reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 May 2022

Se scumpește carnea de miel în perioada Paștelui

Ieșenii vor scoate mai mulți bani din buzunare, anul acesta, pentru masa de Paște. Crescătorii de ovine din Iași vor vinde carnea de miel cu prețuri mai mari cu 30-40% față de anul trecut. Primele luni din 2022 au adus scumpiri în agricultură, pe fondul crizei din energie. Totodată, războiul din Ucraina riscă să genereze o adevărată criză alimentară, în special pe piața cerealelor. Prețul furajelor a crescut, prețurile la îngrășăminte și carburanți au crescut și ele foarte mult, ceea ce va duce, automat, la majorarea prețului cărnii de miel.

Cauzele scumpirii

Alexandru Pașaniuc din comuna Țibănești, județul Iași, este un tânăr crescător de ovine și caprine, cu un efectiv de 400 capete, întors din străinătate pentru a le oferi ieșenilor produse din cheag natural. Acesta susține că seceta și frigul de anul acesta au determinat scumpirea prețului la miei. „Noi vindem anul acesta cu 30 de lei kilogramul, în viu. Ne temem că nu vor crește mieii suficient până la Paște. Voi avea un efectiv de cca 150 de capete. Am deschis deja lista cu clienții care vor să cumpere“, susține Alin Pașaniuc.

Un crescător din comuna Erbiceni, sat Totoești, județul Iași, spune că a resimțit scumpirile pe bandă rulantă atât la furaje, cât și la motorină. Florin Gaman s-a apucat de creșterea ovinelor în urmă cu 16 ani și a început cu un efectiv de 120 de oi, iar mai târziu a ajuns la un efectiv de peste 500 de oi. „Am început cu rasa Karakul și după am schimbat-o cu rasa Țurcană, varietatea Bucălae, rasă pe care o am și acum. Produsele pe care le facem sunt cașul, telemeaua și urda și le distribuim în două piețe din Iași și la clienți acasă, în funcție de cerere. Pe viitor sper să pot menține același efectiv, dar știu că va fi foarte greu din cauza scumpirilor. În acest moment, fătările sunt pe terminate, în proporție de peste 97%. După cum se estimează, kilogramul de carne de miel va fi 18 lei/kg în viu și 35 lei/kg în carcasă.“

Majorarea prețului va acoperi costurile din ce în ce mai mari

Ionuț Acostăchioaie din Focuri, județul Iași, se ocupă cu creșterea ovinelor din tată în fiu, iar în prezent fătările din ferma sa s-au finalizat. „Tatăl meu de mic are oi și ducem tradiția mai departe. În prezent avem un efectiv de 500 de oi, rasa Țurcană, varietatea Bucălae. Mieii îi mai sacrificăm la Paști, mai dăm și la tir, iar cu cașul mergem la piață. Cât despre lână, nu avem cum să o valorificăm, de aceea o ardem. Kilogramul de miel cred că o să ajungă 40-45 lei/kg în carcasă și între 20-24 lei/kg, în viu.“ Rămâne de văzut însă câți români își vor putea permite să pună pe masa de Paște carne de miel, având în vedere noile prețuri preconizate.

Casete

Crescătorii de ovine și caprine primesc de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ajutorul național tranzitoriu pentru sectorul zootehnic, stabilit anul acesta la 4,73 euro pe cap de animal, adică 23,40 lei. De asemenea, crescătorii din Iași pot depune cererile unice de plată în campania derulată de APIA în perioada 15 martie – 15 mai 2022. Ca și în anii precedenți, agricultorii se vor înscrie în aplicația IPA online, un program informatic gratuit care îi permite fermierului să completeze electronic cererea unică de plată.

Aplicația IPA poate fi folosită oriunde există un computer conectat la Internet: la domiciliu, la sediul exploatației, la Primărie, la centrul APIA. IPA online pune la dispoziție lista parcelelor pentru care agricultorul a solicitat sprijin în anul anterior, cu suprafețele determinate în urma controalelor realizate de specialiștii Agenției, precum și schița parcelelor agricole. Crescătorii nu mai trebuie să se prezinte la sediul APIA să depună cererile de plată.

Beatrice Alexandra MODIGA

La Sagrod SRL din Darabani, 6 tone abatorizate, tranșate și procesate

Am fost de curând în vizită la unitatea de abatorizare, tranșare și procesare a Sagrod SRL, firmă cu capital 100% românesc din industria cărnii. Compania, înfiinţată în urmă cu 28 de ani în oraşul Darabani, judeţul Botoşani, s-a dezvoltat de la o carmangerie unde se produceau câteva sortimente de salamuri şi cârnaţi, la producţia de mezeluri şi preparate tradiţionale, comercializate atât în magazinele proprii, cât şi distribuite în mai multe localităţi din zona Moldovei.

„Împreună cu tatăl meu conduc SC Sagrod SRL, o societate comercială cu activitate în prelucrarea și conservarea cărnii. Suntem pe piața din România din anul 1992, iar în prezent avem un număr impresionant de magazine. Avem în zona Moldovei un număr total de 42 de magazine, în județele Suceava, Iași, Botoșani și Bacău. Sacrificăm cca 7.000 de suine lunar, urmând ca în viitor să creștem acest număr. În țară colaborăm cu mai multe fabrici de producție, inclusiv cu abatoare; livrăm ca principali clienți la abatorul Periș de la București, Doly Com Expedicion de la Botoșani, care au livrare oriunde în țară, inclusiv în zona Transilvaniei. Avem tot felul de preparate rustice: tobă rustică, ceafă, cârnați rustici, tot ce înseamnă preparat rustic, dar și șunci, cârnați, salamuri de vară. Momentan noi producem aproximativ 6 tone de preparate pe zi, le distribuim atât în magazinele proprii, cât și în rețeaua partenerilor noștri“, ne spune Alexandru Țîmpău.


Compania controlată de antreprenorul Ţîmpău Dan-Marius are propriile abatoare pentru sacrificarea porcinelor, bovinelor şi a ovinelor.

Producătorii de carne de porc au estimat o creştere a preţului cărnii de 25% în 2021 comparativ cu 2020. În contextul evoluției pestei porcine africane pe teritoriul României, a creșterii importurilor de carne de porc, a creșterii costului furajelor pentru animale și prețul cărnii a înregistrat, potrivit producătorilor, o creștere estimată la 25%.


Beatrice Alexandra MODIGA

Prețul mieilor, mai mare cu 30% față de anul trecut

Tinerii crescători de ovine vor să ducă oieritul mai departe! Să nu se stingă tradiția creșterii oilor în România! Oana Maria Andrei din satul Dădești, județul Iași, se numără printre tinerii care refuză să părăsească România pentru a munci prin alte țări. Ieșeanca ne spune că de mică a crescut în ferma de animale a bunicilor, apoi a părințiilor, iar din dragoste pentru acest sector a urmat și studiile superioare în domeniu, astfel contribuind din plin la dezvoltarea fermei de familie.

Medic veterinar și inginer agronom la propria fermă de ovine

Oana este medic veterinar și inginer la ferma familiei ce deține un efectiv de aproximativ 1.000 de ovine din rasa Karakul. Ea reprezintă a treia generație de crescători de ovine și are în spate munca de zeci de ani a familiei.

„Am urmat studiile universitare de profil pentru a veni în sprijinul părinților mei care cresc oi Karakul, o rasă care se pretează destul de bine în zona noastră. Practic, mă ocup de partea birocratică, dar îi și sfătuiesc atunci când apar diferite probleme, mai ales în perioada fătărilor. Pentru noi creșterea animalelor este în primul rând o pasiune și abia apoi o afacere. Începutul acestei ferme a fost hotărât de bunicul meu. În ferma de la Dădești furajarea se face pe pășune în timpul verii, iar iarna în stabulație închisă, cu furaje la discreție pentru oile mame și rație pentru tineretul ovin, adaugă tânăra. Oile de reproducere primesc înainte de fătare 1 kg de cereale pe zi și nutreț de cea mai bună calitate. La noi în fermă realizăm montă naturală, am introdus berbecii la începutul lunii octombrie și am început să avem fătări de la începutul lunii martie. În general, oile noastre prezintă gestație gemelară, iar greutatea mieilor la fătare este de aproximativ 5 kg.“

Caracteristicile rasei Karakul

Deși Karakul nu este originară din țara noastră, rasa dezvoltată la Botoșani este destul de apreciată și are calități deosebite, mai menționează ieșeanca.

„La noi în fermă avem dezvoltate trei culori ale rasei Karakul: negru, brumăriu și comor. Rasa Karakul este obținută din încrucișarea cu Țurcană neagră sau Țurcană brumărie și Karakul brumăriu. Este o rasă de dimensiune medie, caracteristic au coada în formă de S, coadă lată i se mai spune popular, fiind potrivită pentru reproducere și pentru producția de carne și lapte. Este destul de pretențioasă și nu dă randament în zone de monte, unde este foarte frig sau plouă mult, dar nici la câmpie, unde este prea cald. Au randament la lapte, dar adevăratele calități ale rasei Karakul sunt cele legate de pielicele care erau nu demult destul de căutate atât la noi în țară, dar mai ales peste hotare datorită buclajului lung. Este o oaie cu constituție robustă spre fină, cu trupul în formă de pară și cu coada caracteristică care are la bază un depozit de grăsime bilobat. Capul este alungit și uscățiv, iar profilul feței este convex, în special la masculi.

Greutatea mieilor la fătare este cuprinsă între 4-4,5 kg, a oilor adulte este de 42-45 kg, iar a berbecilor de 70-80 kg. Gestația la ovine durează în medie aproximativ 150 de zile cu plus. Fătările la oaie nu reprezintă în general o problemă, cu toate acestea am avut cazuri în care mi s-a cerut ajutorul.“

Costurile de producție sunt din ce în ce mai mari

Tânăra ieșeancă estimează că un kilogram de carne de miel în viu va costa chiar și dublu față de prețul obținut în prezent și cu 30% mai mult comparativ cu 2021, iar motivul creșterii prețurilor ține de inflație, scumpirea carburanților și a cerealelor. „Printr-o creștere a prețului sperăm să reușim să acoperim parțial costurile de producție din ce în ce mai mari din cauza, în special, a creșterii prețului carburanților. În ceea ce privește sacrificarea mieilor, noi nu sacrificăm miei de Paște, ci îi comercializăm în viu atunci când au o greutate care să ne asigure un preț convenabil, undeva la 40-45 kg în viu. Avem un contract de colaborare cu arabii, iar prețul, în condițiile de acum o să fie mult mai mare față de anul trecut din cauza prețurilor ridicate la cereale și combustibil. Mai comercializăm și caș de oaie și urdă pe care le producem în fermă. După cum bine știți, fermele de familie se confruntă cu problema pieței de desfacere.“


„Ca orice afacere necesită multă implicare. În ziua de astăzi este greu să te apuci de zootehnie de la zero, să devii fermier pentru că sunt investiții mari care trebuie făcute. În schimb, îi încurajez pe toți tinerii care au oportunitatea de a prelua zootehnia și agricultura de la părinți sau bunici să ducă mai departe ce au făcut dumnealor. Pentru a obține profit, cei care vor să investească într-o fermă ar fi indicat să achiziționeze animale de valoare, indiferent de rasă“, Oana Maria Andrei.


Beatrice Alexandra MODIGA

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași. Până acum, este un an excelent pentru vița-de-vie

La sfârșitul lunii februarie, la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași s-au finalizat, în bune condiții, tăierile în uscat la vița-de-vie (tăieri de formare și rodire) pe o suprafață totală de 75 ha. Despre soiurile stațiunii și tăierile efective am stat de vorbă cu dr. ing. Alexandru Lulu Cătălin, directorul SCDVV Iași, care a făcut referire și la condițiile climatice ale Podgoriei Copou.

„Până în prezent este un an excelent pentru vița-de-vie! Într-adevăr, precipitațiile sunt deficitare, ar fi ideal să ne apropiem de cantitatea normală de precipitații din zona noastră, undeva la 300-400 l/mp. Temperaturile minime înregistrate la Stația Agro Expert din Podgoria Copou au fost de -11º-14º C în depresiuni, pe văi. Nu avem pierderi de muguri anul acesta la vița-de-vie, nici la soiurile de masă sau la cele pentru strugurii de vin. Temperatura care dăunează viței-de-vie începe de la -17-18º C pentru strugurii de masă și -20-22ºC la soiurile pentru struguri de vin“, a specificat ing. dr. Alexandru Lulu Cătălin, SCDVV Iași.

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificație Iași deține în momentul de față o suprafață de 75 ha, plantație viță-de-vie. „Soiurile mai reprezentative ar fi: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Muscat Ottonel, precum și soiuri create la Stațiune: Busuioacă de Bohotin, clona 5 Iași, Chardonnay, Sauvignon; mai avem în portofoliu soiuri pentru struguri de masă precum: Paula, Gelu, Victoria și Aroma de Iași“, adaugă directorul Stațiunii.

Înainte de a începe lucrările de tăiat la vița-de-vie trebuie să ținem cont de trei factori, ne spune specialistul.

„Primul ar fi factorul climatic, ținând cont de temperaturile scăzute din timpul iernii, după care ar fi productivitatea soiului și potențialul de fructificare al soiului. În zona noastră condițiile climatice au permis efectuarea tăierilor la vița-de-vie în perioada normală, optimă pentru realizarea acestei lucrări. Sunt soiuri care se pot preta la tăieri scurte, adică tăiat în cep, speronat și soiuri la care tăiem efectiv în verigi de rod pentru a suplimenta numărul de muguri de rod. Spre exemplu, Feteasca Neagră rodește prin mugurii 3-4 de coardă și atunci trebuie tăiat în verigi de rod. Tăierile la vița-de-vie sunt de trei feluri: tăieri de formare, regenerare și de rodire. Tăierile de rodire trebuie făcute în fiecare an la vița-de-vie pentru că aceasta rodește doar pe coardă, anual, și în funcție de forma pe care o avem în zona viticolă.“

Spre sfârșitul lunii februarie, la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi a avut loc și o serie de instruiri privind efectuarea tăierilor în uscat la viţa-de-vie (tăieri de formare, rodire şi refacere a butucilor) pentru publicul larg, sub îndrumarea doamnei ing. dr. Gabi Zaldea şi ing. dr. Alexandru Lulu Cătălin.

„La instruiri au participat studenţi şi masteranzi de la Universitatea de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi, care şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte aspecte legate de tehnica tăierilor la viţa-de-vie. Înainte de a începe lucrarea de tăiat la vița-de-vie am făcut gratuit instructajul atât pentru viticultorii din zonă, cât și pentru studenți. Noi tot timpul am oferit consultanță, n-am perceput nicio taxă, chiar avem, să spunem așa, menționată în fișa postului consultare cu viticultorii din zonă“, a încheiat ing. dr. Alexandru Lulu Cătălin, SCDVV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Berea cu aromă de ciocolată și cafea de la USV Iași

În cadrul atelierului de microproducție bere al Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV) a fost produs primul sortiment de bere brună de tip Chocolate Stout, în realizarea produsului fiind folosit malț cu arome de ciocolată și cafea. După ce anul trecut studenții USV Iași au testat rețeta berii cu ghimbir, acum în atelierul propriu de microproducție sunt încercate alte rețete inedite. După finalizarea perioadei de sesiune, în cel de-al doilea semestru, tinerii de la specializările ce aparțin de ingineria produselor alimentare, de la Facultatea de Agricultură, vor participa la întreg fluxul tehnologic al șarjelor de bere, întreg demersul având în exclusivitate scop didactic.

„În ultimele decenii, industria de obținere a berii a devenit o industrie modernă și eficientă, dând naștere unei game largi de malțuri pentru fabricarea berii, fiecare cu gradul său de prăjire și particularitățile sale. Există mai multe tipuri de malț, cele mai utilizate în industria berii fiind malțul blond și brun. Malțul blond este cel mai frecvent folosit în industria berii, pe când cel brun este mai rar folosit, dar se numără și printre cele mai selective specii de malț. În cadrul atelierului nostru de microproducție bere am produs un sortiment de bere de tip Chocolate Stout. Aceste tipuri de bere au arome profunde de ciocolată și cafea. Nu sunt foarte amare și pot fi uneori dulci. Ingredientele utilizate sunt cele de bază: apă, malț, hamei și drojdii. Berea neagră se caracterizează prin adăugarea unui malț special, de tip chocolate, conform unei tehnologii dezvoltate în cadrul secției. Acest malț este folosit pentru a oferi culoare berii și conferă o aromă de cafea prăjită, mai puțin amară decât malțul black“, a transmis ing. dr. Ionuț Veleșcu, responsabil în cadrul atelierului de microproducție bere al USV Iași.

Procesul tehnologic de fabricare a berii se desfășoară în sistem complet închis, folosind echipamente din inox. Acesta este complet automatizat, urmărindu-se toți parametrii tehnologici. Toate informațiile legate de desfășurarea proceselor sunt înregistrate și păstrate, asigurându-se o trasabilitate perfectă.


„Având în vedere multitudinea de tipuri de malț, fiecare cu particularitățile sale, varietatea de produse auxiliare utilizate în prepararea berii și influența temperaturii asupra etapelor din procesul tehnologic, putem spune că diversitatea de rețete este practic nelimitată și toate pot fi obținute în cadrul microsecției noastre de bere“, a mai punctat ing. dr. Ionuț Veleșcu.


Beatrice Alexandra MODIGA

Carnea de muflon, noua „atracție culinară“ a românilor?

Specialiștii de la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași folosesc, pentru o nouă atracție culinară, unicat în România, carne de muflon! Astfel, o echipă din cadrul Departamentului de tehnologii alimentare testează și verifică rețete de produse de carmangerie care au în compoziție diverse tipuri de carne, printre care și cea de muflon. Solicitările în acest sens sunt din partea unui producător specializat în obținerea produselor tradiționale din carne, de tip crud-uscat (Codrul Boieresc).

carnat din carne de muflon

Soluții noi pentru lipsa acută a materiei prime

În baza parteneriatului cu USV Iași, aceștia au solicitat verificarea rețetelor de cârnați cu carne de muflon și a pastramei provenite de la animalul căruia i se mai spune și „oaia sălbatică“.

„Dintr-o lipsă acută a materiei prime din carne, în special a cărnii de porc, din ce în ce mai mulți procesatori încearcă noi materii prime provenite din zona cinegetică, iar între speciile din fauna românească carnea de muflon este preferată datorită calității nutritive, aceasta având un conținut ridicat în aminoacizi esențiali. În Laboratorul de control și expertiză a cărnii și a produselor din carne, în cadrul proiectului de cercetare pe care îl avem încheiat cu partenerii noștri de la Codrul Boieresc, testăm produsele acestora pentru a regăsi elemente de caracterizare a structurii nutritive, a gradului de prospețime și a termenelor de valabilitate“, a declarat șeful de lucrări dr. Marius Ciobanu, din cadrul Departamentului de tehnologii alimentare, Facultatea de Agricultură a USV Iași.

carne de muflon

Printre produsele din carne pentru care s-au mai realizat testări la USV Iași, în vederea caracterizării calității nutritive și a optimizărilor tehnologice, mai amintim mortadella cu fistic, prosciutto cotto, lebber austriac și cârnații sticks crud-uscați cu vânat.

„Produsele noastre, atât cu specific românesc, cât și italienesc, sunt preparate după rețete autentice, mare parte din materia primă provenind direct de la fermele noastre, unde animalele au parte de hrană naturală fără adaosuri de aditivi furajeri. Pentru produsele făcute cu grijă și răbdare de către profesioniști adevărați, depozitate în cele mai bune condiții, respectând normele și standardele în vigoare, avem în permanență în vedere calitatea, de aceea apelăm la specialiștii de la USV Iași“, a precizat Cosmin Vișan, administratorul de la Codrul Boieresc.

Muflonul european, strămoșul oii domestice

Muflonul european, numit și „oaie sălbatică“ (Ovis ammon musimon, Pallas, 1811), este strămoșul oii domestice. Are lungimea corpului de 1,1-1,3 metri, coada de 3-6 centimetri și înălțimea la greabăn (partea proeminentă a corpului unui animal patruped, situată între ceafă și spate) de 60-80 de centimetri.

„Înălțimea la greabăn“ se măsoară de la sol până la greabăn și este un standard al taliei pentru numeroase patrupede, aceasta fiind de 60-80 centimetri. Greutatea poate atinge 50 de kilograme. Poate face salturi de 2 metri înălțime și 3-4 metri lungime. Aspectul general al muflonului este asemănător cu al berbecului. Mai ales masculul are coarne inelate, puternice și răsucite. Acestea cresc în spirală odată cu vârsta animalului, putând ajunge la 90 de centimetri. Femelele au uneori și ele coarne, mai mici, de până la 10-12 centimetri. Copita este la fel cu cea a oii domestice.

Muflonul a trăit în România în trecut, dispărând într-o perioadă nedeterminată din Evul Mediu. În secolul al XX-lea a fost reintrodus, după mai multe încercări de aclimatizare, în primul rând în Dobrogea, centrul Munteniei, județul Argeș, județul Alba. S-a dezvoltat bine, deși nu atât de rapid pe cât ar fi dorit cei care s-au ocupat de introducerea lui. S-a acomodat în special în pădurile din zonele de dealuri joase și coline, precum și în pădurile de câmpie cu umiditate relativ crescută, spre deosebire de arealul originar, stâncos și destul de arid. Cu toate acestea, evită și zonele cu prea multă apă și nu înoată decât în cazuri cu totul excepționale.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cei mai mari producători în domeniul sănătății plantelor, la USV Iași

Facultatea de Horticultură, din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, a organizat două mini-conferințe cu reprezentanții liderilor mondiali în materie de produse fitosanitare, producători de semințe și în domeniul înființării plantațiilor horticole și instalării sistemelor de susținere în viticultură și pomicultură.

Întâlnirea a fost organizată de decanatul Facultății de Horticultură și a avut scopul de a completa pregătirea studenților prin informații provenind direct de la firme din domeniul producției horticole și din domeniile conexe acesteia. „Activitatea a cuprins două miniconferințe distincte, în care reprezentanții firmelor au prezentat specificul activității pe care o desfășoară, noi substanțe active folosite pentru protecția plantelor, exigențele și limitările în domeniul utilizării produselor fitosanitare, echipamente de ultimă generație folosite în protecția fitosanitară, utilaje și tehnologii moderne destinate pregătirii solurilor pentru înființarea plantațiilor horticole, precum și sisteme de susținere performante folosite în horticultură la nivel mondial. Studenții au avut posibilitatea să adreseze întrebări și să dezvolte subiectele de interes în discuții cu reprezentanții celor două firme“, a declarat prof. univ. dr. Liviu Irimia, decanul Facultății de Horticultură.

Compania Corteva a venit în întâmpinarea studenților, masteranzilor și doctoranzilor cu cele mai actuale răspunsuri legate de protecția fitosanitara în horticultură. „Alături de noi au participat specialiști în Tehnologia de înființare și instalare a sistemelor de susținere în viticultură și pomicultură, reprezentanți ai grupului de firme DaBacco. Am fost plăcut impresionat de interesul manifestat de către întreaga asistență, dialogul fiind ordinea de zi a miniconferinței. Atât studenții, cât și cadrele didactice au fost foarte active la această dezbatere, actualizând sau validând o parte din informațiile înmagazinate. La finalul evenimentului organizat cu sprijinul Facultății de Horticultură am decis ca acest tip de eveniment să fie unul anual, prin care studenții să primească cele mai noi și complete informații din horticultura aplicată. Crezând în motoul de prezentare Corteva, #keepgrowing, vă doresc realizări remarcabile!“ a conchis la sfârșitul evenimentului Alfred Ștefan, Key Account Manager Specialty Crops Farms Corteva.

Studenții au mai avut oportunitatea de a afla și despre perspectivele profesionale în domenii vitale chiar de la reprezentanții firmelor Corteva și DaBacco. Aceștia sunt absolvenți din diferite promoții ai facultăților de Horticultură și Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții din Iași, specialiști cu experiență în domeniile de activitate în care s-au consacrat. Conform parteneriatului Facultății cu firmele invitate, întâlnirile de acest fel cu studenții vor fi mai frecvente, iar aplicațiile demonstrative vor avea loc în plantațiile horticole din Ferma didactică experimentală „Vasile Adamachi“.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierii din Asociația „Grânarii“ nu sunt optimiști

Noua generație de tineri antreprenori care au preluat afacerile de familie din agricultura ieșeană a reușit, în numai câțiva ani, să le transforme în business-uri cunoscute. Unul dintre tinerii fermieri care exploatează terenuri agricole și a găsit cele mai bune strategii de dezvoltare a afacerilor este Tiberiu Stan.

A renunțat la avocatură pentru agricultură

Tânărul fermier din Iași se ocupă de afacerile din domeniul agricol încă din anul 2007. Absolvent al Facultății de Drept, crescut în spiritul agriculturii, părinții săi fiind fermieri cu tradiție din Iași, tânărul a decis că nu va profesa niciodată ca avocat, însă studiile juridice îl pot ajuta în domeniul agricol. Ceea ce s-a și întâmplat întrucât inginerul agronom Dan Tiberiu Stan face agricultură performantă datorită cunoștințelor acumulate prin studiile făcute.

„Eu am început să lucrez în agricultură în anul 2007. Am terminat Facultatea de Drept în anul 2009 și atunci mi-a fost clar că nu o să lucrez la un birou sau nu o să merg în instanță ca avocat sau procuror. Am luat know-how-ul de la părinții mei, dar mă folosesc și de cunoștințele juridice“, mărturisește Tiberiu Stan.

vocea fermierilor tiberiu stan

Tânărul ieșean povestește că a făcut și studii agronomice pentru a înțelege mai bine acest domeniu, dar l-a ajutat și experiența părinților din domeniul agricol pentru a dezvolta afacerea familiei. „Am absolvit și a doua facultate, Agronomia, iar apoi mi-am deschis ferma mea. Am arendat aproximativ 600 de hectare de teren agricol și de atunci lucrăm pe ambele firme, eu și părinții, peste 1.000 de hectare de teren agricol“, ne dezvăluie Tiberiu Stan.

Tânărul este vicepreședintele Asociației „Grânarii“, dar și un fermier cunoscut în zona Moldovei. „Cultivăm în familie; părinții meu au o fermă, eu o altă fermă, în total avem 1.600 ha. În momentul de faţă, cultura predominantă este porumbul, după care urmează grâul, floarea-soarelui și rapița. 2021 este clar un an mai bun, nici nu există termen de comparație cu anul trecut, este un an peste medie, aș putea spune. Cultura de floarea-soarelui a fost afectată de o calamitate, o furtună puternică, însă, fiind acoperită de asigurări și având un contract bine negociat, am fost corect despăgubit. La grâu am avut o producție undeva în jur de 7 tone/ha, iar porumbul pot spune că este o cultură care s-a prezentat bine, în condiții aproape perfecte“, adaugă fermierul.

Cerealele ajung în port, dar transportul este foarte scump

Despre fermierii din Asociația „Grânarii“ fermierul ieșean ne spune că în niciun caz nu îi vede optimiști anul acesta. „Nu întâmplător am început să avem o voce prin această asociație. Pentru că lucrurile în zona noastră nu au mers foarte bine. Mai ales că, în ultimii 15 ani, ne-am confruntat cu secetă, lucru care nu s-a văzut de la București. Și asta pentru că în sudul țării au fost condiții excepționale. Noi avem în permanență prețuri mult mai mici, 40 de euro/tonă, deoarece cărăm marfa în port și transportul este foarte scump. Este aproape o concurență neloială, iar în aceste condiții zonele defavorizate sunt trecute pe sud, nu pe nordul Moldovei. Terenurile din ferme nu sunt ca cele din sud, sunt situate în pantă și de asta nu ne permitem să facem irigații. Din acest motiv fermierii moldoveni au fost mult mai vocali anul trecut în ansamblu, nu este un an extraordinar pentru floarea-soarelui pentru că precipitațiile au fost oarecum în exces pentru această cultură, bobul a fost ceva mai sec, cu o greutate hectolitrică undeva aproape de 40, ceea ce pentru hibrizii pe care îi cultivăm de obicei este foarte puțin“, ne-a declarat fermierul ieșean.

Beatrice Alexandra MODIGA

Noi sortimente de alimente marca USV-Iași

Considerate delicatese în toată lumea și savurate de milioane de oameni zilnic, sortimentele noi au fost create și în Atelierul de procesare lapte și produse derivate din lapte al Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“.

Cașul de vacă, brânza de tip telemea maturată, telemeaua cu negrilică cunoscută și cu denumirea de chimen negru, sămânța neagră, kalonji și haba al-barakah (numele arab), o plantă anuală cu flori din familia Ranunculaceae, nativă din sudul și sud-vestul Asiei, sunt produse care reprezintă rodul muncii studenților și specialiștilor ieșeni. Acestora li se adaugă și produse cu o perioadă de maturare mai lungă (brânză de tip caciotta, gouda și emmental) pentru care s-au folosit diferite combinații prin adaosul de condiment pentru a avea gusturi distincte. Este vorba de fulgi de chili, boia de ardei dulce, oregano, semințe de chimen sau curry. Tot în această perioadă în atelierul de la USV Iași au fost testate unele sosuri picante precum Pesto sau Tabasco Mild Green Pepper. Acestea sunt doar câteva dintre produsele la care au lucrat studenții de la Universitatea de Științele Vieții, în perioada de practică desfășurată în Atelierul de procesare lapte și produse derivate din lapte.

„Laptele, prin multiplele calități și întrebuințări, reprezintă unul dintre principalele alimente consumate de om și o materie primă de neînlocuit pentru diferitele activități productive. Din aceste considerente, în perioada alocată practicii cu studenții din cadrul Atelierului de procesare lapte și produse derivate din lapte unde au participat pe rând, studenții din anul III de la specializările Tehnologia prelucrării produselor agricole, Protecția consumatorului și mediului și Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industria alimentară s-a lucrat la transformarea laptelui în produse tradiționale“, arată șef lucrări dr. Roxana Nicoleta Rațu, din cadrul departamentului de Tehnologii alimentare al USV Iași.

De asemenea, aceasta arată și că au fost folosite „sortimente de brânză cu pastă opărită unde studenții noștri au realizat diferite combinații de gust prin adaosul de condimente. Tot în această perioadă s-a testat și înglobarea unor sosuri precum Pesto sau Tabasco Mild Green Pepper pentru adepții produselor mai picante în scopul de a le analiza gustul după perioada de maturare, dar și stabilitatea produselor, unul dintre cele mai importante aspecte.“

Pe lângă partea de procesare, unde sub acțiunea proceselor fizice, chimice și biologice specifice laptele este transformat în adevărate delicatese, un aspect foarte important este și partea de analize calitative (atât pe materia primă, cât și pe produsul finit). În cadrul laboratoarelor, studenții desfășoară determinările calitative, în vederea stabilirii conținutului de grăsime, a substanței uscate, a nivelului de proteine sau a conținutului de sare, toate acestea ajutând la întocmirea etichetei nutriționale.

„Dorim să venim în întâmpinarea consumatorilor cu gusturi noi, dar și cu produse de o calitate superioară“, a mai transmis șef lucrări dr. Roxana Nicoleta Rațu.

Astfel, instituția contribuie din plin la diversficarea unei serii de sortimente alimentare de care poate beneficia cosumatorii, într-o manieră originală, sigură și sănătoasă, iar conducerea Universității de Științele Vieții intenționează să deschidă și un magazin alimentar cu produse proprii de la care ar putea fi achiziționate diverse alimente ce provin din fermele universității și din atelierele de micro-producție.


În luna septembrie 2019, USV Iași a inaugurat o clădire nouă destinată specializărilor din industria alimentară „Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole“, „Protecția Consumatorului“ și „Mediu, Control și Expertiza Produselor Alimentare“. Aici, studenții instituției și ai acestor specializări fac practică în șase ateliere de microproducție pentru prelucrare lapte, prelucrare carne, carmangerie, patiserie, panificație și procesare bere.

***

În urma activităților desfășurate în fermele și atelierele de micro-producție ale facultăților USV Iași, studenții și cadrele didactice obțin diverse produse, precum preparate din carne, lactate, produse de panificație, legume, fructe, vin, dar și răsaduri, puieți sau viță-de-vie. Toate aceste produse tradiționale „made by USV Iași“ vor fi comercializate la acest magazin alimentar care urmează a fi deschis chiar în Campusul Universității, din Dealul Copoului.


Beatrice Alexandra MODIGA

Prima fermă mică cu măgărițe din județul Iași, la Butea

Claudiu Ciot este un tânăr din Butea, județul Iași, care s-a întors din străinătate și a avut curajul să investească într-o fermă cu măgărițe. Tânărul, care de aproape șase luni se ocupă de mica afacere, spune că visează de mulți ani la o astfel de fermă. A ales această specie pentru calitatea laptelui ei, acesta fiind similar laptelui matern în proporție de 96-98%.

Investiție de 27.000 de lei

Claudiu Ciot și-a îndeplinit visul de a avea o fermă cu măgărițe și anul acesta a cumpărat 22 de măgărițe și trei masculi.

„Am muncit șase ani în străinătate, în cu totul alt domeniu față de cel în care lucrez acum. Ca orice tânăr, am vrut să am ceva al meu, să nu mai muncesc printre străini. Am ales măgărițele pentru că am văzut că mai sunt prin țară și fermierii explicau ce beneficii are laptele lor. Acesta nu are grăsimi, calitatea este excepțională și este singurul lapte asociat cu laptele matern. Are deci multe beneficii pentru organismul uman. Noi vindem laptele proaspăt, motiv pentru care clienții îl pot cumpăra direct de la fermă sau facem livrări!“, afirmă Claudiu Ciot.

Până acum ieșeanul a investit în fermă cca 27.000 de lei, bani folosiți pentru achiziția măgărițelor și pentru amenajarea unui grajd, însă investițiile nu se vor opri aici, mai spune acesta.

„Mai sunt lucruri de făcut și sigur voi mai cheltui cu hrana lor, cu ce mai e nevoie pentru iarnă. Animalele s-au adaptat foarte bine la condițiile de aici. Măgărițele dau lapte timp de șase luni pe an și în cantități destul de mici. De exemplu, o măgăriță dă numai un litru de de lapte zilnic sau, uneori, mai puțin, în jur de 300-400 de mililitri. Animăluțele sunt foarte drăguțe, jucăușe, curioase și prietenoase. Le plac foarte mult morcovii, cubulețele de zahăr, dar și pâinea. Mănâncă și lucernă“, mai adaugă Claudiu.

Afacerile cu măgărițe vor fi incluse pe lista fermelor eligibile la finanțare

Ferma de măgărițe este una dintre cele mai rentabile afaceri din domeniul agricol. Din acest motiv, în ultimii ani au apărut asemenea ferme, în special în zona Transilvaniei. Laptele de măgăriță se vinde cu 100 de lei litrul, iar un kilogram de brânză se obține din 25 de litri de lapte și se vinde la prețul de câteva mii de lei pe kilogram. Dacă o măgăriță dă, în medie, un litru de lapte pe zi, o vacă dă 10-12 litri, dar laptele măgărițelor este mai ușor de digerat, conține un nivel ridicat de Omega-3 și Omega-6 care ajută la scăderea nivelului de colesterol și este bogat în vitaminele A, B1, B2, B6, C, D și E. Un alt avantaj pentru cei care vor să deschidă o astfel de fermă este că afacerile cu măgărițe vor fi incluse pe lista celor eligibile la finanțare pentru accesarea de fonduri europene în cadrul Submăsurii 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri. De altfel, tinerii din Iași care au muncit în străinătate și s-au întors în țară pentru a deschide afaceri vor să investească banii europeni în ferme zootehnice și sere cu legume.

Beatrice Alexandra MODIGA

Echipamente de ultimă generație testate la stațiunea didactică a USV Iași

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV Iași, fosta USAMV) a găzduit la Stațiunea didactică – Ferma Ezăreni un eveniment remarcabil de testare a echipamentelor agricole de ultimă generație, menite să protejeze solul. Manifestarea intitulată „Cercetări privind comportamentul în exploatarea diferitelor echipamente agricole și influența acestora asupra indicilor de calitate a lucrărilor“ a fost organizată împreună cu Apan Agriculture Equipments în cadrul proiectului „AGRIECOTEC“ și a reunit atât fermieri din zona Moldovei, cât și cadre didactice și studenți ai USV Iași.

Echipamente performante

„Sper ca această colaborare cu Apan Agriculture Equipments să fie atât în beneficiul studenților, al viitorilor absolvenți, dar și în beneficiul companiilor care promovează mașini agricole și elemente de tehnologie. Echipamentele prezentate sunt performante, sunt din categoria celor specifice tehnologiei sistemului minim de lucrare a solului și semănat direct. Dacă în mod obișnuit sistemele conservative care merg până la semănatul direct asigură reducerea costurilor cu 15 până la 25 sută, astfel de echipamente sunt bine-venite. Nu în ultimul rând, sunt foarte necesare și pentru că reușesc să asigure semănatul în condiții de secetă excesivă. Credem că se impune în actualele condiții, când secetele de vară sau toamnă sunt tot mai frecvente să utilizăm, cât se poate, pe suprafețe cât mai mari, semănătorile din categoria celor care seamănă direct și celor specifice sistemului minim de lucrare a solului“, a declarat prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, rectorul USV Iași.

Sisteme conservative de lucrare a solului

Activităţile demonstrative, practice privind prezentarea noilor tehnologii conservative de cultivare a plantelor, inclusiv utilaje pentru semănatul direct desfășurate în Ferma Ezăreni-Stațiunea Didactică a USV Iași au avut în prim-plan atât prezentarea proiectului de cercetare și utilajelor agricole implicate în proiect, cât și a obiectivelor și acțiunilor în câmp. „Studenții noștri au avut ocazia să vadă la lucru două semănători pentru sisteme conservative de lucrare a solului, iar în această situație partea teoretică pe care o învață la cursurile și laboratoarele de la diferite discipline se îmbină cu partea practică“, a punctat Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură a USV Iași.

Principalii jucători de pe piața de agribusiness

Printre primele firme care și-au manifestat interesul față de colaborarea cu USV Iași se numără unul dintre principalii jucători de pe piața de agribusiness, importator de tractoare și utilaje agricole. „De mai bine de doi ani suntem într-o frumoasă și fructuoasă colaborare cu Universitatea de Științele Vieții, la baza căreia este dorința noastră de a veni mai aproape de studenți. Suntem la a cincea acțiune de cercetare, dar în spatele acestor acțiuni stau multe alte evenimente pe care le-am făcut împreună, de exemplu prezentare evenimente, concursuri și alte manifestări. Facem tot ce ne stă în putință pentru ca studenții să simtă că și mediul de afaceri este alături de ei“, a declarat Lili Mihaela Pavel, director de marketing Apan Agriculture Equipments.

Beatrice Alexandra MODIGA

Organizată de Direcția pentru Agricultură Județeană Iași și ONVPV Iași, MolDoVia, la a III-a ediție

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Iaşi a organizat împreună cu ONVPV Iași, cu sprijinul Consiliului Judeţean Iaşi, cea de-a treia ediție a evenimentului MoldoVia ce a avut loc pe 24 octombrie 2021. Evenimentul, care s-a desfățurat în curtea interioară a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Iaşi, face parte dintr-un proiect mai amplu şi continuă misiunea de a promova vinurile de calitate din zona Moldovei.

Lumea vinului este lumea prieteniei

Ȋn cadrul evenimentului au avut loc sesiuni de prezentări şi degustări de vinuri ale producătorilor prezenţi la eveniment, și anume: Crama Hermeziu, SC Cotnari SA, Casa de Vinuri Cotnari, SC Agroindustriala Bucium SA, Domeniile Bohotin, Strunga Winery, Crama Gramma şi Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi. Astfel, cei prezenți au avut ocazia să deguste vinuri locale, să cunoască oamenii care le produc, dar şi podgoriile din care provin.

„Cu drag am ajuns și la a treia ediție a acestui frumos eveniment, prin care am reunit cei mai buni viticultori din județul Iași, în ideea de a se face și mai cunoscuți publicului din județ. Astăzi avem alături de noi șase mari producători la această frumoasă degustare. Avem și ateliere de lucru. De ce? Pentru că vinul nu mai este un hobby, este o adevărată știință de foarte mult timp, astfel încât ne propunem prin aceste ateliere să informăm cât mai bine consumatorii din județul Iași despre fabricarea vinului și calitățile acestuia“, a precizat Gabi Hoha, director executiv DAJ Iași.

Ȋn cadrul evenimentului au avut loc şi ateliere de lucru susţinute de Traian Petrea, inspector ONVPV Iași, în sala de şedinţe a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Iaşi. Astfel, după fiecare atelier de lucru au avut loc și concursuri cu premii.

„Un vin bun se apreciază după următoarea regulă nescrisă: întâi te uiți, apoi miroși, după care guști. Un vin poate place sau poate fi plăcut sau nu. Un vin bun este percepția fiecăruia dintre noi, vinul bun este vinul care place. Este vinul pe care îl bei într-o companie plăcută, la momentul potrivit, alături de o mâncare asociată corect. Fiecare producător are un vârf de gamă, fiecare are cu ce se lăuda, aici sunt prezente vinuri medaliate la concursuri naționale și internaționale. Lumea vinului este lumea prieteniei, iar aici este o atmosferă colocvială. 2021 este un an atipic faţă de ultimii ani, cu producții îndestulătoare, iar din punct de vedere cantitativ foarte, foarte bun. Ca să putem atinge parametrii calitativi a trebuit să așteptăm o perioadă mai lungă, momentan sunt încă multe podgorii care au de recoltat 2-3 săptămâni, tocmai pentru a aștepta acumulările de zahăr și maturitățile depline“, a adăugat Traian Petrea, inspector ONVPV Iași.

Busuioaca de Bohotin, vinul zonei

La evenimentul din curtea DAJ Iași l-am cunosut și pe Sorin Burda, de la Domeniile Bohotin. „Anul acesta, un an destul de bun din punctul nostru de vedere, încă mai avem de recoltat cca 50% din recoltă. Am venit cu vinurile noastre consacrate, gama Poem, Fetească Neagră, Cabernet cu Merlot și un cupaj din Fetească Neagră, Cabernet și Merlot, dar și Busuioaca de Bohotin. Despre acesta din urmă pot să spun că ne reprezintă, de altfel suntem singurii care avem DOC-CMD de Bohotin.“

Și nu în ultimul rând am remarcat că, alături de producătorii de vinuri, au fost prezenţi cu produse expuse şi oferite spre vânzare şi producători şi comercianţi de flori din județul Iaşi .

Beatrice Aleandra MODIGA

Lipsa forţei de muncă reduce drastic efectivele de animale din gospodării

Județul Iași.

Criza forței de muncă rămâne cea mai mare provocare pentru crescătorii de animale din județul Iași. Deși în ultimul an, din cauza pandemiei, mulți și-au pierdut slujbele, fermierii nu găsesc muncitori dispuși să se ocupe de îngrijirea animalelor. Unii le-au răspuns că, decât să muncească în ţară, preferă ajutoarele sociale până trece iarna și vor putea pleca în străinătate.

Guvernanții să își îndrepte fața către crescătorii de animale

Lipsa forţei de muncă la sate împiedică adesea buna desfăşurare a activităţii productive a fermierilor, mai ales a acelora care cresc animale în gospodării. Unul dintre crescătorii ieșeni care duce lipsă de forță de muncă este și Augustin Ciuca. „Vreau să merg mai departe pentru copii, eu sunt la vârsta la care doar pot să îmi mențin exploatația; dacă îmi va merge bine, o voi mări. Deocamdată este foarte greu, se pune presiune pe noi, fermierii, forță de muncă nu prea găsim, iar asta este cea mai mare problemă în acest domeniu. Deocamdată ne bucurăm că cel puțin s-au îndreptat prețurile la miei anul acesta. De altfel, lâna o avem toată la stână, sperăm ca guvernanții să își îndrepte fața către noi, să ne dea un ajutor cât de cât pentru că, practic, fiecare se descurcă pe cont propriu, plus că în piață nu scăpăm de samsari“, ne spune crescătorul ieșean.

Crescătorul Cripner Costică din satul Boldești, comuna Hărmănești, județul Iași, are în jur de 400 de oi și nu s-ar descurca fără ajutorul băiatului mai mare.

„Am un efectiv de 400 de capete, din care în controlul oficial am 300. Am început să cresc oi după Revoluție, practic de o viață de om, dar nu am făcut doar asta, am și lucrat, m-am dus și la serviciu. În acest moment nu mai vreau decât să duc mai departe această fermă pentru copii, am o vârstă. Am cui lăsa această moștenire, dacă le-ar fi drag să se ocupe de  așa ceva. Dar din patru copii nu prea văd ca vreunul să se îndrepte spre acest sector, să preia toată munca mea. În momentul de față am în băiatul cel mare cel mai bun sprijin. Eu stau doar la stână și mă ocup de oi, iar el acasă, cu tractorul pregătește nutrețul care îmi trebuie pentru iernat.“

Până îşi găsesc angajaţi, fermierii sunt nevoiţi să-şi îngrijească animalele singuri sau cu ajutorul familiei.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Târgul Crescătorilor de Animale din Iași, ediția I

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu ASAS – SCDA Podu – Iloaiei, Asociația „Tradiția Moldovei“ Iași, Primăria Orașului Podu – Iloaiei și Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu-Iloaiei. cu sprijinul Consiliului Județean Iași și al Instituției Prefectului Iași, a organizat ,,Târgul Crescătorilor de Animale din Iași“ – Ediția I, în perioada 02-03.10.2021 la Podu-Iloaiei (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Podu Iloaiei). Scopul evenimentului a fost prezentarea animalelor (ovine, caprine, bovine), a diverselor rase și a rezultatelor de producție, promovarea produselor locale, a noutăților din domeniu și realizarea unui schimb de experiență între participanți.

În cadrul evenimentului au fost prezentate și informații privind: accesarea fondurilor europene pentru fermieri; tratamente preventive la animale; bonitarea și înregistrarea animalelor, dar au fost organizate și concursuri tematice. La eveniment au fost prezenți crescători de animale din județul Iași, reprezentanți ai cercetării, învățământului, formelor asociative, procesatorilor, firmelor de profil din domeniu, ai administrației locale și instituțiilor publice implicate în activitatea din spațiul rural.

„Tradiția Moldovei“ – o asociație a crescătorilor ieșeni

„Bine ați venit la târgul organizat de asociația noastră! Asociația se numește Tradiția Moldovei, a fost înființată de mine și de alți doi fermieri, în urmă cu 6 ani. Am avut o creștere treptată, la început mai lentă; iar la ora actuală avem un număr destul de mare de fermieri și animale. În primul an am fost trei membri, după care am fost 7, iar anul acesta avem un efectiv de 120 de fermieri, care cresc în special ovine“, a precizat la deschiderea târgului Bogdan Bulat, președintele Asociației „Tradiția Moldovei“.

Viitorul sat românesc

Ca element de noutate, Asociația „Tradiția Moldovei“, începând de anul acesta este acreditată și pentru controlul oficial al produselor la caprine, mai adaugă Bogdan Bulat, unul dintre organizatorii târgului. „Să știți că animalele nu le-am adus doar pentru că sunt foarte frumoase, ele de fapt sunt mărturia muncii noastre și a crescătorilor, în special. Ca o concluzie a celor 6 ani de existență a asociației pot spune că este un pic trist. În toată perioada asta am avut și experiențe negative, dar și multe pozitive; satul românesc nu se va dezvolta niciodată cu oameni care așteaptă ajutorul social sau cu cei care și-au găsit un job la oraș. Dacă vrem să dezvoltăm satul românesc și totodată să păstrăm și tradiția vie, amintirea și lucrurile bune pe care le avem de la străbunii noștri, ar trebui să clădim viitorul satului românesc în jurul oamenilor gospodari și cu mândrie vă zic că așa sunt membrii asociației noastre“, mărturisește acesta.

Prețul mielului, stabilit de țările arabe

La un astfel de târg, mai ales că acesta reprezintă și interesele crescătorilor din acest județ, nu puteam să nu-l întrebăm care sunt problemele acestui sector și care ar fi rezolvările.

„Prețul mielului a crescut. Din păcate, cu prea puțină implicare a autorităților noastre, în mare parte pentru că Uniunea Europeană a ridicat un embargou cu două țări arabe, mari consumatoare de miel românesc. În felul acesta prețul mielului a crescut foarte mult. Vorba cuiva, acum 2-3 ani în urmă noi nu vindeam mieii, doar scăpam de ei, dar mai nou reușim să încasăm bani.“ În ceea ce privește prețul la brânză acesta este scăzut, astfel încât brânza de oaie autentică din piață lipsește (...). Acordarea subvenției nu este un aspect deloc de neglijat, nu sunt niște bani pe care fermierii îi duc acasă, ci sunt bani care se întorc tot în zona zootehniei. Un minus al acestui sector este faptul că nu avem unde să ne vindem lâna la un preț măcar decent, efectiv suntem nevoiți să scăpăm de ea în jurul stânei. Marea majoritate o privește ca fiind un deșeu; din păcate, am ajuns și noi în această situație. O altă problemă mare în acest sector este lipsa forței de muncă pentru că nu sunt utilaje atât de performante astfel încât să îngrijească fiecare în parte“, mai specifică tânărul Bogdan Bulat.

Crescător de Țurcană bucălaie, optimist!

La târg au fost prezenți mulți crescători ieșeni, cu exemplare din rase diferite, alese pe sprânceană. Unul dintre ei a fost Ciută Matei Brăduț, din comuna Focuri, județul Iași. „Împreună, tatăl, fratele meu și eu avem un efectiv de cca 900 de animale. De mic copil mă ocup de creșterea oilor pentru că noi vrem să continuăm tradiția. Rasa este Țurcană bucălaie și am ales-o pentru că se pretează mai bine zonei noastre și ne este nouă dragă această bucălaie. 2021 pentru noi, crescătorii de animale, a fost un an foarte bun, ne rugăm să fie mereu așa. Ca să le putem întreține avem și teren arabil, și pășune. Am vrea să mărim efectivul de animale, dar este mai greu cu forța de muncă“, declară tânărul crescător ieșean.

În România se poate trăi din ciobănie

Grigoraș Constantin a venit din comuna Coarnele Caprei și se ocupă de creșterea ovinelor de mic copil. „Rasa specifică este Țurcană bucălaie; de mic am crescut printre oi deoarece părinții mei dintotdeauna s-au ocupat cu creșterea oilor. Eu încerc să îi ajut cum pot și când pot, vreau să dezvolt pe viitor mica fermă de animale. În acest moment avem în jur de 300 de oi. Am ales această rasă pentru că aspectul lor i-a plăcut și tatălui meu, și mie. Și în România se poate trăi din ciobănie, cum am crescut până acum se poate trăi și de acum încolo. Avem nevoie de mai multe piețe pentru desfacerea produselor. Așa cum părinții noștri au reușit să ne crească și să trăiască în țara noastră, putem și noi. Nu avem teren arabil, ci arendăm terenurile“, încheie Grigoraș Constantin.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Belșug ieșean“ la Târgul Legumelor de Iași

Ultima zi din luna septembrie a adus la Târgu Frumos un eveniment cu specific de toamnă. Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu primăria orașului și Asociația Producătorilor de Legume Ecoleg Târgu Frumos, a organizat Târgul Legumelor de Iași – Ediția a II-a, pe esplanada orașului.

În cadrul târgului au fost aduse produse locale și s-au prezentat noutățile din domeniu. În acest fel a avut loc un schimb de experiență între legumicultori. Printre standurile cu recolta viu colorată au avut loc ateliere de lucru și concursuri. Alături de legumicultorii din Târgu Frumos au participat și producători din comunele județului Iași. De precizat este și faptul că astfel de evenimente cu specific de toamnă sunt anunțate și în municipiul Pașcani. Pe programul de activități culturale aprobat de Primărie sunt anunțate în perioada septembrie-octombrie o expoziție cu degustare și vânzare de vinuri „MoldoVia“ și un târg de produse agricole tradiționale „Armonii de toamnă“.

Renumitele legume de la Târgu-Frumos au fost vedetele zilei în cadrul unui eveniment dedicat producătorilor locali. Scopul evenimentului a fost de promovare a produselor locale, de prezentare a noutăților din domeniu și de realizare a unui schimb de experiență între legumicultori.

Patria legumelor – bazin legumicol

„Suntem la cea de-a II-a ediție a Târgului Legumelor de Iași, aici la Târgu Frumos, într-un oraș frumos, după cum îi spune și numele, care are o comunitate frumoasă de legumicultori, căreia i s-au alăturat mulți producătorii locali din județul Iași. Ne bucură faptul că la cea de-a doua ediție am reușit să creștem numărul expozanților la cca 30 de legumicultori din șase comune și tot ca un element de noutate avem și două licee cu profil agricol din județul Iași. Este un an agricol bun atât pentru legumicultori, cât și pentru ceilalți fermieri. Nici nu vreau să amintesc de anul agricol 2020, pentru că știm cu toții că ne-am confruntat atunci cu una dintre cele mai mari secete din ultimii zeci de ani“, ne-a spus Gabi Hoha, directorul executiv DAJ Iași.

Orice expoziție trebuie să aibă și o parte de premii, a mai adăugat directorul instituției. „Ne-am propus să premiem cel mai frumos stand, cel mai mare ardei, cea mai mare roșie, să venim cu aceste premii inedite, care vor încuraja legumicultorii. Cu ce produse s-au prezentat producătorii? Cu o ofertă extrem de diversificată, atât pe partea de legume proaspete, cât și pe partea de produse procesate“, a mai adăugat Gabriel Hoha, director Direcția pentru Agricultură Județeană Iași.

Evenimentul a fost realizat cu ajutorul Primăriei orașului Târgu Frumos, instituție care sprijină continuu producătorii locali. De altfel, zona Târgu Frumos, este denumită „patria legumelor“.

Ion Alexa Anghelus, viceprimar Tg. Frumos: „Ne bucurăm pe această cale că reușim să promovăm produsele acestui bazin legumicol din orașul Târgu Frumos, venim în sprijinul producătorilor agricoli cu minimum posibil prin organizarea acestui târg. Nu numai județul Iași beneficiază de produsele legumicole din Târgu Frumos, ci toată Moldova.“

Asociația Ecoleg, 150 de membri

Eugen Feodorov, director Asociația Ecoleg, declară că nu putea lipsi de la un astfel de eveniment:

„Ne-am străduit să prezentăm celor care au participat legumele pe care le producem noi și care mai sunt la ora actuală pe piață, pentru că tradiția noastră este să producem legume și verdețuri proaspete pe care să le comercializăm doar în piețele agroalimentare. Nu puteam să lipsim din orașul Târgu Frumos, coordonez această asociație de cel puțin 20 de ani. În cadrul asociației avem în jur de 150 de fermieri, care în general cultivă legume și zarzavaturi proaspete pentru piețele agroalimentare din județul Iași și din județele limitrofe nouă. Asociația a fost înființată în anul 2003, la început am fost 15 membri, apoi 60 de membri cotizanți, i-am primit pe toți și oricând îi sprijin pe toți cei care produc legume și zarzavaturi în cadrul comunității noastre din Târgu Frumos.“

În ultima perioadă legumele pe care le produc aceștia sunt ecologice, mai adaugă Eugen Feodorov. „Ne dorim să producem legume ecologice și vrem să intrăm în trendul deja lansat de către comunitatea europeană, și anume ca în perioada următoare toate legumele să fie mai puțin stropite sau protejate cu substanțe toxice, să fie bune atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea omului.“

2021, un an bun pentru legumicultori

2021 a fost un an bun pentru legumicultorii din acest bazin legumicol. „Legumele s-au cerut pe piață, am putut să le vindem cu anumite excepții, din cauza orientării noastre în ceea ce privește legumele pentru sezonul respectiv. Însă mereu învățăm, ne adaptăm imediat și producem ceea ce este necesar pentru piețele agroalimentare, pentru consumatorii atât din județul Iași, cât și din județele limitrofe“, încheie Eugen Feodorov.

Produse în curs de atestare

La Târgul Legumelor am întâlnit-o și pe Elena Bujor din Cotnari, producător local de legume, care a venit la eveniment cu dulceață, zacuscă, siropuri și murături, cele din urmă fiind în curs de atestare. „Compoturi, gemuri, dulcețuri, siropuri, zacuscă, tocană, ghiveci, murături. Produsul de suflet este plăcinta cu brânză tip „poale-n brâu“ pentru care am depus documentația necesară pentru a fi înregistrat ca produs unicat.“

Cătina, vedeta Colegiului Agricol

Vedeta standului de la Colegiul Agricol a fost sucul de cătină și cătina proaspătă. „Vedeta standului nostru este sucul de cătină produs de noi și cătina proaspătă culeasă cu atâta grijă. Sunt pe profilul de agricultură, și vreau să vă spun că mă mândresc cu aceste produse pe care le avem la stand. Eu împreună cu câțiva colegi am strâns cătina, am participat la aranjarea acestui stand pentru târg și suntem bucuroși că reușim să ducem mai departe agricultura ecologică“, ne spune Ariana Monaco, elevă în clasa a XII-a.

Lavanda, produs tradițional

Standul de la Liceului Tehnologic Agricol a fost reprezentat cu brio de produsele specifice liceului, dulceața de ardei iute, dar și cele pe bază de lavandă. „Sunt aici împreună cu colegii mei și elevi ai liceului; bineînțeles că nu lipsim de la astfel de târguri pentru că promovăm astfel produsele specifice liceului nostru. Probabil toată lumea ne cunoaște în primul rând dulceața de ardei iute, care la vremea ei a făcut furori peste tot. Urmează fursecurile cu lavandă, care au ca ingredient de bază lavanda produsă în cultura proprie a liceului. Încercăm să valorificăm pe cât de mult posibil această cultură; elevii noștri o recoltează, realizează aceste săculețe de lavandă, buchete și ne-am dori foarte mult să reușim să extragem niște uleiuri esențiale și să trecem mai departe către o altă gamă de produse pe bază de lavandă. Produsele noastre sunt făcute de elevi, în laboratoarele de industrie alimentară ale liceului“, a adăugat Mihaela Roibu, profesor de industrie alimentară.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Legume de Probota - o cooperativă agricolă înființată de un fermier de 26 de ani

Cu pasiune faţă de munca pământului, Legume de Probota (județul Iași), o cooperativă agricolă la început de drum, continuă tradiţia de 150 de ani a unui sat. Aceasta a fost înființată de tânărul Robert Zamisnicu în decembrie 2020, cu acordul a cinci membri din satele Bălteni și Perieni, comuna Probota Scopul principal al cooperativei este de a extinde piața de livrare a produselor legumicole, ne spune tânărul.

„Ne dorim să creăm un lanț scurt, producător-consumator“

În comuna Probota se află una dintre fermele care fac parte din cooperativa Legume de acasă – Probota, Aceasta are o suprafață totală de 16 hectare cultivate cu legume, jumătate de hectar în sistem protejat, iar restul până la 16 ha în câmp. „Afacerea a început din pasiune, părinții mei ocupându-se cu agricultura de mai bine de 20 de ani. Princi­pala motivație a înființării acestei coope­rative este determi­nată de faptul că piața de desfa­cere este mult prea mică pentru noi și ne dorim să intrăm în marile supermarketuri, să facem contracte și să eliminăm implicit intermediarii. În portofoliul nostru de produse avem tomate, cultivate în câmp și solarii, ardei gras, Kapia, gogoșar, dar și legume obținute de pe o suprafață de 2.000 mp, aflată la plasa de umbrire“, a precizat Robert Zamisnicu, președintele cooperativei.

Legume de Probota cooperativa agricola

În momentul de față cooperativa are cinci membri care dețin terenuri cultivate atât în satul Bălteni, pe malul Prutului, cât și în satul Perieni. „Suprafața cultivată în cadrul cooperativei Legume de Probota este de aproximativ 45 ha de legume. Am înființat această cooperative pentru că avem nevoie de o schimbare, avem nevoie de o altă piață de desfacere decât cea actuală și trebuie să eliminăm intermediarii. În ziua de astăzi este greu să faci totul de unul singur, de aceea cel mai important este să te asociezi și să ai încredere în persoanele cu care lucrezi pentru că așa vine și succesul. Asta este o verigă foarte importantă în procesul de vânzare, în acest model de cooperativă sau în oricare alt mod de asociere. Această formă asociativă ne ajută să valorificăm toată marfa deoarece semnând un contract ne asumăm niște obligații de livrare și, fiind mai mulți producători, putem onora acele contracte. Dacă unul dintre membri nu are cantitatea necesară sau are diverse probleme și nu reușește să recolteze într-un timp optim, ceilalți membri pot suplimenta acea cantitate sau chiar să o înlocuiască în totalitate. Noi ne dorim să ajungem pe mai multe piețe; țelul nostru este, de ce nu, să ne extindem și în afara județului, dar pentru acest lucru este nevoie de timp și de mai multă expe­riență în vânzarea prin această formă de asociere. Este un început pentru noi, nu știm cum funcțio­nează, dar suntem încre­zători că va fi bine“, mai adaugă tânărul.

Doar produsele de calitatea I ajung pe piață

În portofoliul de produse al coope­rativei se găsesc diverse legume, cultivate pe o suprafață considerabilă de teren. „Avem pepeni verzi și galbeni, vinete, în zona noastră acestea au început să fie cultivate pe suprafețe mai mari, tomate și ardei, în câmp și solarii, varză de toamnă, ceapă, rădăcinoase și verdețuri. Legumele, faţă de cultura mare, necesită o atenție sporită. Noi începem producerea de răsa­duri din luna ianuarie, la jumătatea lui februarie se seamănă, se încălzesc sola­riile pentru a se dezvolta plantele, apoi plantăm în câmp și așteptăm într-un final să ajungem pe piața locală. Terenurile aflate în cooperativă sunt împărțite pe două zone. Cea mai mare suprafață o avem pe malul Prutului, unde cultivăm toate legu­mele specificate anterior, dar avem și jumătate de hectar de solarii.

În cadrul cooperativei doar legumele din calitatea I ajung pe piață, iar cele de calitatea a II-a, vorbim de produse care sunt atipice, ajung la fabrica de procesare“, specifică ieșeanul.


„Să fii fermier la 26 de ani reprezintă o mare provocare, dar satisfacția oferită de rezultatele muncii merită întregul efort“, spune Robert Zamisnicu, managing director la Zamisnicu Invest SRL – Legume de Probota, Acesta îndeamnă tinerii să se orienteze către acest domeniu deoarece este nevoie de specialiști care să producă hrană locală, sănătoasă și de calitate. „Cel mai bun sfat oferit celor care vor să activeze în acest domeniu ar fi să meargă să viziteze cooperativele care deja funcționează pentru că sunt foarte multe de învățat de acolo“, a conchis Robert Zamisnicu, președintele cooperativei Legume de Probota, din județul Iași.


Beatrice Alexandra MODIGA

Fermă zootehnică de 3 milioane de euro cu soft de monitorizare a perioadei de însămânțare

Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași, este un fermier tânăr care a mizat pe zootehnie și agricultură, într-o combinație în care cele două domenii se completează. În ferma de bovine de la Pașcani care are o tradiție de 15 ani și în care s-au investit cca 3 milioane de euro este exploatată rasa Holstein, iar efectivul actual este de aproximativ 1.000 de capete. Tânărul fermier crede în potențialul acestui sector, iar în interviul acordat ne-a vorbit despre producția de lapte, accesarea fondurilor europene, prețul laptelui, dar și despre diversele probleme ale sectorului de creștere a vacii de lapte din România.

10.000 de litri de lapte livrați zilnic

„Rasa de bovine din ferma noastră este Holstein, anual avem în jur de 900-950 de capete, strict pentru vaca de lapte. Pot spune că avem un istoric îndelungat cu această rasă; am avut și Bălțată cu negru românească, care la origine este tot Holstein. În momentul de față și la nivel global, aceasta este rasa de lapte cea mai productivă. Obținem în medie 30 litri/cap de animal, cu premise de a crește această pro­ducție; practic, noi putem obține un volum mai mare de lapte dacă mai reformăm pentru că avem un efectiv de animale care ne trage în jos, pe medie. În momentul în care va intra în pro­ducție efectivul de tineret și vom reforma, ținta noastră va fi undeva la 35 litri/cap de animal. În total, realizăm în jur de 10.000 de litri de lapte livrați zilnic către un procesator român cu care noi colaborăm de 15 ani și suntem mândri de acest lucru. Prețul laptelui în momentul de față nu este mulțumitor, având în vedere prețurile în creștere ale inputurilor. Sperăm să obținem în viitor un preț mai bun. Problema este pe tot lanțul, de la supermarketuri înapoi până la producător. Acesta din urmă este cel mai defa­vorizat“, a specificat Bogdan Pantazi, de la Agrocomplex Lunca Pașcani.

cresterea rasei Holstein

Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigurează a fi și mai grei

La rasa Holstein reproducerea se face artificial, ne spune crescătorul ieșean. „Lucrăm foarte mult cu material sexat, iar fătările gemelare sunt rare, este foarte important intervalul între fătări care trebuie să fie cât mai mic. În sensul acesta am investit foarte mult în ultimii 2-3 ani și avem inclusiv un soft de monitorizare a perioadei optime de însămânțare a animalului. În ultimii 15 ani am investit în ferma de vaci aproape 3 milioane de euro, o sumă mare, acoperită și de fonduri europene. Singurul pro­gram pe care am reușit să-l accesăm a fost Sapard 2007-2008. Din păcate, la toate celelalte programe implementate ulterior intrării României în UE nu am reușit să ne încadrăm din varii motive. Din punctul meu de vedere, în loc să se simplifice lucrurile s-au com­plicat“, a punctat ieșeanul. Sunt niște ani foarte grei pentru sectorul zootehnic și se prefigu­rează ca următorii doi sau trei ani să fie și mai grei“, mai specifică tânărul fermier. „Pentru cine nu are integrată producția vegetală cu producția zootehnică va fi foarte complicat, este aproape imposibil ca o fermă zootehnică care nu-și pro­duce furajele în ferma vegetală proprie să reziste în contextul actualelor prețuri la furaje și inputuri; este o scumpire generală pentru tot ceea ce înseamnă inputuri, medicamente și material seminal.“

Fondurile europene sunt greu de accesat în sectorul zootehnic

Bogdan Pantazi ne-a vorbit și despre pro­gramele de investiții. „Programele europene devin din ce în ce mai stufoase și tot mai greu accesibile, mai ales pentru fermele care au ajuns la un anumit nivel, așa cum suntem și noi. Trebuie foarte multă implicare pentru a negocia acele condiții la Uniunea Europeană; vorbim de Planul Național Strategic în care vaca de lapte în momentul de față nu prea este menționată. De fapt, nu avem un draft după care să putem lucra, să ne spunem și noi, cei din sectorul zootehnic, punctele de vedere. În special pentru vaca de lapte avem nevoie de mai multă susținere, avem nevoie de o coagulare a tuturor factorilor de decizie pentru a realiza un Plan Național Strategic cât mai avantajos pentru fermieri, plan care să fie acceptat la Bruxelles și pe care să-l putem implementa. Vaca de lapte, din tot sectorul zootehnic, este cea mai lovită în mo­mentul de față, din toate părțile. Inclusiv la nivel de percepție, pentru că se promovează tot mai mult în ultimul timp ideea că vaca de lapte este un mare poluator, deși în acest sens sunt niște studii foarte ambigue și foarte puțin elaborate“, mai menționează crescătorul.

Faptul că fermele mari sunt considerate mari poluatoare este o problemă, mai specifică ieșeanul. „Fermele mari sunt obligate să monitorizeze nivelul de poluare pe care îl produc, să aibă acele platforme de dejecție. Din punctul acesta de vedere, dacă s-ar dori într-adevăr reducerea acestor gaze, ar trebui făcut un plan național de finanțare pentru stații de biogaz pentru tot sectorul zootehnic și în special pentru vaca de lapte. Astfel s-ar crea într-adevăr un efect de reducere a gazelor, cu producere de energie și toată lumea ar avea de câștigat. Noi, fermierii, prin toate formele asociative trebuie să avem un grad mai mare de implicare pentru că, din păcate, trebuie să luăm problema în mâinile proprii și nu văd să se miște lucrurile“, a încheiat Bogdan Pantazi, Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ferma de capre Saanen a familiei Popa, investiție de 100.000 euro

Ferma de capre de lapte din rasa Saanen este una dintre ideile de afaceri care merită să fie luate în seamă de cei care se gândesc fie să își extindă business-ul agricol, fie să își facă intrarea în agricultură. Printre cei care au investit în caprele din rasa Saanen și au reușit să construiască de la zero o fermă este și Ionuț Popa care are un efectiv de 140 de capre adulte Saanen și lucrează în jur de 80 ha. Ferma este situată în comuna Bălțați, județul Iași, la numai 40 km de Iași; întreaga investiție în adăposturi, animale de rasă, centru de procesare a laptelui și echipamente a „înghițit“ până acum nici mai mult nici mai puțin de 100.000 euro. Investiția se va amortiza în timp, în maximum 10 ani.

De la Bălțată românească la Saanen

Vă prezentăm în continuare o familie cu o fermă de capre albe, trei angajați de mare încredere și un cățel năstrușnic, din comuna Bălțați, județul Iași. „Aventura noastră a început în 2012, când am plecat să muncim, ca mulți alți români, în Italia. Speram la o viață mai bună. Acolo am văzut pentru prima dată familii care moșteneau de generații câte o fermă de animale. Înțelegând ce tradiție au și cum reușeau ei să facă agricultură, deși solul de acolo nu era atât de fertil precum al nostru, ne-am întrebat: «De ce noi nu putem face la fel?» Un an mai târziu am decis să ne întoarcem acasă și să ne apucăm de agricultură. Am început cu câteva hectare de teren și un tractor. La început, parcă nimeni nu ne dădea nicio șansă. Și nu ne-a fost ușor. Până la urmă am reușit să arendăm teren, să ne cumpărăm utilaje și, pentru scurt timp, am încercat să avem și câteva văcuțe. Cred că este absolut necesar să îți produci singur furajele, de aceea am început cu terenul și în timp am extins suprafața ca să putem avea cerealele și plantele de nutreț necesare animalelor. Cum spuneam la început, am încercat și cu vaci de lapte, rasa Bălțată românească, dar din cauza dificultăților de comercializare (prețul era foarte scăzut, am prins și un an în care a fost secetă), era dificil să le întreținem și am fost nevoiți să renunțăm. Când au apărut copilașii, dorințele și prioritățile noastre s-au schimbat. Negăsind ușor prin împrejurimi nici lapte, nici brânză făcute în condițiile pe care ni le-am fi dorit, am decis să cumpărăm noi niște căprițe. După foarte multă documentare, am cumpărat de la un crescător în vârstă care le scria poezii patru exemplare din rasa Saanen. Așa am descoperit cu adevărat gustul laptelui și al brânzei de capră“, își începe povestioara fermierul ieșean.

„În prezent ne ocupăm cu creșterea caprinelor de lapte, lucrăm și o suprafață de teren de 80 ha, mai avem și un mic centru de prelucrare în care realizăm produse obținute din lapte din ferma noastră. Am realizat că trebuie să cumpărăm mai multe exemplare pentru că vrem să producem brânză și alte delicii sănătoase din lapte de capră“, ne spune tânărul ieșean Ionuț Popa.

Zilnic se procesează în jur de 270 litri de lapte

Crescătorul ieșean a ales rasa Saanen deoarece spune că este printre cele mai productive și nu este foarte pretențioasă. Efectivul este majoritar tineret, de aceea media este de 2 litri/cap animal/zi. Ca urmare, se procesează în jur de 270 litri de lapte/zi. „Am încercat cu un efectiv mai mic și am văzut că se aclimatizează și se acomodează la sistemul de nostru de furajare și de stabulație. Caprele nu sunt chiar atât de pretențioase, de aceea ne-am extins. În prezent avem 140 de capre, mai avem de anul acesta 20 de ieduțe, tineret, din care 35 sunt cu lapte. Ele au un potențial de până la 6 litri/zi; la noi în fermă în momentul de față avem mult tineret, media este undeva la 2 litri, dar contează foarte mult și furajarea. În această perioadă le dăm la discreție fân de lucernă, dar nu avem o rație foarte bogată pentru a obține o producție foarte ridicată. Din cauza secetei de anul trecut am avut dificultăți cu culturile de cereale și atunci am cam epuizat stocurile.“

crescatori de capre Saanen

100.000 de euro, doar partea de zootehnie și producție de lactate

Prima dată au început să vândă rudelor, amicilor, apoi alți doritori au început să apară. Încurajați de faptul că produsele lor aveau succes, au investit și mai mult. Familia Popa face mai multe tipuri de iaurt, brânzeturi și le comercializează pe Internet, unde clienții le lasă comandă, iar ei livrează de trei ori pe săptămână în Iași. „Am reușit să ne autorizăm pentru a aduce produsele noastre și în magazine, mai exact vrem să ducem produsele noastre la magazine de tip băcănii, cu produse naturale. Laptele este cel mai căutat pentru diversele beneficii, plus telemea, cașcaval, caș; avem și brânză cu mirodenii, cremă de brânză cu verdeață sau cu dulceață de afine. De asemenea, deținem un mic centru de procesare în care am investit și pentru care am cumpărat utilaje ce ne ajută să obținem produse de calitate. Până în prezent am investit în jur de 100.000 de euro doar pe partea de zootehnie și producție de lactate. Noi nu gândim pe termen scurt, de aceea am început cu puțin, am văzut că ne place; investiția nu se amortizează foarte repede, este de durată, e nevoie de cca 10 ani.“

Pe viitor: un adăpost modern cu o sală de muls

Pe viitor, familia Popa visează să își extindă ferma și să livreze o gamă cât mai variată de produse proaspete și sănătoase. „Ca tânăr la început de drum ai o incertitudine foarte mare, nu știi încotro să o apuci, dar am căutat și am descoperit ce îmi place să fac, cred că acest lucru este foarte important pentru a avea succes. Sunt foarte multe provocări de-a lungul drumului, iar, dacă îți lipsește motivația, satisfacția pentru ceea ce faci, nu poți să mergi mai departe când ajungi în momente dificile. Momentan nu facem brânzeturi maturate, am considerat că e necesar să prindem experiență, să avem o afacere care funcționează și de care suntem siguri că peste 5 ani va crește. De aceea nici nu am riscat să accesăm fonduri europene. Noi obișnuim să ne punem obiective mărețe, ne dorim să ne extindem, să construim un adăpost modern cu o sală de muls“, a încheiat Ionuț Popa, crescător de capre Saanen din Bălțați, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

“Ziua florii însorite”, un eveniment de top marca Agrisol & „Grânarii – Dă-te pe brazdă” la Podu Iloaiei

La început de toamnă, atât firme producătoare de utilaje agricole, parteneri din sistemul bancar, producători de substanțe pentru protecția plantelor, autorități din domeniu agricol și un număr semnificativ de fermieri au participat la evenimentul din Podu Iloaiei, județul Iași, „Sărbătoarea Florii Însorite”, cu scopul de a discuta rezultate, așteptări, dar și soluții pentru problemele actuale din cadrul legislativ.

Peste 400 de fermieri au participat la „Sfatul Grânarilor – Sărbătoarea Florii Însorite”, prima ediție a celui mai mare eveniment agricol din Regiunea Moldovei, care a avut loc pe 14 septembrie 2021, la Podu Iloaiei, județul Iași, pe o platformă agricolă pusă la dispoziție de Grupul de firme Panifcom. Evenimentul, o adevărată expoziție în aer liber dedicată florii-soarelui, a fost organizat de Agrisol România în parteneriat cu Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași.

Platforma Panifcom de la Podu Iloaiei- o fostă stațiune de cercetare

„Grânarii – Dă-te pe brazdă” este un îndemn pe care l-am adresat atât fermierilor, într-un fel sau altul sau celor care au atribuții pentru munca din agricultură, agricultura fiind unul dintre sectoarele productive, care încă își duce răsuflarea, și atunci cei care au obligații, respectiv politicieni și oamenii de stat care trăiesc din munca noastră, pentru a ne sprijini munca noastră trebuie să înțeleagă că și ei trebuie să se dea pe brazdă. Faptul că organizăm acest eveniment se datorează unei necesități obiective, și anume aceea de a ști cum lucrăm mai eficient, cum să ne adaptăm unor cerințe de mediu care sunt din ce în ce mai restrictive, iar pe de altă parte cum să eficientizăm activitatea fermei. Ne aflăm în ferma Panifcom, iar terenul pe care este organizată platforma este un teren care ține de o stațiune de cercetare, ce cândva a avut un nume important în cercetarea românească. Șansa noastră este aceea că pe o suprafață generoasă de teren, putem să organizăm toate cele trei culturi pe care deocamdată le avem în portofoliu, respectiv grâu, porumb și floarea soarelui. Eu cred că este un experiment care ne aduce tuturor beneficii care ulterior se vor regăsi în anii viitori, pentru că noi în cadrul asociației ne ajutăm reciproc, atât în ceea ce privește partea aceasta de învățare, de dezvoltare profesională, cât și de eficientizarea activității în fermă, organizând licitații prin care să obținem prețuri mai bune, organizând activități care să ne unească“, a precizat Emil Bălteanu, președintele Asociația Grânarii- Dă-te pe brazdă.

11 producători și aproximativ 50 de hibrizi

Locul și rolul florii soarelui este unul foarte important în agricultură, aproximativ 20% din suprafața agricolă a României este cultivată cu floarea soarelui, mai adaugă Emil Bălteanu. „Obiectivele pe care noi le avem pentru acest eveniment sunt cele referitoare la a cunoaște care sunt calitățile florii soarelui, hibrizilor de floarea soarelui, care pot fi exploatate în condiții ideale în zona noastră. Avem un număr de 11 producători și un număr de aproximativ 50 de hibrizi, care sper să fie edificatori pentru toți cei care vin să vadă rezultatul muncii noastre“, a mai specificat Emil Bălteanu, președintele Asociația Grânarii- Dă-te pe brazdă.

Agrisol România este divizia de agricultură a Romchim Protect, spun reprezentanții companiei.

„Lucrul pentru care noi am avut susținere din partea Asociației Grânarii, este faptul că ne dorim ca fermierii din România și nu numai să reușească să înțeleagă că tot ceea ce noi încercăm să facem, în primul rând, este pus în slujba dumnealor. Ceea ce noi promovăm și vindem în momentul de față, cu siguranță a ajuns să fie un produs final pe care fermierul român și-l dorește, încercând să răspundem într-adevăr nevoilor acestora. Prin astfel de evenimente ne dorim ca fermierul să afle cine este Agrisol și ce poate să facă Agrisol pentru el. Fabrica care practic produce este Romchim Protect Bacău, iar Agrisol este brandul sub care aceste îngrășăminte intră în piață. Discutăm atât despre acea agricultură convențională, cât și agricultură ecologică, și ceea ce ne face pe noi să mergem mai departe este faptul că ne dorim calitatea pe care căutăm în primul rând să o oferim. Fermierii anul acesta sunt un pic mai liniștiți față de anul trecut, producțiile anul acesta sunt mult mai bune, cu toate că prețurile în momentul de față, poate nu sunt acolo unde ne dorim noi“, a specificat Laura Dănăilă, reprezentant Agrisol.

Produse Agrisol- Cereal Max și Azosulf

Agrisol este brandul de îngrășăminte al Romchim Protect Bacău, companie românească 100%. Divizia Agrisol, susțin reprezentanții Romchim Protect, s-a dezvoltat în ultimii doi ani prin crearea de produse adaptate nevoilor și posibilităților financiare ale fermierilor.

„Agrisol România a recomandat la înființarea platformei de floarea soarelui de la Podu Iloaiei aplicarea a două produse, respectiv Cereal Max și Azosulf, rezultatele pe care le-au obținut companiile producătoare. Fermierul care are acest teren în exploatare l-a preluat acum un an, cu un agrofond redus. Din păcate, tehnica nu a permis ca semănatul să se facă în perioada tocmai optimă. Când s-a făcut recoltarea, pe 11 septembrie a.c., anticipam un rezultat câștigător de 2,7 – 2,8 tone/ha. Aici avem o tehnologie cu 150 kg de Cereal Max la hectar și 100 de kg de Azosulf plus două tratamente foliare, astfel încât cultura să ajungă la o producție peste așteptări“, a adăugat Marius Gârbea, consultantul de business Agrisol România.

Producții bune, dar creștere a importurilor

Sărbătoarea Florii Însorite este primul mare eveniment din Regiunea de Nord-Est a României, unde companiile și organizațiile revin cu noutăți despre produse, servicii și evenimente dedicate agriculturii și industriilor conexe în general. Într-o zi frumoasă de toamnă, agricultorii care au ajuns la „Sărbătoarea Florii Însorite” s-au bucurat de revederea în câmp. Dornici de discuții, de schimb de experiență, aceștia au avut posibilitatea să se informeze, să afle noutăți, să interacționeze cu furnizorii de input-uri prezenți cu standuri. Unul dintre fermierii prezenți a fost și Cristian Stoica. „Putem spune că anul agricol 2021 este un an agricol bun, avem parte de producții bune și prețuri echilibrate pentru producția agricolă. Din păcate ne confruntăm cu o creștere a importurilor, în principal a îngrășămintelor, cu o creștere de 100%. Și chiar daca veniturile pe hectar vor fi mai mari, vom avea parte și de cheltuieli mai mari. Cât privește zona Moldovei și județul Iași, putem spune ca producția la floarea soarelui este o producție bună. Avem în acest moment combinele pe câmp, recoltăm.“

Totodată, un plus al evenimentului l-au constituit demonstrațiile practice cu utilaje agricole. La final a avut loc o dezbatere în cadrul căreia s-au abordat teme actuale, de interes, cum ar fi Green Deal și Farm to Fork.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ferma Apicolă BIO Prisaca Moldovei. Gazda evenimentului „Hai la noi în Prisaca!“

Povestea Fermei Apicole BIO Prisaca Moldovei se scrie de mai bine de un deceniu, iar la sfârșitul lunii august putem spune că a mai adăugat o nouă filă prin organizarea evenimentului „Hai la noi în Prisaca“ la Vânători, județul Iași. Într-un cadru idilic, specific satului românesc, cei prezenți au putut parcurge circuitul de la degustare de miere până la a afla câteva dintre secretele prisacei și modul de preparare a mierii.

Despre cum se produce mierea… direct de la stupină!

„Sunt gazda evenimentului «Hai la noi», organizat de Asociația Producătorilor locali «Produs în Iași», suntem la a patra ediție, bineînțeles că urmează și altele, unde fiecare producător își va deschide porțile zonei de producție. Vizitatorii prezenți vor vedea ce facem noi, unde și cum ne desfășurăm activitatea, vor învăța câteva lucruri despre albine, despre cum se produce mierea, despre subproduse apicole, ș.a.m.d.; vor fi mici ateliere pentru copii, iar pentru adulți va fi o degustare de la toți producătorii noștri din asociație, este și o expoziție cu vânzare. Scopul evenimentului este de a căpăta încredere, de a arăta ce facem, cine suntem și cum facem. De doi ani am reușit să punem în practică lucrul acesta, toți suntem cam pe aceeași lungime de undă. Noi ne dorim să educăm lumea, să le arătăm oamenilor că suntem niște parteneri serioși care vor să ducă mai departe tradiția“, ne spunea la începutul evenimentului ing. Relu Cojocar, de la Ferma Apicolă BIO Prisaca Moldovei.

Se încearcă atestarea unui produs tradițional – Hidromel

În ultima perioadă stupinele din țara noastră le-au ajuns cu succes pe cele din străinătate datorită fondurilor europene, a implicării, cunoașterii și devotamentului față de meseria nobilă de apicultor. Așa crede Cojocar Relu, administratorul fermei de unde militează pentru o comunitate a pasionaților de apicultură și a specialiștilor, ca metodă potrivită de a progresa prin schimbul de idei și experiențe.

„Sunt unul dintre producătorii autorizați și certificați ecologic din județul Iași. Dețin o stupină formată din câteva sute de familii de albine; noi am încercat să închidem cercul, inclusiv partea de ambalare, comercializare. Am reușit să producem cinci tipuri de miere anul acesta, noi procesăm și comercializăm doar mierea produsă de noi, lucru foarte important. Din nefericire, am reușit să facem producție mai mare decât putem să comercializăm și trebuie să lucrăm și cu alți procesatori. Vestea bună este că mierea noastră este de calitate foarte bună și pleacă în mare parte în Germania, iar restul îl vindem pe piața internă. În categoria noutăților se încadrează încercarea noastră de atestare a unui produs tradițional, Hidromel, băutură obținută din miere, polen și apă. Pot spune că am reușit să aducem la nivelul de business tot ce am construit și am reușit să trăim din apicultură. Suntem foarte bine, dar cu sprijinul fondurilor europene; am investit undeva la 150.000 de euro. Apicultura este o meserie sustenabilă, avem contracte de polenizare, iar mai nou fermierii au început să conștientizeze că au nevoie de noi, ne caută“, mai adaugă apicultorul ieșean.

Beatrice Alexandra MODIGA