reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2019

Holstein Ro Progresiv Tour. O lecție de performanță pentru producții record (IV)

Moldova pare a fi ținutul extremelor. Am tot auzit vorbindu-se aici de polul secetei, polul sărăciei... Cu toate acestea există, tot aici, și un pol al performanței. O demonstrează o societate românească integrată, care reușește să ducă la nivel de rentabilitate 5 sectoare: agricultura, panificația, creșterea vacilor, a porcilor și, nu în ultimul rând , cofetăria. Deși funcționează cu 5 motoare turate la maximum, Panifcom Iași nu poate spune că reprezintă, așa cum ar fi fost normal în urma muncii depuse, și polul bunăstării. Piața, dar mai ales politicile agricole de până acum au ținut compania doar pe linia de plutire. Experiența și îndârjirea cu care merg înainte i-a calificat, în schimb, în circuitul Holstein Ro Progresiv Tour, ca exemplu de bună practică din care se pot inspira cu siguranță și alții.

Noțiunea de fermă modernă se conturează încă de la intrare. Aspectul îngrijit al locului, aleile betonate flancate de exemplare bătrâne, dar îngrijite de Thuja, bordurile vopsite, gardurile vii tunse, conacul renovat și adăposturile noi dau de înțeles că în spatele afacerii sunt oameni harnici, care sfințesc locul prin munca lor.

Doi tineri, Ștefan Holicov și Liviu Bălănici, au preluat în 1994 tradiția morăritului de la Petru Holicov (bunicul lui Ștefan Holicov), a cărui poveste de viață (poate fi citită pe site-ul companiei) a fost de multe ori brăzdată de muncă și ambiție. Trăsături de caracter moștenite și puse în valoare de cele 5 domenii de activitate în care lucrează: cultivarea, recepția și depozitarea cerealelor, morărit, panificație, creșterea animalelor (vaci de lapte și porci), cofetărie – patiserie. Pregătiți pentru musafiri, cei doi tineri au pus pe masă tot ce au mai bun și cu mare deschidere au împărtășit din experiența lor celor veniți din alte județe să vadă ce înseamnă performanță în această unitate.

Sună laudativ, însă oamenii chiar au cu ce se mândri. „Avem o societate integrată care lucrează 4.000 ha de teren la Vlădeni, în apropierea Iașului, o suprafață care asigură nu doar materia primă pentru fabrica care produce lunar 1.000 tone de pâine și alte produse de panificație, ci și baza furajeră pentru cele 1.300 de vaci Holstein și 4.500 de porci.“

Fermierii veniți pentru a vedea ferma de vaci și-au axat discuțiile strict pe acest domeniu. Așa am aflat că unitatea are, din cele 1.300 de capete Holstein, circa 600 la muls. Un efectiv ale cărui exemplare de elită au ajuns la performanța productivă de 36-37 litri de lapte. Ceea ce înseamnă că zilnic din fermă pleacă către procesatorii La Dorna și Lactalis circa 20.000 de litri de lapte. Tot la capitolul productivitate a fost amintită și performera fermei, o vacă care a dat 76 litri de lapte pe o perioadă de 200 de zile de lactație. De altfel, exemplarele de elită asigură o medie pe lactație de 11.300 litri de lapte. Aceste realizări nu ar fi putut fi înregistrate la începutul acestei activități, în 2008, când în fermă existau doar exemplare din rase autohtone. „La început am avut un mix de Brună, Simental, dar am vândut tot și ne-am hotărât să facem numai lapte și am ales animale cu o genetică bună din Olanda, Germania și România. S-a făcut profilul genetic al fermei și s-a mers pe programe de împerechere“, spunea Ștefan Holicov.

Decizia de a investi în vaca de lapte a atras și alte investiții, toate făcute prin credite bancare, fără a accesa vreun fond european. Au fost construite grajduri moderne, a fost achiziționată o sală de muls 2x12, cu evacuare rapidă, care mulge în 3 ore tot efectivul și multe alte utilaje. Dacă în agricultură se lucrează cu echipamente mari, de precizie, cu dotări de mecatronică și autoghidaje care asigură diferențe de 2-3 cm între treceri, pentru zootehnie se lucrează cu mașini autopropulsate pentru furaje. „Acestea au o capacitate de 22 mc și sunt inima fermei de vaci pentru că pe baza unui soft rețetele se fac automat“, afirma Holicov.

Efortul investițiilor a fost uriaș, mai ales că normele de mediu impun și sancțiuni în cazul nerespectării acestora. Doar pentru a asigura managementul dejecțiilor a fost accesat un credit de 500.000 euro. „Altfel nu am fi putut dormi noaptea, amenzile sunt usturătoare, de la 75.000 lei în sus“, își amintesc managerii fermei. În acest moment managementul dejecțiilor se referă la colectarea acestora din toate grajdurile, separarea solid de lichid, lagună de 15.000 mc pentru depozitarea acestora și împrăștierea lor pe câmp ca îngrășământ.

Ceea ce ușurează însă costurile fermei sunt furajele asigurate din producția proprie. „Grosierele sunt produse de noi, doar șroturile, floarea-soarelui, soia și rapița le cumpărăm. În fermele de mare performanță rațiile nu diferă foarte mult, sunt bazate pe silozul de porumb, lucernă, un siloz de borceag pe care noi îl facem foarte bun și sănătos pentru animale și furaje de volum de cea mai bună calitate. În opinia mea, cu cât vii cu mai multe concentrate cu atât cresc șansele să apară probleme de sănătate. Cât ai furaje de volum calitative, succesul este garantat. Deci, nu uitați, pe lângă genetică și adăposturi, furajele sunt foarte importante“, explica fermierilor Ștefan Holicov.

Într-o afacere de o asemenea anvergură ar trebui să-și facă loc și bunăstarea, însă recompensa în urma muncii depuse se lasă de mult așteptată. Și aceasta pentru că prețul laptelui este jignitor de mic, iar marjele de profit sunt și ele la fel de mici, de 1-3%, după cum spun proprietarii Panifcom. „Am avut 2 ani în care prețurile au fost sub costurile de producție, deci am pierdut bani, deși am făcut producții mari. Nici în continuare nu cred că vom câștiga, pentru că 80% din piață este ocupată de multinaționale și nu cred că este cineva mulțumit de colaborarea cu acestea. Un preț corect cred că ar trebui să fie de cel puțin 1,7 lei/litru. Cu subvențiile reușim să mai acoperim din pierderi, fără ele cred că ușor, ușor am fi renunțat la această activitate“, afirmă cu năduf Ștefan Holicov.

Întrebați dacă se gândesc să investească în procesarea laptelui, tocmai pentru a evita problema prețului, cei doi o consideră nerentabilă această idee. „Ar însemna să procesăm 20.000 de litri, când pe piață sunt procesatori care prelucrează 500.000-600.000 de litri de lapte. E adevărat că în Ungaria 51% din piață este deținută de fermierii care au procesarea lor, dar pentru a ajunge acolo România are nevoie de politici.

Deși lucrează în 5 sectoare, cei doi oameni de afaceri nu sunt mulțumiți și spun că nu câștigă prea mulți bani de nicăieri. „Dacă înainte sectoarele se compensau și se susțineau unul pe altul, acum fiecare merge pe propriul centru de cost. Nu mai merge povestea cu integrarea, pentru că s-ar putea să te trezești că le închizi pe toate“, mai spune Holicov.

Panifcom Iași este una dintre cele mai progresive ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție: producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitatea, viața productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

Ferma utilizează tauri de top conform evaluărilor nord-americane. În anul 2015-2016 au fost folosiți tauri precum: Edg Rubicon-ET, Mr Oak DELCO 57279-ET, Mr Mogul DRAMA 1435-ET, Congent SUPERSHOT, Butz-Hill MEGASIRE-ET, River-Bridge Co-Op TROY-ET, Coyne-Farms JACEY CRI-ET, Mr Welcome Hill TANGO-ET, Ihg MONTANA-ET și Endco SUPERHERO-ET.

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra Pop

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 40-42

Holstein Ro Progresiv Tour, o lecție de performanță pentru producții record (III)

Înscrisă în circuitul Holstein Ro Progresiv Tour, ferma Agroind Focșani și-a deschis porțile pentru un schimb de experiență. Întâmpinați de Petre Azoiței, managerul fermei, și de Dănel Cosma, directorul tehnic, echipați cum se cuvine, toți cei prezenți, jurnaliști și crescători ai rasei Holstein, am inspectat la pas fiecare zonă importantă a fermei. Cu un trecut nu tocmai glorios și un parcurs destul de anevoios, ferma de la Doaga, județul Vrancea, se bucură astăzi de o genetică de top adusă de peste Ocean, dotări moderne și utilaje performante, devenind pe bună dreptate o sursă de inspirație pentru alți crescători de animale.

Un parcurs anevoios

holstein 4

În urmă cu 40 de ani, pe locul unde acum există una dintre fermele de elita nu doar din județ, ci și din țară, existau doar „câteva saivane de oi, 8 grajduri pentru bovine, 8 căruțe, 16 boi, 4 cai și 8 topoare cu care se tăia silozul“, își amintește Petre Azoiței. Evoluția a fost destul de neplăcută, după cum spunea managerul fermei, pentru că dezvoltarea s-a făcut treptat, în urma creditelor, a căror dobândă era la vremea aceea 150%. Timp de 10 ani am fost nevoiți să ne plătim datoriile, cam 15 miliarde de lei“, spunea Azoiței. Abia după plata creditelor, au început să se facă investiții în dotarea fermei.

În 2005 s-a apelat la SAPARD 1 și cu 200.000 de euro au fost achiziționate un tractor, un plug, o semănătoare și un cultivator. Un an mai târziu, prin SAPARD 2, cu alte 600.000 euro ferma a dobândit o bucătărie furajeră, o linie de furajare și 8 tractoare. În prezent, 1.000 ha din sectorul vegetal al fermei este irigat, aceasta pentru că au fost investiți 1 mil. euro în stația de irigat și alt milion de euro, printr-un proiect pe Măsura 125, în extinderea sistemului de irigații pe întreaga suprafață. Parcul de mașini și utilaje agricole a fost mărit printr-un proiect în valoare de 2 mil. euro, pe Măsura 121.

Planurile de viitor includ un proiect pe Măsura 4.1 în valoare de 3 mil. euro pentru o stație de biogaz, ce va fi demarată în primăvara acestui an, și un altul în valoare de 700.000 euro pentru achiziția unei noi generații de utilaje agricole necesare în activitatea zootehnică.

holstein 1

La nivel de genetică s-au folosit tauri de top conform evaluărilor nord-americane precum: River-Bridge Co-Op Troy-Et, Coyne-Farms Jacey Cri-Et, Co-op Bosside Massey-Et, Ihg Montana-ET și Endco Superhero-Et.

Investițiile au culminat în urmă cu 2 ani, când a fost inaugurat un grajd modern realizat de o companie din Germania care a ținut să lucreze cu angajații proprii. Costurile s-au ridicat la 2 mil. euro, bani care s-au dus nu doar pe ridicarea construcției, ci și pe dotarea acesteia pentru a asigura confortul și bunăstarea animalelor. Față de alte adăposturi pentru vaci, pe care le-am vizitat, aici am remarcat o construcție cu schelet din lemn, cu armătură de fier, a cărui acoperiș era confecționat din plăci de azbociment ecologic. Pentru evacuarea dejecțiilor există o instalație cu plub raglor care împinge gunoiul de grajd spre extremitățile adăpostului, unde există un storcător. Acesta separă practic materia solidă de cea lichidă, astfel încât dejecțiile lichide să fie preluate prin conducte spre laguna de stocare cu capacitate de 30.000 mc, iar cele solide să fie depozitate, ca după un an de fermentare să fie utilizate la fertilizarea solului. Sala de muls, adusă din Suedia, a costat 160.000 de euro și are o capacitate de 2 x 12.

holstein 3

Zootehnie pe două direcții

Cu pași mărunți, dar cu sume mari, sectorul zootehnic merge astăzi pe două direcții: vaci de lapte și vaci de carne. Ferma dedicată producției de lapte numără în prezent 902 capete de bovine din rasa Holstein, dintre acestea 360 la muls, în timp ce ferma pentru carne are 160 de bovine din rase de carne, în principal metiși ai rasei Angus, dar și câteva exemplare de metiși Charolaise, Limousine și Albastru Belgian.

„Ferma de vaci de carne este sămânța aruncată aici de dl. Gheorghe Neață, care acum 8 ani sugera intrarea raselor de carne pe piața românească și spunea că vacile care își termină viața productivă și reproductivă să fie inseminate cu rase de carne. Așa am ajuns să avem aceste animale, o ferma cu statut și cod de exploatație, înscrisă în Asociația Angus Sibiu“, explica Dănel Cosma, întrebat ce a determinat popularea fermei cu rase de carne. În ceea ce privește acest sector, Petre Azoiței spune mândru că ferma pe care o deține rivalizează cu orice altă fermă din Europa. Ba mai mult, valoarea animalelor și implicit a cărnii ar fi mult mai mare dacă ne gândim că pe zonele unde pășunează aceste animale nu se înregistrează nivelul de nitriți și nitrați regăsit în carnea provenită din alte țări europene. În plus, „pentru noi este cea mai ușoară muncă, pentru că avem pășuni, o pădure cu poieni pentru pășunat și e o plăcere pentru un văcar să-și vadă vacile la prânz stând la umbră și rumegând“, povestea Petre Azoiței. Un regret totuși există. „Din păcate, tăurașii îi vindem cu 6,5-7 lei/kg, un preț sub orice critică, deși în afară se vând cu 3 euro/kg“, spunea cu amar acesta.

holstein 2

Mândria fermei rămân însă exemplarele de Holstein în care s-a investit mult, genetică americană, nu doar dotări pentru bunăstare. Banii s-au dus, însă producțiile sunt mai mult decât mulțumitoare. „Am plecat de la 23 de litri, în vremurile cele mai bune, pentru că ăla era sistemul pe atunci: în contenție, legată, vara stabulație liberă, furajarea era anevoioasă, numai cu lucernă, dar am ajuns la 32 litri, o producție destul de greu de menținut“, afirma directorul tehnic al fermei. O performanță asigurată prin genetică, un management performant, muzică simfonică pentru relaxarea animalelor, dar și furaje de cea mai bună calitate. „Baza furajeră este asigurată din producție proprie. Avem 1.000 ha teren arabil, în care domină culturile pentru zootehnie, cum ar fi lucerna, porumbul siloz, dar și rapiță, grâu, orz, floarea-soarelui“, a mai adăugat Cosma.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 30-32

Holstein Ro Progresiv Tour - o lecție de performanță pentru producții record (II)

A doua oprire în incursiunea noastră – numită Holstein RO Progresiv Tour, prin fermele de elită dedicate acestei rase de lapte – a fost la AgroComplex Lunca Pașcani. O vizită care a debutat la lăsarea serii, în camera de așteptare a sălii de muls, acolo unde am fost întâmpinați de 5 exemplare de Holstein, expuse în regim de expoziție, alese pe sprânceană, pentru a reprezenta cu brio ferma în fața musafirilor care le-au stricat liniștea pentru câteva ore.

Înființată în anul 1991, societatea Agrocomplex Lunca Pașcani respectă modelul de afacere dezvoltată cu pași mărunți, dar siguri. Am putea spune că este unul dintre puținele unități, foste CAP-uri care au primit șansa restructurării și care prin investiții susținute au reușit să-și diversifice activitatea, să-și mărească numărul de animale, atingând azi performanța de a deține un nucleu valoros de animale productive.

„Am plecat de la un colectiv mic de oameni și de animale. La momentul preluării, din cele 1.000 de bovine care erau cândva, rămaseră doar 100“, își amintește Bogdan Pantazi, directorul general al societății. Treptat, lucrurile au evoluat în urma unui proces de investiții, mai accentuat după anii 2000. Cu ajutorul unor fonduri europene, cu credite, dar și cu fonduri proprii unitatea agricolă deține astăzi 3.500 ha, dintre care 3.000 ha arabil, și o fermă zootehnică de elită. Cu cele două „vâsle“ puternice, reprezentate de cele două sectoare – vegetal și zootehnic, afacerea merge cu toată viteza înainte. Suprafața agricolă are an de an o structură diversificată, care include cartofi, loturi semincere și sfeclă de zahăr, pe acest segment ferma fiind chiar cel mai mare cultivator din zona Moldovei. În ceea ce privește furajarea animalelor, aceasta este asigurată doar din producția proprie, la momentul sosirii noastre în depozite fiind stocate peste 8.000 t de porumb siloz, 800 t fân de lucernă, 600 t paie de grâu și orz. Un aspect interesant mi s-a părut faptul că managerul societății a investit de-a lungul timpului în irigații, în contextul în care anual Moldova este pusă la încercare de verile secetoase. În acest sens, suprafața spre care se tinde a fi irigată este de 700 ha, după cum a afirmat Bogdan Pantazi.

Ferma zootehnică este axată pe creșterea vitelor de lapte și carne, dar și pe cea a ovinelor. „Deținem în prezent 860 de taurine Holstein și 260 de taurine pentru carne. Mulgem 280 de capete, cu o medie de 30 litri la vacile mulgătoare. Avem în jur de 300 de capete tineret femel, 50 de capete masculi și 115 juninci. Ca structură fiziologică a efectivului de carne, avem 100 capete matcă, predominant rasă Charolaise și metisă, dar ne dorim să ajungem la 250 efectiv matcă. De asemenea, suntem crescători de ovine, avem peste 1.500 de capete din rasa Sulfolk și Carabașă și bovine de carne“, declara la sosirea noastră Florin Stanciu, administratorul fermei. Animalele nu au fost importate, însă s-a lucrat mult la genetică, adică s-a mers pe programul de selecție genomică a taurilor performanți, atunci când s-a ales materialul seminal cu care s-au făcut însămânțările. Rezultatul acestui demers este demonstrat de producția obținută în fermă, peste 8.000 litri de lapte livrați zilnic către un procesator din Bacău. Dar și de cele 5 exemplare de excepție ale rasei Holstein pregătite în condiții de expoziție, pentru a putea fi admirate în toată splendoarea lor. De prezentarea tipologiei și morfologiei acestor animale, dar și de bonitarea așa cum se face în show-urile de specialitate din străinătate s-a ocupat Gheorghe Neață. „Maia, recordista fermei, dă acum în jur de 68 litri de lapte, dar, fiind o fermă industrializată, prefer să am mai multe vaci cu producții mai mici decât un individ cu producție mare pentru că îți creează dificultăți în producție“, spunea Florin Stanciu fără să se laude cu performanța fermei. Deși mulțumiți de rezultatele muncii lor, managerii fermei se simt dezamăgiți de modul în care se distri­buie banii alocați fermierilor și slaba susținere pe care o oferă statul celor care muncesc.

rasa holstein

Pentru a atinge parametrii performanței s-a investit susținut. „Tot ce înseamnă nou consider că veți vedea în această fermă. De la managementul mulsului la cel al dejecțiilor, totul este automatizat. Sala de așteptare a sălii de muls are o capacitate de 2 x 12, paralel cu evacuare rapidă. Grajdul, ridicat în urmă cu 10 ani și care a presupus o investiție de 700.000 euro, are 350 de cușete și din punct de vedere tehnologic dispune de tot ce este nevoie pentru bunăstarea animalelor, linii de spray-ere pentru menținerea unei temperaturi de până la 24 grade C vara, montate pe linia de furajare, plug raclor, perii pentru scărpinat etc. În fermă există două tipuri de stabulație, stabulație pe cușete și pe așternut permanent, iar în funcție de stadiul fiziologic avem tehnologii diferite de creștere. Toate vacile recent fătate se află în stabulație pe așternut permanent. În același grajd pe o parte sunt vacile care au fătat, iar pe partea cealaltă sunt grupele de montă și două grupe de juninci gestante“, spunea tot administratorul fermei.

• Astăzi, în ferma zootehnică doar 25 de angajați se ocupă de animale, însă probabil că numărul acesta va crește odată cu demararea planurilor de viitor. „Ne propunem să creștem efectivul, să ajungem la 400 capete de vaci la muls. Vom continua investițiile mai ales pe partea de irigații, utilaje, iar în ceea ce privește ferma zootehnică, pe partea de igienă a laptelui, siguranța mediului, acestea fiind domeniile prioritare, mărind totodată și capacitatea de producție.

• „Eligibile au fost 250 de capete pe sprijin cuplat și animalele care le-a avut toată lumea în 2013, că am avut 100 sau 700 a fost tot aia. Pe 350 de capete nu încasăm nimic și nu am încasat niciodată. Aș spune autorităților să dea oamenilor care muncesc ceea ce merită, iar oamenilor care nu mai vor să muncească să nu le mai dăm absolut nimic. Pentru că zootehnia și mai ales vaca cu lapte este cea mai grea ramură“, declară nemulțumit Florin Stanciu.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 30-31

Holstein Ro Progresiv Tour, o lecție de performanță pentru producții record (I)

Asociația Holstein Ro și-a propus să dovedească că există și în România ferme de top care pot produce lapte de calitate. Și a reușit acest lucru organizând o caravană denumită Holstein RO Progresiv Tour. Timp de 3 zile, circa 20 de fermieri au avut posibilitatea de a vedea cu ochii lor ce înseamnă performanța și să învețe de la cei mai buni. 4 mari exploatații (Agroserv Măriuța din Ialomița, Agroind Focșani, Agrocomplex Pașcani și Panifcom Iași) au fost dispuse să-și deschidă porțile și să-și împărtășească secretele cu cei care tind să le urmeze exemplul. În fiecare fermă am admirat animale cu o genetică performantă, a căror caractere exterioare și de lapte ar putea concura cu brio alături de exemplarele recordiste ale Europei. Subiectului extrem de valoros și sfaturilor oferite cu entuziasm de proprietarii fermelor de elită merită să le oferim un spațiu generos. De acea vom prezenta cele 4 exploatații, pe rând, în următoarele numere ale revistei Lumea Satului.

Cu 72 de membri și un efectiv de 22.000 de animale, Asociația Holstein RO încurajează fermierii care dețin vaci de lapte să-și mărească efectivele pentru a deveni eficienți și rentabili, dar și pentru a demonstra că în România se poate produce lapte mult și de calitate. Succesul însă se cucerește greu, iar cifrele nu sunt foarte încurajatoare. În prezent, din totalul de 12 ferme înscrise în asociație, doar 8 dețin un număr mai mare de 500 de animale din rasa Holstein, acestea putând deveni oricând și furnizori de juninci sănătoase cu o excelentă valoare genetică. Drumul ales este unul bun, însă trebuie parcurs de cât mai mulți crescători de animale. Sau cum spunea și Nicușor Șerban, „Holstein RO este o asociație tânără comparativ cu cele din Europa, fiind poate ultima venită în grup, care mai are multe lucruri de învățat, dar care este pe un drum bun. Consider că doar împreună putem găsi soluții ca România să nu mai importe lapte materie primă, ci dimpotrivă, să devină un exportator de lapte și produse din lapte“.

