2 lei/kg, la măr între 1,5-2 lei/kg pentru consum în stare proaspătă, iar pentru industrializare, în jur de 60-70 bani/kg. De câțiva ani nu mai folosim erbicide, ci o rotosapă pe rând și între rânduri menținem ogor negru. Plantație este pe 4 x 3,5 metri, 714 pomi la hectar. Pe viitor nu ne dorim să extindem suprafața, dar o să întinerim plantația“, a specificat Ilie Airinei, fermier în comuna Plugari, județul Iași, la Agro Fruct Plugari SA.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ultima realizare a SCDOC Popăuți, oaia care va schimba trendul producției de carne

Cercetarea agricolă a avut atât de mult de suferit în urma așa-zisei restructurări, încât până la final nu a mai rămas aproape nimic din acest domeniu. Sistematic stațiunile de cercetare au fost „dezmoștenite“ și-au pierdut drepturile, iar cercetarea a rămas în anonimat. Și totuși ultimele stațiuni de cercetare își continuă misiunea. Este și cazul SCDOC Popăuți.

În 2014 aici a început procesul de formare a unor noi creații biologice. Directorul stațiunii, Traian Atanasiu este cel care ne-a vorbit despre ultimele realizări obținute la unitatea pe care o conduce. Sunt încă la începutul unui drum lung și anevoios, dar primii pași au fost făcuți.

Rezultatele obținute sunt promițătoare

– Dle director, în pofida vremurilor dificile pe care le traversează cercetarea zootehnică, oamenii de știință de la Popăuți nu „predau armele“. În anul 2014 și-au stabilit ca obiectiv crearea unor noi rase.

– Într-adevăr, anul 2014 a marcat începutul unor lucrări de ameliorare și selecție pentru formarea unor noi rase. Este vorba despre o rasă specializată pentru producția de carne, iar acum suntem la prima generație, respectiv hibrizi. Pentru această creație biologică s-au folosit în primă faza berbeci Cap negru german și oi din rasa Karakul de Botoșani, iar în celelalte etape ale procesului de ameliorare se vor folosi si berbeci aparținând altor rase specializate pentru producția de carne. Tot în 2014 am început și procesul de formare a unei rase specializate pe producția de lapte. Ca și în cazul rasei pentru carne, și aici suntem la prima generație de hibrizi. Pentru formarea ei am folosit în primă fază berbeci din rasa Friza și oi din rasa Karakul de Botoșani, urmând ca în celelalte etape să se folosească și berbeci din alte rase specializate pentru producția de lapte. În momentul de față loturile experimentale sunt relativ mici, pentru fiecare viitoare rasă avem aproximativ 50 capete, dar rezultatele obținute până acum sunt promițătoare. Produșii de până acum au o viteză de creștere foarte bună, caracteristică moștenită de la genitorii paterni, vitalitate excelentă dobândită de la genitorii materni, precocitate și însușiri morfo-productive superioare rasei materne, Karakul de Botoșani.

O alternativă pentru crescătorii de oi

– Una dintre noile creații biologice este specializată pe producția de carne. De ce ați făcut această alegere?

– Lucrările de cercetare privind crearea acestei rase au demarat din dorința colectivului SCDCOC Popăuți de a oferi alternative crescătorilor de ovine din zonă, în special celor care au în creștere rasa de ovine Karakul de Botoșani. Aceasta vine și ca urmare a faptului că în prezent, pielicelele au un preț de achiziție redus, astfel eficiența economică în acest domeniu este limitată. În condițiile în care piața solicită carne de oaie de calitate, crearea unei rase specializate pentru producția de carne adaptată condițiilor pedo-climatice specifice zonei a venit ca o nevoie firească, normală și pertinentă.

– Ce caracteristici are această creație biologică?

– Având în vedere că suntem la prima generație este prematur să facem publice aceste date. Suntem încă la nivel experimental, așadar unele date nici nu le avem. Putem spune însă câte ceva despre lotul de carne. Spre exemplu, faptul că talia la lotul experimental este superioară comparativ cu lotul martor, alcătuit din indivizi de același sex, vârsta și cu aceleași condiții de întreținere, dar care aparțin rasei materne respectiv Karakul de Botoșani și că sporul în greutate a fost cu aproximativ 30-35% mai mare comparativ cu lotul martor. Viitoarea rasă va fi adaptată condițiilor pedo-climatice existente în zona de Nord-Est a României.

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS