Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Făbricuţa de brânzeturi La Izvorul Dornei

În drumul vostru prin comuna Poiana Stampei, judeţul Suceava, poposiți La Izvorul Dornei, făbricuța de brânzeturi ce vă va lăsa cu pofte în gând și gust bun pe buze!

Fonduri europene prin intermediul GAL-ului Bazinul Dornelor

Mezdrea Roman, din comuna Poiana Stampei, a încercat în anul 2018 să acceseze Submăsura 6.1 – „Instalarea tânărului fermier“ pentru a-şi face o fabrică de brânzeturi. „Din păcate, nu am reuşit, la punctajul de departajare mi se cereau studii superioare în domeniul agricol, iar eu nu aveam aşa ceva. Din fericire, am avut noroc cu M5/2A – Soluţii inovative pentru o agricultură competitivă; unul dintre criteriile de selecţie a fost ca solicitantul să combine cel puţin două operaţiuni care conduc la realizarea unui lanţ alimentar integrat, după cum urmează: producţie agricolă – primară – procesare – comercializare şi producţie agricolă primară – procesare, iar de aici a luat naştere făbricuţa noastră de brânzeturi, proiect nerealizabil, fără ajutorul GAL-ului Bazinul Dornelor“, adaugă producătorul.

Produse tradiţionale din lapte de vacă din Poiana Stampei

lactate

Făbricuţa de brânzeturi de la Poiana Stampei realizează produse tradiţionale, pe care orice gospodină le-ar putea prepara în propria gospodărie, ne pune suceveanul. „Singura diferenţă sunt echipamentele folosite de noi care au volume mai mari, sunt din inox şi conforme cu cerinţele europene (tanc de răcire a laptelui de 500 litri, kit de recepţie a laptelui dotat cu pompă de transvazare şi filtru de lapte, vană de închegare de 200 litri trifazată, crintă pneumatică şi separator de smântână).“

Mezdrea Roman mai adaugă faptul că are un total de 18 văcuţe cu lapte, din rasa autohtonă Bălţată cu Negru Râmânească, Pinzgau şi Brună de Maramureş. „Fiind o zonă de munte, văcuţele sunt pe stabulaţie liberă şi valorifică păşunile începând de primăvară şi până toamna târziu, atât timp cât permite clima. Pe perioada iernii văcuţele sunt la adăpost şi hrănite cu fân uscat şi tărâţe. Nu folosesc în hrana lor silozuri sau alţi stimuli care ar putea creşte lactaţia deoarece mi-ar afecta calitatea şi gustul laptelui. Văcuţele sunt mulse cu mulgătoarea acţionată de un generator transportat în bidoane de inox până la tancul de răcire. Trecerea laptelui în spaţiul de procesare se realizează printr-un furtun special alimentar cu ajutorul unei pompe şi, totodată, şi printr-un filtru dens care reţine impurităţile şi microorganismele. În mare parte, materia primă este asigurată din propria fermă şi suplimentată din fermele vecine, adică tot de pe raza comunei“, specifică antreprenorul.

Produsele obţinute sunt caşul afumat, smântâna, urda, telemeaua, untul, laptele acru şi chişleagul. Produsul principal este cașuțul obţinut după o reţetă cunoscută de dna Gabriela, cea care procesează laptele, reţetă folosită la fosta fabrică din Poiana Stampei. „Se scoate coagulul din zer, se introduce în crintă şi se lasă circa 30 minute pentru stoarcerea zerului. Ulterior, coagulul este scos, feliat şi introdus într-un vas cu apă fierbinte şi sare la topit. După ce topirea a avut loc 100% este pus în forme şi lăsat timp de câteva ore. Când formele sunt îndepărtate se poate pune la fum sau se poate servi ca şi cașuțul neafumat. Nu necesită maturare şi nu sunt adăugaţi alţi compuşi. Totodată, smântâna este extrasă cu ajutorul separatorului doar din lapte, în funcţie de grăsimea laptelui. Urda se obţine din zerul rămas de la coagul, fiind un produs dietetic, foarte slab în grăsimi. Laptele acru este un iaurt şi se obţine din laptele fiert pus la prins în cuib de smântână. Momentan, distribuţia produselor se realizează prin intermediul unui mic magazin instalat la poarta fabricii, lângă E85, prilej cu care reuşesc să încânt papilele gustative ale persoanelor care tranzitează comuna“, încheie producătorul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS