Web Banner Nuseed 300 x 100 px
update 28 Jan 2023

FURAJE COMBINATE Complete și Complementare NUTREȚURI COMBINATE PENTRU OVINE ȘI CAPRINE

Îndeletnicirea românilor cu creșterea oilor și a caprelor este atât de veche încât prima atestare documentară a poporului nostru este dată prin expresia „Pastores romanorum“. Crescătorii au știut dintotdeauna că o hrănire adecvată a oilor gestante duce la miei mai grași și sănătoși, mai multe fătări gemelare și mai mult lapte. Hrănirea în special pe timpul iernii cu furaje combinate de completare ajută foarte mult la îndeplinirea obiectivelor crescătorilor. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie – martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor.

În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (S.M.Z.) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 de zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală.

Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii IBNA, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând sporul de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea- soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplementare (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

tabel 3

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

OFERTĂ COMERCIALĂ

tabel oferta comerciala

Ing. Filip ILIESCU

Date contact:    E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.;    Telefon: 0733.679.823

IBNA Balotești oferă spre vânzare porumb, vițele, juninci, tăurași Aberdeen Angus Roșu

Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești oferă spre vânzare:

Porumb Siloz producția 2022 la prețul de 459 lei/tona + TVA

și vițele, juninci, tăurași Aberdeen ANGUS Roșu, rasă pură pentru reproducție, cu certificat de origine.

Pentru detalii contactați serviciul de marketing al Institutului la tel: 0733.679.823.

Șef serviciu MCTE

Ing. Filip ILIESCU

IBNA - Balotești. Evaluarea genetică a vacilor pentru numărul de celule somatice

La nivel național există un interes deosebit pentru creșterea vacilor din rasele specializate pentru producția de lapte pentru a asigura necesarul de lapte pentru consumul populației. Bălțată cu Negru Românească este o rasă cu producții mari de lapte, cu o bună adaptabilitate la condițiile de mediu. Se crește în sistem intensiv pentru producția de lapte. Are aptitudini superioare pentru mulsul mecanic.

Creșterea vacilor de lapte este o activitate profitabilă deoarece există suprafețe mari de pășuni și cantități mari de produse vegetale care pot fi valorificate de acestea.

În ameliorarea vacilor din rasele specializate pentru producția de lapte, creșterea cantității și calității laptelui sunt incluse ca obiective ale programului de ameliorare. Calitatea laptelui este determinată de conținutul și puritatea sa microbiologică. Numărul de celule somatice este un parametru de calitate a laptelui. Laptele este un aliment de bază, calitatea lui fiind foarte importantă pentru consumatori.

Igiena ugerului este foarte importantă pentru a obține lapte de calitate. Pentru a asigura sănătatea vacilor sunt necesare condiții de mediu bune: adăposturi curate și confortabile. Calitatea laptelui depinde și de sistemul de muls, care poate fi manual și mecanic. Pentru modernizarea fermelor este necesară construirea și dotarea sălilor de muls cu sisteme automate de muls. Pentru a ține laptele în condiții igienice până la livrarea către procesatori, fermierii trebuie să aibă tancuri de răcire a laptelui. Fermierii trebuie să verifice parametrii microbiologici și fizico-chimici ai laptelui. Vacile sănătoase au un număr de celule somatice sub 100.000/ml. Valoarea maximă admisă de celule somatice în lapte este de 400.000/ml. Creșterea numărului de celule somatice indică infecția glandei mamare. Numărul de celule somatice este influențat de vârsta vacii și stadiul lactației. La începutul lactației și spre sfârșitul lactației numărul de celule somatice este mai mare.  Managementul fermei are un rol important în realizarea unor producții mari de lapte de calitate superioară. Factorii care influențează numărul de celule somatice sunt reprezentați de igiena adăpostului, a echipamentului de muls, tehnologia de muls, igiena de muls și timpul de muls. Controlul lunar al numărului de celule somatice din lapte este necesar pentru a indica starea de sănătate a vacilor. Reducerea numărului de celule somatice din lapte se poate realiza prin selecția animalelor.

În cadrul INCDBNA Balotești s-au efectuat studii privind estimarea valorilor de ameliorare și a parametrilor genetici pentru numărul de celule somatice la o populație din rasa Bălțată cu Negru Românească. Pentru estimarea parametrilor genetici în privința numărului de celule somatice s-a folosit modelul animal cu regresii aleatoare. Heritabilitatea obținută pentru numărul de celule somatice a fost mică, acest caracter putând fi îmbunătățit prin selecția pentru caracterele corelate cu acesta.

Fermierii sunt interesați să aibă animale sănătoase cu potențial genetic ridicat pentru a avea profit în fermele lor. Ei sunt interesați de îmbunătățirea calității laptelui, iar prețul acestuia variază în funcție de calitatea pe care o are. Evaluarea genetică a vacilor pentru numărul de celule somatice este importantă pentru selecția celor mai bune animale în vederea creșterii producției de lapte.

Rodica Ștefania PELMUȘ

pelmus_rodica_stefania @yahoo.com

IBNA Balotești - OFERTĂ TEHNICO-COMERCIALĂ

IBNA Balotești oferă spre vânzare vițele, juninci și tăurași Aberdeen ANGUS Roșu, rasă pură pentru reproducție, cu certificat de origine, vârste cuprinse între 8-15 luni și greutăți corporale de 250-500 kg.

Ofertă furaje combinate (complete și complementare) destinate îngrășării și întreținerii rumegătoarelor crescute pentru producția de carne și lapte.

Detalii tehnice NC

tabe preturi IBNA Balotestil

Discount 5%, Discount 10% (se aplică în baza contractului de furnizare, la achiziționarea produselor în cursul unei luni)

Date de contact vânzări

DIRECTOR TEHNIC - Ing. Cătălin ROTAR - Tel: 0733.679.820.     

Șef SMCTE - Ing. Filip ILIESCU - Tel: 0733.679.823

Referent de Specialitate -  Dr. ing. Răzvan-Alexandru UȚĂ - Tel: 0729 480 520

  • Mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Site: https://www.ibna.ro/

Nutrețuri combinate pentru taurine (peste 150 kg)

Mod de ambalare: la punga de 10 kg sau la sac 30 kg.

Nu este necesară omogenizarea cu alte ingrediente

Este destinat furajării tineretului taurin cu greutatea vie de peste 150 kg.

Ingrediente: cereale, șrot de florea-soarelui, șrot de soia, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C.)

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 15,90% – Unități nutritive carne UNC. 0,85/kg.

– Metionina 0.31% – Lizina 0,00%.

– Calciu 0,15% – Fosfor 0,90% – Sare 1%.

– Celuloza 11% – Grăsime 5,50%.

Nutreturi combinate pentru viței (până la 150 kg).

Mod de ambalare: la pungă de 10 kg. sau la sac 30 kg.

Nu este necesară omogenizarea cu alte ingrediente.

Este destinat furajării vițeilor de la a 10-a zi după fătare până la 180 de zile (exemplarul ajunge până la circa 159 kg greutate vie).

Ingrediente: cereale, șrot de florea-soarelui, șrot de soia, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral, lapte praf.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C.)

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 18,50% – Unități nutritive carne 0,99/kg

– Metionina 0.36% – Lizina 0,80%

– Calciu 0,96% – Fosfor 0,69% – Sare 0,90%

– Celuloza 9% – Grăsime 1%

T1-40 CPVM. Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru viței până în 150 kg

Mod de ambalare: la punga de 10 kg sau la sac 30 kg.

Se utilizează prin amestec în hrana vițeilor, din perioada de preînțărcare până la greutatea de 150 kg, cu cereale măcinate.

Conform proporției:

40% CPVM T1-40: 60% cereale măcinate.

Ingrediente: șrot de floarea-soarelui, lapte praf, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C.)

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 30% – Unități nutritive de creștere 0,65/ kg

– Metionina 0.63% – Metionina+Cistina 1,06% – Lizina 1,35%

– Calciu 3,10% – Fosfor 1,40% – Sare 2,50%

T2-20 CPVM. Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru tineret taurin de peste 150 kg

Mod de ambalare: la pungă de 10 kg sau la sac de 30 kg.

Se utilizează prin amestec în hrana tineretului taurin de peste 150 kg greutate vie, cu cereale măcinate.

Conform proporției:

20% CPVM T2-20: 80% cereale măcinate

Ingrediente: șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C).

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 27,50% – Unități nutritive de creștere 0,65/ kg

– Metionina 0.63% – Metionina + Cistina 1,06% – Lizina 1,35%

– Calciu 3,10% – Fosfor 1,40% – Sare 2,50%

Exemple de rații furajere, în vederea utilizării nutrețului combinat cu furajele de volum (fânuri, semifânuri și silozuri )

* Categorie 3-6 luni = 1,5-1,750 kg NC + 1-1,5 kg fân lucernă + 1,5-1,9 kg siloz lucernă.

* Categorie 6-12 luni = 1,8-2 kg NC + 1,5-2 kg fân lucernă + 3,5 kg siloz lucernă.

* Categorie 12-18 luni = 3-4 kg NC + 3 kg fân lucernă + 8-14 kg siloz lucernă.

CERCETAREA - VÂRFUL DE LANCE AL PROGRESULUI

Se ştie, nu putem vorbi despre progres fără cercetare. Şi nici fără investiţii. Se pare însă că aspectele nu-i prea interesează pe decidenţi care se pierd prea uşor în amănunte şi interese de tot felul.

Cercetarea în România trăieşte prin ea însăşi, graţie unor proiecte pe care tot ea, cercetarea, prin reprezentanţii săi le câştigă. Dacă şi când le câştigă.

Pentru completarea veniturilor, atât de necesare continuării activităţii, fac… comerţ, vând rezultatele muncii lor, preocupare care răpeşte mult din timpul necesar concepţiei. Adică, în loc să te preocupe temele de cercetare, în final progresul domeniului pentru care te dedici, gândeşti cu prioritate cum să faci bani.

Cercetarea continuă să fie subfinanţată, astfel resursele materiale sunt mult diminuate, ceea ce conduce automat către scăderea continuă a numărului şi calităţii resursei umane.

Ar fi necesar ca măcar cercetarea fundamentală să aibă parte de ceva susţinere bugetară. Ce părere aveţi stimaţi decidenţi aflaţi in capul trebii?

Ş-acum, la ea acasă.

Recent a avut loc la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală – IBNA Balotești, Workshop-ul cu tema ,, Rezultate ale cercetării aplicative în biologia şi nutriţia animalelor de fermă”, un eveniment care a scos încă odată în evidenţă preocuparea unui colectiv de cercetători, de un excepțional profesionalism, pentru descoperirea de noi şi eficiente metode, resurse furajere şi rețete de furajare pentru diferite specii şi categorii de animale. Un exemplu de dedicare pentru subiectele abordate, de efort pentru supravieţuire prin proiecte atrase, teme cercetate şi transfer al rezultatelor către fermele comerciale.

Prof. univ. dr. Horia GROSU, directorul general al institutului, în deschiderea lucrărilor a trecut în revistă principalele momente din istoria acestuia. A continuat prin prezentarea principalelor direcţii de cercetare, fundamentală şi aplicativă, a ,,producţiei” cercetării şi transferul tehnologic, făcând totodată referire la buna colaborare cu beneficiarii rezultatelor muncii acestui colectiv, respectiv crescătorii de animale.

Un subiect de interes a fost cel referitor la soluțiile nutriționale menite a compensa, sau chiar elimina efectele secetei în producerea furajelor, prin folosirea la întocmirea rațiilor, uneori greu de optimizat şi a unor specii precum fasoliţa şi năutul,  apoi cânepa, camelina – furaje proteice, sorg, mei triticale – furaje energetice, culturi tolerante la secetă, prezentate de cercetătoarele Georgeta CIURESCU şi Mihaela HĂBEAN. 

Topinanbur-ul, a fost de asemenea prezentat ca o alternativă în hrana porcilor, având şi efect probiotic, pentru care a pledat dr. Mihaela CORNESCU.

Dr. Cătălin DRAGOMIR, director științific, a prezentat o temă la fel de importantă referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în sectoarele zootehnice.

Au fost, de asemenea, prezentate rezultate ale cercetărilor desfășurate în laboratoarele de biotehnologie și nutriție animală– Mihaela DUMITRU .

Inimoșii cercetători de aici au creat în laboratoarele institutului peste 270 de rețete furajere, pentru toate speciile și categoriile de vârstă, dintre care 85 pot fi asigurate zilnic la solicitarea potențialilor beneficiari. O adevărată comoară pentru crescători ce înglobează cele mai noi cuceriri ale științei în domeniu.

Elaborarea de soluții pentru întocmirea programelor de ameliorare este o altă componentă  a activității Institutului pentru care există o intensă preocupare, programe deja implementate în multe dintre asociațiile crescătorilor de animale.

Greu de cuprins în câteva rânduri atmosfera, modul impecabil, documentat și convingător în care au fost prezentate lucrările de către acești minunați cercetători, precum Andreea VASILACHI, Tatiana PANAITE, Daniela MARIN și, evident, cei amintiți deja.

Doar prin participare directă la astfel de evenimente se poate percepe cu adevărat ceea ce se întâmpla la IBNA Balotești, ce fac cercetătorii de aici pentru zootehnia românească, pentru români, inclusiv în cooperare cu prestigioase instituții similare din lume.

Mai multe amănunte în revista Lumea satului.

Ion Banu

Efectele șrotului de semințe de struguri bogat în nutrienți bioactivi asupra integrității și inflamației intestinale la purcei cu colită indusă experimental

Bolile inflamatorii intestinale (cum ar fi colita) constituie un grup de afecțiuni intestinale care sunt cauzate de inflamație îndelungată la nivelul tractului digestiv. Cercetările de nutriție au dovedit că aceste afecțiuni pot fi prevenite sau diminuate printr-o alimentație adecvată și specifică. Există o serie de surse alimentare cu potențial în tratarea bolilor inflamatorii intestinale. Aceste surse conțin compuși cu activitate biologică deosebită, ca de exemplu vitamine (D, A, E, complex B), minerale (cupru, zinc, fier, mangan), acizi grași omega 3-6-9, polifenoli, care pot fi folosite pentru combaterea inflamațiilor intestinale la purcei după înțărcare. Pentru purcei, înțărcarea este o perioadă foarte dificilă, în care separarea de scroafe, trecerea de la laptele matern la hrana solidă, un echipament enzimatic și imun insuficient dezvoltat pot conduce la tulburări digestive inflamatorii și o susceptibilitate crescută la infecții, cu pierderi economice implicite. Porcul este, de asemenea, un model animal foarte bun pentru studiul diferitelor afecțiuni umane. De exemplu pentru afecțiuni digestive deoarece sistemul digestiv al porcului este foarte asemănător din punct de vedere anatomic și functional cu cel al omului.

Din perspectivă nutrițională, îmbunătățirea stării de sănătate prin managementul afecțiunilor intestinale este un subiect intens cercetat. În acest sens, în cadrul IBNA Balotești sunt studiate diverse ingrediente bogate în compuși bioactivi cu activitate antiinflamatorie și antimicrobiană. Una din soluțiile alternative, necostisitoare, de surse naturale cu conținut mare de nutrienți cu potențial anti-inflamator și antimicrobian este șrotul din semințe de struguri. Acesta este un subprodus industrial rezultat în urma extragerii uleiului din semințele de struguri. Analizele chimice realizate de specialiștii din IBNA Balotești au pus în evidență prezența în șrotul de semințe de struguri a unui conținut mare de minerale (cupru, zinc, mangan, fier), acizi grași (în special omega-6) și de polifenoli (taninuri, antociani, flavonoide, acizi fenolici). Polifenolii reprezintă, de fapt, antioxidanţi care ajută organismul uman/animal să lupte împotriva agresiunii factorilor interni/externi, generatori de radicali liberi in exces și inflamație.

Studiile realizate în biobaza experimentală din IBNA Balotești, de către echipa Laboratorului de Biologie Animală, pe purcei în care a fost indusă experimental colită cronică au demonstrat că includerea șrotului de semințe de struguri în receptura de nutreț combinat destinate purceilor după înțărcare a condus la ameliorarea inflamațiilor intestinale tranzitorii și la refacerea integrității țesutului intestinal prin reducerea nivelului unor molecule care au rol important în inițierea și propagarea proceselor inflamatorii. Astfel, la purceii cu colită indusă care au primit furaj cu șrot de semințe de struguri nivelurile acestor markeri inflamatorii, ca de exemplu factorul de necroză nucleară (TNF-alfa) interleukinele -1 beta, -6 și -8 la nivelul colonului, situsul cel mai afectat de inflamații în perioada de înțărcare, au scăzut până la nivelul controlului în comparație cu purceii care au primit furaj fără șrot, la care nivelul markerilor inflamatori a fost semnificativ mai mare. De asemenea, aceleași studii au demonstrat că șrotul de semințe de struguri are activitate benefică asupra peretelui intestinal, îmbunătățind funcționalitatea și integritatea acestuia. Expresia unor proteine care mențin joncțiunea dintre celulele epiteliului intestinal care au fost afectate de inflamația indusă a fost ameliorată de nutrienții bioactivi din șrotul de semințe din furaj.

Această reducere a amplitudinii și extinderii proceselor inflamatorii are rol benefic asupra simptomelor colitei și a stării generale de sănătate a animalelor. Ca urmare, șrotul de semințe de struguri poate fi folosit ca promotor al sănătății intestinale la purcei după înțărcare.

Gina Cecilia PISTOL, Ionelia ȚĂRANU

Laboratorul de Biologie Animală, INCDBNA - IBNA Balotești

Fasolița - sursă alternativă de proteină pentru hrana puilor de carne

În practica avicolă și în industria de nutrețuri combinate pentru pui de carne șrotul de soia este utilizat ca sursă proteică de referință. Cu toate acestea, costul de utilizare al acestui ingredient poate crește costul furajului (care reprezintă cca 70-80% din costurile de producție), ca urmare a tendinței de creștere continuă a prețului acestuia pe piețele externe, motiv pentru care mulți nutriționiști, producători și crescători de păsări sunt în căutare de surse alternative mult mai rentabile. Șroturile de soia, care reprezintă circa 20-40% din hrana păsărilor, provin în cea mai mare parte din importuri (peste 85% din consumul anual al țării noastre), iar prețul pe piața internațională înregistrează o tendință de creștere continuă (bursa de mărfuri de la Chicago, Argentina, Golful Mexic), ceea ce conduce la creșterea costurilor de producție a produselor avicole. În acest context, este necesară evaluarea unor noi ingrediente proteice care pot fi disponibile pe plan local.

INCDBNA-IBNA Baloteşti, prin programul NUCLEU (finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării), a avut ca obiectiv studierea unor surse alternative de proteine, cu valoare biologică ridicată, și care pot fi disponibile pe plan local, sustenabile și în același timp și economice.

Fasolița (Vigna unguiculata [L] Walp) este o plantă originară din Africa Centrală. Planta este considerată una dintre cele mai vechi culturi leguminoase pentru boabe de pe cele trei continente ale „Lumii vechi“, care valorifică foarte bine condițiile de stes termohidric din zonele cu nisipuri. Ca urmare a conținutului ridicat în proteină, atât în plantă cât și în bob, fasolița este considerată regina arealelor cu psamosoluri, reprezentând o alternativă la culturile de soia și fasole, în condiții de secetă.

Fasolița reprezintă una dintre cele mai bune soluții economice pentru zonele supuse fenomenului de aridizare. Sistemul radicular puternic și stratul ceros de pe frunze îi oferă rezistență la secetă, ajungând să suporte temperaturi la suprafața solului și de 60°C. În plus, planta asigură necesarul de proteină și substanțe minerale pentru zonele secetoase. Fiind o plantă cu cerințe reduse față de fertilitatea naturală a solului, fasolița se cultivă de obicei pe nisipurile cele mai sărace, cu un conținut în humus sub 0,5%. Cultivarea plantei contribuie la fixarea biologică a azotului atmosferic în urma unui ciclu de vegetație, planta lăsând în sol cca 150 kg azot, contribuind astfel la reducerea cantității de azot necesară nutriției plantelor premergătoare.

Analizele chimice efectuate în cadrul INCDBNA – IBNA Balotești la boabele de fasoliță din soiurile Ofelia, Aura-26, Jiana și Doljana (ameliorate la SCDCPN, Dăbuleni; Tabel 1) (vezi tabel în revistă) au evidențiat un conținut ridicat în proteine (288-304 g/kg SU) și grăsimi (83-131 g/kg SU). Boabele de fasoliță se evidențiază și printr-un conținut mai scăzut de celuloză (50-58 g/ kg SU) și o valoare energetică comparabilă cu cea a altor leguminoase (12,7-12,9 MJ/kg SU).

LS nr 7 Fasolita tabel 

Ca urmare a unor experimente efectuate pe pui de carne din hibrizii comerciali Ross 308 și Cobb 500 (crescuți în condiții de fermă – Biobaza experimentală din cadrul INCDBNA – IBNA, Baloteşti), recomandăm utilizarea boabelor de fasoliță în cantități de până la 200 g/kg nutreț. Se înlocuieşte până la 46% (faza de creștere) și peste 60% (faza de finisare) din şrotul de soia, respectiv până la 65% din proteina nutrețului combinat, fără a avea efecte negative asupra sporului în greutate și a gradului de valorificare a hranei. În plus, noile nutrețuri combinate elaborate asigură obținerea unor produse avicole de calitate, prin îmbunătățirea caracteristicile nutritive ale cărnii (piept, pulpe), în sensul scăderii ponderii acizilor grași saturați în favoarea celor polinesaturați, de tipul omega-3 (benefici pentru sănătatea umană), comparativ cu nutrețul clasic, pe bază de șrot de soia. Totodată, se reduce efortul valutar al țării, prin reducerea importului de şrot de soia.

Având în vedere compoziția chimică și valoarea nutrițională a boabelor de fasoliță, precum și rezistența la secetă și arșiță, recomandăm producătorilor agricoli români, dar mai ales crescătorilor de păsări în sistem ecologic/bio să acorde o mai mare atenție acestei culturi.

Georgeta Ciurescu 

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. ; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Alimentația vacilor de lapte

România deține un șeptel de cca 2 milioane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (faostat 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și a valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/ cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv. Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm.), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Gheorghe Burlacu. Necesarul vacilor este de cca. 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

alimentatia vacilor de lapte tabel 1

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului exprimat în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

alimentatia vacilor de lapte tabel 2

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi) deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca
  • Producție: 20 l lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca
  • Total: 87,5 g Ca
  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P
  • Producție: 20 l lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P
  • Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 l lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

  • se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
  • producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele caracteristici și structură:

  • 25 kg siloz de porumb
  • 8 kg fân de lucernă
  • 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare vă stăm la dispoziție!

IBNA Balotești, Serviciu MCTE

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Nutrețuri combinate pentru puiul de carne

Puiul de carne este una dintre cele mai răspândite categorii de păsări domestice crescute de fermieri, fie ei mai mari sau mai mici. Popularitatea acestei categorii se datorează performanțelor manifestate atunci când cele trei puncte cheie ale succesului zootehnic sunt optimizate: rasa, casa și masa. Dacă în cazul primului, putem interveni doar prin alegerea hibridului, managementul celorlalte două depinde strict de cunoștințele și flerul fermierului. Având în vedere toate acestea, institutul nostru și-a dedicat activitatea de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea unor nutrețuri combinate care să răspundă tuturor cerințelor, atât tehnice, cât și comerciale, pe care fermierii le au. Astfel, IBNA Balotești a dezvoltat următoarea gamă de produse pentru fermierii avicultori:

  • Nutrețuri combinate complete
  • Concentrate proteino-vitamino-minerale

La rândul lor, acestea se diferențiază nutrițional în funcție de faza de creștere, de sistemul de creștere, de forma de prezentare (pulbere, brizurate sau granulate), de modul de ambalare etc.

În continuare este redată gama IBNA.

Nutrețuri combinate pentru pui (sistem intensiv)

ibna nr24 2

Nutrețuri combinate pentru pui (sistem semiintensiv)

ibna nr24 3

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), gluten de porumb, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem intensiv)

ibna nr24 4

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem semiintensiv)

ibna nr24 5

INGREDIENTE: cereale, șrot de soia, gluten de porumb, fosfat de calciu, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

ALTE PRODUSE DESTINATE HRĂNIRII PĂSĂRILOR DOMESTICE

Nutrețuri combinate complete

ibna nr24 6

Concentrate proteino-vitamino-minerale

ibna nr24 7

Premixuri vitamino-minerale

ibna nr24 8

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse:

  • Analize valoare nutrițională nutrețuri.
  • Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări:

Dr. ing. Răzvan-Alexandru UȚĂ
Tel.: (0729) 480 520

Nutrețuri combinate pentru ovine și caprine

Consumul de carne de miel și ied sunt strâns legate de tradiția pe care românii o respectă cu ocazia sărbătoririi Paștelui, ceea ce face ca, premergător acesteia, în România să fie sacrificați cca 3-4 milioane de miei și iezi anual. Se recomandă ca aceștia să atingă o greutate de minimum 10-15 kg în viu înainte de sacrificare pentru a se evita consumul de carne imatură, sursă de substanțe responsabile pentru boli precum guta. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie – martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor. În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (S.M.Z.) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 de zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie 2019 vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală. Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

ibna nr23 2

Conform studiilor efectuate de cercetătorii români, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând S.M.Z. de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Nutrețurile combinate IBNA pentru miei și iezi au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermieri.

Nutrețuri combinate

ibna nr23 tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate (continuare)

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

ibna nr23 tabel 2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

NUTREȚURI COMBINATE PENTRU TAURINE

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

CONCENTRATE PROTEINO-VITAMINO-MINERALE

ibna nr23 tabel 3

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate pentru suine

Porcinele, alături de broilerul de găină, sunt una dintre cele mai importante categorii de animale domestice producătoare de carne datorită eficienței de creștere. La nivel mondial s-a răspândit un număr relativ mic de rase care stau la baza hibrizilor. La nivelul Uniunii Europene sunt folosite cu precădere următoarele: Marele Alb, Landrace, Duroc, Pietrain și Hampshire. Acestea stau la baza realizării tuturor hibrizilor comerciali fie ei tetra- sau tri-liniari. Metoda încrucișării raselor se utilizează datorită faptului că hibrizii manifestă fenomenul de heterozis definit ca fiind superioritatea productivității hibrizilor față de media productivității raselor parentale.

În general, hibrizii supuși îngrășării intensive se caracterizează printr-un SMZ* de cca. 700 – 1.000 g și un CS** de cca. 2,5 – 3,0 kg. Perioada de îngrășare durează aproximativ 3 luni, începând de la o greutate de 25 – 30 kg și terminându-se la o greutate de 100 – 110 kg. Pe parcursul perioadei de îngrășare se pot distinge două sau trei faze care au caracteristică o anumită concentrație a nutrienților pe kg. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestă a animalului.

Pentru atingerea performanțe scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral în funcție de necesarul fiecărei categorii.

Nutrețurile combinate IBNA pentru porcine au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermierii mici și mari.

Nutrețuri combinate complete

ibna nr22 2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, fl. soarelui), lapte praf*, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate complete (continuare)

ibna nr22 3

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, fl. soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem industrial

ibna nr22 4

INGREDIENTE: Șroturi (soia, fl. soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem gospodăresc

ibna nr22 5

INGREDIENTE: Șroturi (soia, fl. soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

* Spor mediu zilnic = greutatea medie zilnică acumulată de un animal într-o anumită perioadă de timp.

** Consum specific = cantitatea de nutreț combinat consumată de un animal pentru a produce o unitate de producție (ex: un ou, un kg carne sau lapte).

Dr. ing. Răzvan-Al. UȚĂ
0729.480.520
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

A XVI-a ediție a Simpozionului Internațional de Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești

În 30 septembrie – 1 octombrie 2021 va avea loc ediția a XVI-a a Simpozionului Internațional de Biologie și Nutriție Animală, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA Balotești).

Și în acest an sunt așteptați peste 100 de participanți, din țară și străinătate, care vor avea posibilitatea să urmărească cinci sesiuni de prezentări, dintre care o sesiune dedicată tinerilor cercetători și o sesiune în care vor fi diseminate rezultatele obținute în proiectele ADER derulate de institut.

La această ediție s-au înscris peste 40 de cercetători din România, SUA, Franța, UK, Grecia, Bulgaria etc. cu subiecte specifice domeniului biologiei și nutriției animale. Prezentările conțin atât rezultate ale unor cercetări avansate (metabolomică, stres oxidativ, biomarkeri ai unor procese fiziologice etc.), precum și rezultate cu grad ridicat de aplicabilitate în practică.

Printre acestea se enumeră surse alternative de proteină pentru furajarea animalelor, valorificarea subproduselor/reziduurilor de la industriile alimentare/nonalimentare care folosesc plantele ca materii prime, valorificarea ca aditivi furajeri a substanțelor active din plante aromatice, tehnologii de obținere a alimentelor funcționale, soluții de reducere a efectelor contaminării cu micotoxine, soluții de reducere a impactului creșterii animalelor asupra mediului (inclusiv a emisiilor de gaze cu efect de seră), soluții operative de estimare a potențialului genetic al animalelor de fermă etc.

Prin aceste subiecte, simpozionul răspunde atât necesităților mediului privat, de eficientizare a activității, de creștere a gardului de reziliență în fața schimbărilor specifice secolului XXI (modificarea climei, concurența economiilor emergente, limitarea resurselor, volatilitatea prețurilor materiilor prime), precum și ale societății în general: alimente de calitate, favorabile sănătății consumatorului, protejarea mediului, securitatea alimentară într-o lume cu resurse din ce în ce mai limitate etc.

În acest an, având în vedere evoluția pandemiei, simpozionul va fi organizat on-line. Cei care doresc să participe sunt invitați să se înscrie prin completarea formularului de pe pagina web a simpozionului (https://www.ibna.ro/en/registration) sau prin trimiterea unui e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Participanții înregistrați vor primi un link de conectare valabil pentru ambele zile de desfășurare a simpozionului.

Îmbunătățirea calității nutriționale a cărnii și ouălor prin includerea diferitelor suplimente antioxidante în dieta păsărilor

În zilele noastre, consumatorii sunt interesați de produse alimentare cu valoare nutrițională crescută, fără conservanți artificiali sau alți aditivi alimentari. În acest cadru, dezvoltarea de produse din carne cu conținut scăzut de grăsime și/sau niveluri mari de acizi grași nesaturați, în special acizi grași n-3, este de dorit ca strategie în controlul patologiilor cardiovasculare și inflamatorii. Însă, îmbogățirea conținutului de acizi grași n-3 este corelată cu o mai mare incidență la oxidare lipidică, cu efecte biologice nocive și un impact negativ asupra sănătății. Așa cum oxidarea poate cauza ruginirea și deteriorarea în cazul metalelor, un tip de oxidare similară are loc și în cazul nutrețurilor și a hranei furajere, rezultând râncezirea grăsimilor, distrugerea vitaminelor A, D și E, pigmenții (carotenoizi) și aminoacizii vor avea valori energetice biologice mai scăzute în cadrul rețetei. Drept consecință, este importantă nu doar îmbunătățirea valorii nutriționale a alimentelor, ci și minimizarea oxidării lipidice pentru a oferi produse alimentare mai sănătoase și sigure pentru consumator. Strategiile nutriționale prezintă o serie de beneficii întrucât animalele vii pot distribui eficient compușii către țesuturi, iar această abordare este mai sigură datorită obținerii unor produse din carne ce asigură cantități tolerabile pentru oameni. Pentru a contracara procesele oxidative, în ultima perioadă s-au studiat o serie de suplimente cu proprietăți antioxidante în hrana animalelor. Exemple în acest sens sunt: vitaminele (C, E), mineralele (Zn, Cu), compușii fenolici.

Animalele nu sunt capabile să sintetizeze vitamina E, prezența ei în țesuturi fiind total dependentă de dietă. Astfel, s-a demonstrat că suplimentarea dietei cu α-tocoferil acetat protejează acizii grași și colesterolul de oxidarea ouălor și a cărnii de pasăre proaspătă sau gătită. Există mai multe recenzii despre efectele protectoare ale tocoferolilor în inhibarea oxidării lipidice la păsări și alte animale. Suplimentarea cu diferite surse de tocoferoli scade apariția compușilor primari și secundari de oxidare, ceea ce influențează aroma și mirosul responsabile de râncezirea cărnii de păsăre și a ouălor.

Cuprul este cunoscut ca promotor al oxidării lipidice, însă acesta este folosit și ca supliment deoarece, în doză mare, are efect antimicrobian și de potențare a creșterii. În urma suplimentării cu cupru, s-a remarcat reducerea proporției acizilor grași saturați din grăsimea abdominală și scăderea conținutului de colesterol din ouă, plasmă și mușchi la pasăre. Relația dintre cupru și metabolismul lipidic poate fi observată în capacitatea deficiențelor de cupru de a cauza hipercolesterolemie la șobolani.

Zincul este un element ce face parte din sistemul enzimatic antioxidant drept cofactor pentru SOD (superoxid dismutaza). Suplimentarea cu zinc a dietei păsărilor la o doză de 20 g/kg reduce consumul de furaj și greutatea corporală. Suplimentarea cu 0.2-20 g zinc/kg furaj de pasăre pe o perioadă scurtă de timp (mai puțin de 3 săptămâni) a cauzat creșterea concentrației de zinc în ficat, rinichi, pancreas și splină. În plus, suplimentarea cu zinc poate duce la alte efecte benefice: îmbunătățește performanța animalului și atenuează oxidarea lipidică la animalele crescute în stres termic. S-a dovedit, de asemenea, că suplimentarea dietei cu zinc a crescut conținutul de seleniu din carne, fără efecte asupra stabilității oxidative.

Compușii fenolici se găsesc răspândiți în natură într-o mare diversitate. Suplimentarea dietei păsărilor cu frunze deshidratate și/sau alte părți ale plantelor precum oregano, rozmarin, cimbru s-a practicat pentru studierea performanțelor, stabilitatea oxidativă a cărnii și calitatea cărnii de pasăre. Mai mulți autori au arătat că suplimentarea cu ulei de oregano și rozmarin poate crește retenția și protecția α-tocoferolului din carne, explicându-se astfel efectul sinergic când sunt adăugate împreună α-tocoferol acetat și uleiuri esențiale. Activitatea polifenolilor depinde de consumul lor, de biodisponibilitate și retenția tisulară a organismului; activitatea lor poate varia mult, dar în general este scăzută. Potrivit unor autori, izoflavonoidele sunt cele mai bine absorbite din clasa polifenolilor, în timp ce antocianii și proantocianidinele sunt cele mai slab absorbite. Activitatea antioxidantă in vitro a polifenolilor nu este neapărat corelată cu capacitatea antioxidantă in vivo. Deși se cunosc puține despre rolul fiziologic al polifenolilor, cercetările sugerează că o concentrație scăzută în țesuturi pare să fie suficientă pentru exercitarea mai multor efecte biologice, precum și o pontențială activitate antioxidantă.

La păsări, suplimentarea dietetică cu acești polifenoli confirmă că acești compuși exercită efecte antioxidante asupra musculaturii scheletice post-mortem. Polifenolii din plante sunt antioxidanți multifuncționali întrucât acționează ca agenți reducători, antioxidanți donori de hidrogen și agenți de chelatare.

Așadar, abordările nutriționale în vederea obținerii de alimente valoroase din punct de vedere nutritiv și care să satisfacă cerințele consumatorilor încă reprezintă o practică eficientă folosită în cercetările din domeniul zootehnic.

Mihaela SĂRĂCILĂ

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.


Studiu finanțat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin proiectul ADER 9.1.2./14.10.2019


 

ALIMENTAȚIA VACILOR DE LAPTE

România deține un șeptel de cca 2 milioane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aprox. 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (FAOSTAT, 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și a valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în codiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

Substanța uscată

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie să aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

Energia

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de dr. Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

ibna 2

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

Proteina

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului exprimat în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

ibna 3

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

Macromineralele

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi) deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca
  • Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca
  • Total: 87,5 g Ca
  • Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P
  • Producție: 20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P
  • Total: 67,5 g P

Vitaminele

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premixuri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

Rația zilnică

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc.). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

– se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;

– producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarea structură și caracteristici:

– 25 kg siloz de porumb

– 8 kg fân de lucernă

– 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare vă stăm la dispoziție!

IBNA Balotești

Șef Serviciu MCTE

Ing. Alexandru KELEMEN

0764.909.219; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Bacillus megaterium - sursă probiotică în hrana puilor de carne. Ce sunt probioticele și ce rol au ele?

Probioticele sunt culturi bacteriene definite și ,,microorganisme vii“, nepatogene, care, atunci când sunt administrate animalelor și odată ajunse în tubul digestiv al acestora, influențează pozitiv microflora endogenă în detrimentul celei patogene și condiționat patogene. Probioticele pot fi compuse dintr-o singură tulpină bacteriană sau o combinație a acestora care, administrate în cantități regulate, pot oferi o serie de beneficii organismului gazdă.

De reținut faptul că tubul digestiv al tuturor speciilor de animale este steril în primele ore de viață, lipsit de orice formă de microorganism. De asemenea, tubul digestiv este prevăzut cu celule epiteliale cu rol receptor, protector și fixator de bacterii, celule ce sunt implicate în mod direct în procesul de absorbție a nutrienților. Etapa de populare a intestinului cu germeni benefici/ patogeni începe odată ce animalul gazdă consumă furaje și apă.

Potrivit normelor Uniunii Europene, anumite specii de Bacillus pot fi utilizate ca sursă probiotică, cum ar fi: Bacillus licheniformis, Bacillus subtilis, Bacillus megaterium, specii de Lactobacillus, drojdii etc.

Cercetările biotehnologice au continuat și au venit cu o serie de idei inovative, printre care izolarea și identificarea de noi specii bacteriene, de exemplu și tulpina ce a fost confirmată ca fiind Bacillus megaterium IBNA 66. Este cunoscut faptul că genul Bacillus, datorită capacității ridicate de a forma spori, ca formă de rezistență, este capabil să supraviețuiască în condiții extreme de mediu, precum pH scăzut, temperatură ridicată, săruri biliare, precum și în condiții de mediu nefavorabile.

În urma efectuării testelor in vitro, tulpina de Bacillus megaterium IBNA 66 a înregistrat o multitudine de proprietăți probiotice, dobândind o rezistență de peste 60% la pH scăzut, aproximativ 85% la săruri biliare (0,3%), cu o înaltă abilitate de a produce spori și cu o rată de supraviețuire de peste 55% la temperatură ridicată (80°C). În plus, în urma aplicării testului hemolitic, tulpina de Bacillus megaterium IBNA 66 a prezentat un grad de nepatogenitate cu sensibilitate redusă la antibiotice, multe dintre acestea fiind administrate pentru tratarea afecțiunilor clinice în nutriția păsărilor. Rezultatele obținute în cadrul institutului au confirmat faptul că tulpina de Bacillus megaterium IBNA 66 rezistă la condițiile dure de-a lungul tractului gastro-intestinal și prezintă criterii probiotice notabile; de aceea poate fi selectată ca produs probiotic viabil, cu aplicabilitate în hrana puilor de carne.

Dr. ing. Mihaela DUMITRU

Vitamina D în hrana găinilor ouătoare

Vitamina D prezintă un interes deosebit pentru alimentația umană, în special datorită unui metabolism unic de sinteză, la nivelul pielii, sub influența razelor ultraviolete (290-315 nm). Vitamina D se găsește în plante și animale ca rezultat al sintezei endogene, este liposolubilă, insolubilă în apă, stabilă la temperaturi ridicate, susceptibilă oxidării la contactul cu aerul și lumina.

Există foarte puține alimente cu conținut natural în vitamina D: pește (cod, hering, sardine, păstrăv, somon, ton), lactate și brânzeturi, gălbenuș de ou, ficat de vită, ciuperci. Termenul de vitamina D desemnează un grup de compuși precum vitamina D2 (ergocalciferol) și vitamina D3 (colecalciferol).

Metabolizarea vitaminei D se produce la nivelul ficatului: 25(OH)D3 (calcidiol), urmată de 1,25 (OH)2D3 și 24,25 (OH)2 D3 la nivelul rinichilor. Cashman și colab. (2016) în studiul publicat în American Journal of Clinical Nutrition consideră deficiența de vitamina D ca fiind pandemică. Conform unui studiu efectuat de Ene și col. (2018), în România, la populația de peste 4 ani, insuficiența vitaminei D se înregistrează la peste 70% dintre cazuri, la populația cu vârste între 4-8 ani reprezintă 1,96%, iar în cazul indivizilor cu vârsta de peste 70 de ani reprezintă 26,39%. Rata cea mai ridicată a deficienței și insuficienței de vitamina D a fost identificată în Oltenia și Moldova. O strategie de impact și cu o largă acoperire, în special în condițiile actuale generate de pandemia COVID-19, o constituie îmbogățirea alimentelor în vitamina D. Conform Regulamentului (CE) NR. 887/2009 al comisiei din 25 septembrie 2009887/2009, se permite substituirea vitaminei D3 din nutrețul combinat al păsărilor, parțial sau total, cu 25-OH-D3. Barnkob și colab. (2020) menționează 3 modalități de îmbunătățire, pe cale naturală, a conținutului ouălor în vitamina D: suplimentarea concentrației de vitamina D3 sau/și 25(OH)D3 din furaj, expunerea la UVB a găinilor și a produselor lichide din ouă (ouă întregi, albușuri de ou, gălbenușuri).

vitamina D gaini outoare

S-a dovedit științific că există o relație liniară între conținutul de vitamina D din furaj și cel din ou. O concentrație de 20 μg vitamina D/100 g gălbenuș s-a obținut utilizând 617,5 μg vitamina D/kg furaj. Suplimentarea vitaminei D în furaje poate furniza niveluri mai ridicate în ouă decât prin expunerea la UVB a găinilor. Cu toate acestea, efectele benefice ale suplimentării cu vitamina D în furaje sunt limitate de legislația UE care stabilește limita maximă la 80 μg vitamina D / kg furaj. În studiile de nutriție animală realizate prin suplimentarea vitaminei D în nutrețul combinat s-a observat la nivelul organismului păsărilor o scădere a incidenței tulburărilor osoase, o îmbunătățire a absorbției calciului și fosforului la nivel intestinal, a mineralizării oaselor și a mobilității datorită creșterii densității osoase (Driver și colab., 2005; Korver, 2005; Kasim și colab., 2006). Browning & Cowieson (2014) au introdus în rețetă o combinație de 250 μg/kg furaj vitamina D3 și 69 μg/kg furaj de 25(OH)D3 și au obținut un conținut în vitamina D în galbenuș de 12,9 μg/100 g. Dacă s-ar introduce în rețetă același nivel, exclusiv vitamina D3, ar fi necesar includerea aproximativă a 378 μg/kg furaj.

continut vitamina d

Concentrațiile de vitamina D3 și 25(OH)D3 din gălbenușul de ou au crescut semnificativ, concomitent cu creșterea nivelului de includere din furaj. Studii ale eficienței transferului de vitamina D3 din furaj în ou au fost realizate și de Mattila și colab. (2011) care au conchis ca prin suplimentarea cu vitamina D3 și 25-OH-D3, individual sau asociat (43 μg/kg vitamina D3, 31 μg/kg vitamin D3 și 30 μg/kg 25-OH-D3, 55 μg/kg 25-OH-D3, 122 μg/kg 25-OH-D3), se obține cu succes transferul din furaj în gălbenuș. Chen și colab. (2020) au experimentat pe perioada unui întreg ciclu de viață al găinilor ouătoare introducerea în rețetă a 2.760 UI/kg vitamina D3, 5.520 UI/kg vitamina D3, 2.760 UI/kg vitamina D3 + 2.760 UI (69 μg)/kg 25(OH)D3.

Rezultatele au arătat că suplimentarea pe termen lung cu 25(OH)D3 are efecte pozitive asupra producției de ouă și a calității oului, în special în faza timpurie de ouat. Așadar, soluția suplimentării furajului găinilor ouătoare cu vitamina D reprezintă o strategie de obținere a unui aliment funcțional, oul îmbogățit în vitamina D, cu un potențial larg de acoperire și cu un impact pozitiv asupra sănătății populației, minimizând astfel riscul deficitului de vitamina D.

Gabriela Maria CORNESCU, Romeo-Ovidiu AVRAM

Newsletter finanțat în cadrul contractului nr. 144/13.10.2016 „Dezvoltarea unor soluții de furajare inovative pentru galinacee în vederea obținerii de alimente accesibile, cu calități nutriționale îmbunătățite“, GALIM PLUS, POC, Axa 1.

Aprecierea calității grăsimilor de origine animală și implicațiile asupra sănătății umane

Cererea continuă a consumatorilor pentru alimente de calitate, produse la standarde ridicate privind siguranța, promovarea sănătății și convingerile personale, necesită în permanență dezvoltarea unor noi strategii pentru îmbunătățirea valorii nutriționale (Biswas and Mandal, 2020; Šrédl et al., 2021). Există mai mulți factori care stau la baza preferințelor consumatorilor atunci când achiziționează un produs, dintre care unii sunt de natură medicală, predispoziția genetică la anumite boli, sensibilități sau alergii și alții legați de tradițiile culturale (Aschemann-Witzel et al., 2019).

Strategiile nutriționale actuale se bazează pe utilizarea de ingrediente naturale în formularea dietelor pentru animalele de fermă, în scopul îmbunătățirii valorii nutriționale a produselor rezultate. Prin urmare, tendința este de a îmbogăți produsele de origine animală în anumite substanțe nutritive, benefice pentru sănătatea umană și astfel disponibile într-un mod ușor accesibil. Există mai multe modalități de îmbogățire a produselor de origine animală, îmbogățirea în acizi grași polinesaturați (PUFA), în special PUFA n-3, fiind una dintre cele mai importante.

O dietă bogată în acizi grași reprezintă o sursă importantă de energie, la care se adaugă o absorbție mai bună a vitaminelor liposolubile și a tuturor nutrienților din dietă (Attia et al., 2018; Fan et al., 2020). PUFA n-3 și n-6 sunt acizi grași esențiali pentru buna funcționare a organismului, dat fiind că oamenii și animalele nu pot sintetiza PUFA prin intermediul propriul lor metabolism. Includerea materiilor prime furajere oleaginoase în dietele animalelor reprezintă o bună strategie pentru a îmbunătăți profilul acizilor grași al produselor obținute de la acestea (Banaszkiewicz et al., 2018). Acidul alfa-linolenic (C18: 3n-3) este principalul PUFA care apare în țesutul verde al plantelor. La animale, C18: 3n-3 este transformat într-o serie de PUFA cu lanț lung, dintre care cei mai importanți sunt acizii eicosapentaenoic, C20: 5n-3 (EPA) și docosahexaenoic, C22: 6n-3 (DHA) (Woloszyn et al., 2020).

ibna aprecierea calitatii n 3

ibna aprecierea calitatii n 6

Totodată, raportul dintre acizii grași polinesaturați si cei saturați (PUFA/SFA), PUFA n-6/n-3, conținutul de acizi grași hipocolesterolemici și hipercolesterolemici, indicii de aterogenitate și trombogenitate au devenit unii dintre cei mai importanți parametri pentru evaluarea valorii nutriționale și gradului de sănătate a alimentelor (Attia et al., 2017).

Indicele de aterogenitate (AI) este un indicator semnificativ al riscului de apariție a bolilor cardiovasculare (Ikewuchi et al., 2009), astfel că o valoare scăzută a acestuia sugerează un risc redus în ceea ce privește apariția acestor tipuri de boli. Conform Garaffo et al. (2011), indicele trombogenitate (TI) indică posibilitatea formării de cheaguri în vasele de sânge. Pe lângă indicii AI și TI, raportul acizilor grași hipo- și hipercolesterolemici (h/H) reprezintă un indice suplimentar care contribuie la evaluarea efectului acizilor grași asupra metabolismului colesterolului (Javardi et al., 2020). Scăderea valorii raportului h/H este dată de un conținut scăzut de PUFA din alimente. Acizii grași polinesaturați n-6 și n-3 diferă prin activitatea antitrombogenică, aceasta fiind cea mai pronunțată în cazul PUFA n-3, în special EPA și DHA. Cei din urmă joacă un rol semnificativ în prevenirea și tratamentul anumitor boli și tulburări, precum cele cardiovasculare, hipertensiune, diabet de tip 2, sindromul de intestin iritabil, degenerare musculară, artrită reumatoidă, astm, tulburări psihiatrice și mai multe tipuri de cancer (Woloszyn et al., 2020).

Un aport echilibrat de PUFA este foarte important în reglarea colesterolului seric (Kang și colab., 2005). Se recomandă ca în dietele umane valoarea raportului dintre PUFA/SFA să fie mai mare de 0,45 pentru a fi prevenită dezvoltarea bolillor cardiovasculare și a unor boli cronice. Alimentele cu rapoarte PUFA/SFA sub 0,45 sunt considerate nedorite pentru dieta umană din cauza potențialului lor de a induce creșterea colesterolului în sânge (Mapiye et al., 2011).


Mulțumiri

Această lucrare a fost realizată în cadrul Contractului subsidiar nr. 684/04.02.2019 (anexă la Contractul de finanțare nr. 144/13.10.2016, P_40_441 – GALIMPLUS: Dezvoltarea unor soluții de furajare inovative pentru galinacee, în vederea obținerii de alimente accesibile, cu calități nutriționale îmbunătățite, cod SMIS2014+ 107697), Rețete furajere pentru găini ouătoare în vederea creșterii calității nutriționale a ouălor.


  • Raluca Paula TURCU - Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA-Balotești), Ilfov, România.
  • Gabriel Corneliu RĂDULESCU-  AGROPREST 2005 SRL, Strada Iasomiei, Ștefan Vodă, Călărași, România

Năutul (Cicer arietinum L.) Sursă alternativă de proteină pentru hrana păsărilor

Pe plan mondial, a crescut foarte mult interesul pentru a maximiza nivelul de utilizare a unor ingrediente proteice produse la nivel local, inclusiv a boabelor de leguminoase. În România, cultivarea și mai ales utilizarea unor leguminoase (de exemplu mazăre, fasole, linte, năut, lupin alb – liber de alcaloizi etc.) în hrana păsărilor nu a fost și nu este promovată ca în alte țări, deși constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri, atât din punct de vedere bioproductiv cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic și, în plus, conțin grăsimi bogate în acizi grași polinesaturați din seria omega-3, considerați benefici pentru sănătatea omului). Folosind ingrediente furajere alternative și durabile, pentru a substitui o parte din șrotul de soia poate fi una din strategiile de reducere a costurilor cu furajarea în sectorul avicol. În acest context, INCDBNA, Balotești, prin programul NUCLEU, proiect PN16-41.01.02 (finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării) a avut ca obiectiv studierea unor surse alternative de proteine, cu valoare biologică ridicată, care pot fi disponibile pe plan local, sustenabile și în același timp și economice.

Năutul (Cicer arietinum L.) este o plantă leguminoasă anuală, caracterizată printr-o rezistență foarte mare la secetă, cultura fiind bine adaptată la condițiile pedoclimatice semiaride. Cultura de năut lasă terenul aerat, structurat, curat de buruieni. Este o foarte bună premergătoare pentru cereale și îmbogățește solul cu 90-100 kg azot atmosferic fixat în sol. Aspectul exterior al acestei plante se deosebește de cel al mazării prin forma frunzelor și a păstăii (care închide în mod obișnuit două boabe sau trei, mai rar o singură boabă). Boabele acestei plante se aseamănă cu cele de mazăre, deosebindu-se numai printr-o excrescență caracteristică a embrionului în formă de cioc, care se aseamănă cu capul de berbec și au culoarea roz deschis, galben și foarte rar cafeniu.

Pe plan mondial, năutul se cultivă pe o suprafață de peste 12 milioane de hectare, reprezentând un aliment de bază în Europa de Sud, Africa de Nord, India și alte zone. India este cel mai mare producător de năut, urmată de Pakistan și Turcia. Deși în prezent năutul este produs pentru consum uman, pe măsură ce producția va crește, va crește și disponibilul ca sursă alternativă de proteine și energie pentru nutriția animală. În Europa năutul se cultivă pe aproape 100.000 ha, iar cea mai mare producție medie s-a realizat în Grecia, respectiv de 1.438 kg/ha. Producțiile cele mai mari au fost realizate în China, respectiv 4.333 kg/ha. În țara noastră năutul găsește condiții favorabile de vegetație în Dobrogea, în Câmpia de Vest și partea de sud a Câmpiei Moldovei. Producții bune se pot obține în jurul Aradului și Timișoarei, ca și în zona Iașului.

Boabele de năut devin disponibile ocazional pentru industria de nutrețuri, în special atunci când acestea sunt declasate calitativ pentru consumul uman (cum ar fi: leziuni la îngheț, decolorare sau deteriorare). Interesul pentru utilizarea boabelor de năut în alimentația păsărilor se justifică în primul rând prin conținutul relativ ridicat în proteine (26,3% per kg substanță uscată), a profilului în aminoacizi esențiali (în special lizină), dar mai ales datorită conținutului mic de factori antinutriționali, comparativ cu soia (Glycine max L.), mazărea (Pisum sativum L.) și boabele de fasole (Phaseolus vulgaris L.) și prin valoarea energetică ridicată (12,8 MJ energie metabolizabilă/ kg). Totodată, boabele de năut reprezintă o sursă destul de bogată în săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) și în complexul de vitamine B.

INCDBNA-IBNA Baloteşti, ca urmare a unor serii de experimente efectuate pe pui de carne (hibridul Cobb 500) și curcă (hibridul Grade Maker) în condiții de fermă (Biobaza experimentală), recomandă utilizarea boabelor de năut în cantități de până la 200 g/kg nutreț pentru faza de creștere-finisare (vârsta 23-42 zile) la pui de carne și de până la 400 g/kg la broilerul de curcă în faza de finisare (vârsta 9-22 săptămâni). Astfel, se înlocuieşte 58% din şrotul de soia, respectiv până la 41% din proteina nutrețului combinat).

Noile nutrețuri asigură atât menținerea performanţelor de creștere, a randamentului la sacrificare, dar mai ales obținerea unor produse avicole de calitate, prin îmbunătățirea caracteristicilor nutritive ale cărnii (piept, pulpe), în sensul scăderii ponderii acizilor grași saturați în favoarea celor polinesaturați, de tipul omega-3 (benefici pentru sănătatea umană), comparativ cu nutrețul clasic (pe bază de șrot de soia). Totodată, se influențează pozitiv principalii indici de eficiență, respectiv rata de eficienţă a utilizării proteinei și rata de eficienţă a utilizării energiei furajului. În plus, se reduce efortul valutar al României, prin reducerea importului de şrot de soia.

Având în vedere compoziția chimică și valoarea nutrițională a boabelor de năut, precum și rezistența la secetă și arșiță, recomandăm producătorilor agricoli români, dar mai ales crescătorilor de păsări în sistem ecologic să acorde o mai mare atenție acestei culturi.

Avantajele utilizării camelinei pe piața cărnii

Adaosul uleiului de camelină în receptura de nutreț combinat adaugă un plus de valoare hranei prin efectele asupra calității cărnii. Pentru fermieri apare oportunitatea câștigării unui nou segment de piață reprezentat de consumatorii de produse animaliere funcționale. În ultimii ani, consumatorii sunt tot mai conștienți de influența nutriției asupra sănătății, iar pentru îmbunătățirea statusului lor de sănătate aceștia sunt din ce în ce mai interesați de produse alimentare conținând elemente nutritive care au efecte benefice în prevenirea și reducerea riscului de apariție a unor boli (cardiovasculare, gastro-intestinale, inflamatorii etc.). Având în vedere că, de exemplu, la nivel mondial, consumul de carne de porc reprezintă aproximativ 40%, interesul pentru producerea de carne de porc ca aliment funcțional va crește în viitor, ceea ce va putea aduce profit fermierilor. Este nevoie de o schimbare a strategiei de marketing în acest sens.

Camelina este și o sursă importantă de subproduse întrucât după extracția uleiului rămân cantități însemnate de plantă cu un conținut valoros în lipide, dar și în proteină (apropiat de cel al șrotului de soia) care pot fi folosite ca șrot. Deși variabil, prețul șrotului de camelină se menține în jurul valorii de 0.29 euro în timp ce prețul șrotului de soia este de 0.60 euro (mai mic cu 0.31 euro) astfel că înlocuirea șrotului de soia cu șrot de camelină poate aduce beneficii suplimentare fermierului. De asemenea, ca și în cazul uleiului de camelină, datorită conținutului ridicat în acizi grași polinesaturați, în special a acizilor grași n-3 (30-35%), calitatea cărnii poate fi îmbunătățită, devenind astfel aliment funcțional. Fermierii pot crește prețul cărnii, preț justificat cu atât mai mult cu cât cerințele consumatorilor pentru o calitate superioară a produselor animaliere sunt în creștere.

Camelina este doar un exemplu, dar industria agroalimentară, prin biotehnologiile moderne utilizate, pune pe piața furajelor numeroase subproduse bogate în compuși bioactivi (polifenoli, acizi grași polinesaturați, vitamine, minerale, fibre etc.) care cresc valoarea nutritivă a produselor animaliere (carne, ouă, lapte).

Ionelia Țăranu și Mihaela Hăbeanu, IBNA-Balotești

Date noi privind contaminarea cu micotoxine în sudul României în perioada 2019-2020

Contaminarea cu micotoxine reprezintă o problemă de actualitate având în vedere impactul economic pe care îl generează. În perioada octombrie 2019 – septembrie 2020, în laboratorul de Biologie al IBNA Balotești a fost realizat un studiu privind contaminarea cu micotoxine a nutrețurilor combinate și materiilor prime furajere. Studiul a fost realizat pe un număr de 242 de probe dintre care: 139 de nutrețuri combinate, 45 de concentrate proteino-vitamino-minerale, 54 de cereale, șroturi și subproduse cerealiere, 4 fânuri și silozuri provenite din Sudul României. Determinarea concentrației de micotoxine s-a realizat prin tehnica ELISA.

Marea majoritate a probelor analizate au avut concentrații de micotoxine care s-au încadrat în limitele admise de regulamentele și reglementările în vigoare. Cu toate acestea, au existat probe la care contaminarea cu micotoxine a depășit reglementările în vigoare. Astfel, Regulamentul CE 165/2010 referitor la concentrațiile maxime de aflatoxine admise în alimente prevede un nivel maxim de contaminare pentru AF totale de 4 ppm. Din totalul probelor de cereale analizate au fost contaminate cu concentrații mai mari decât limita maxim admisă: o probă de porumb contaminată cu 27,8 ppm AF și un număr de două probe de orz, amândouă cu valoarea maximă de 6,3 ppm. Contaminarea cu AF a probei de porumb a fost mai mare și față de concentrația maxim admisă pentru materiile prime furajere conform Regulamentului UE nr. 574/2011 privitor la nivelurile maxime de aflatoxina B1 admise în furaje.

Conform Recomandării (CE) nr. 1126/2007 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare în ceea ce privește toxinele Fusarium din porumb și produse pe bază de porumb pentru zearalenonă concentrația maxim admisă în cereale neprocesate altele decât porumbul este de 100 ppm. Din totalul  probelor de cereale analizate o probă de grâu a fost contaminată cu concentrații mai mari decât limita maxim admisă (135,1 ppm ZEA). Concentrații mari au fost identificate și într-o probă de tărâță de orez (85,5 ppm) care a depășit limita prevăzută de legislație pentru: „cereale destinate consumului uman direct, făină de cereale, tărâțe și germeni ca produse finale comercializate pentru consumul uman direct“.

Concentrații mari de ochratoxina A au fost determinate în aceeași probă de tărâță de orez (110 ppm) față de 3 ppm prevăzut de Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 privind concentrațiile maxime pentru OTA admise în toate produsele derivate din cereale neprelucrate, inclusiv produsele alimentare pe bază de cereale prelucrate și cerealele destinate consumului uman direct.

Având în vedere aceste rezultate, este recomandat ca materiile prime și nutrețurile combinate să fie întotdeauna analizate pentru concentrația de micotoxine înainte de utilizare.

Daniela Eliza Marin, Ionelia Țăranu