În fiecare dintre cele 4 ferme vizitate, Gheorghe Neață, consilier al ministrului agriculturii, un excelent bonitor în opinia tuturor celor prezenți, a subliniat calitatea animalelor, iar proprietarii fermelor au împărtășit cu entuziasm din experiența lor, punctând tot ce trebuie să aibă în vedere un crescător de Holstein. Astfel s-a vorbit mult despre conformație, despre cum trebuie să arate vaca ideală din punct de vedere comercial.

Prima oprire din această incursiune prin fermele de top dedicate rasei care oferă cea mai mare producție de lapte a fost la Agroserv Măriuța, din județul Ialomița. O fermă care și-a început activitatea în 1998 într-un alt loc decât cel în care își desfășoară azi activitatea, cu o vacă, pentru ca în anul 2005 să dețină 50 vaci la muls. Pentru că amplasamentul inițial nu permitea dezvoltarea efectivului, ferma a fost mutată, iar cu ajutorul unui program SAPARD desfășurat în 2005-2008 s-a ajuns la 200 capete la muls, două adăposturi și o sală de muls rotativă. Ulterior, cu fonduri proprii și credite bancare, Nicușor Șerban, proprietarul fermei, a reușit să crească efectivul la 900 vaci matcă, din care astăzi mulge 750. „Genetica pe care o avem merge în proporție de peste 90% pe linia americană, animalele provin din tauri de peste ocean, iar efectivul este unul tânăr, 60% din animale fiind la prima fătare. Producția medie pe vacă este de 32-32,5 litri, ceea ce ne permite să livrăm zilnic 23-25 tone. Laptele este valorificat la un procesator din Bulgaria, care ne plătește 400 euro/tonă“, a mai adăugat fermierul.

Incursiunea noastră a început cu zona 0 a fermei, adică locul unde animalele fată. Aici grajdul este împărțit în două, pe o parte animalele din grupa aflată în pregătire de fătare, iar pe alta sunt cele care au trecut de acel moment. Până la fătare vacile rămân în acest grajd 21 de zile, perioadă în care primesc o rație specială. Animalele fată în grup, de cele mai multe ori fără ajutor. Imediat după fătare vițelul este separat de mamă și dus într-o cușetă unde primește câte 3 litri de colostru, de două ori în 6 ore. Vaca mai rămâne în această zonă încă 12 ore, timp în care este atent monitorizată de doc­torul fermei până la eliminarea placentei.

După această perioadă, vaca se alătură grupului de animale proaspăt fătate, unde rămâne 30 de zile. Aici, în primele 5 zile vaca este mulsă, însă laptele nu ajunge în tancul de răcire, la consumul uman, ci doar la viței, iar în cele 10 zile după fătare sunt urmăriți parametrii legați de starea rumenului, a ugerului, a picioarelor, creșterea producției de lapte. Toate aceste aspecte pot indica dacă animalul intră normal în producție sau are probleme, de regulă boli metabolice care apar după fătare. Din acest moment se aplică altă rație de furajare, cu alt aport nutritiv care să poată susține o producție de până la 40 litri de lapte la mulsoare. După cele 30 de zile primiparele pleacă în grupa de primipare, iar multiparele în grupa de top.

Atracția unității a fost însă tehnica mulsului. Un procedeu complet automatizat, bazat pe o sală rotativă cu o capacitate de 40 de locuri în care au fost investiți 620.000 de euro. La fiecare rotație a sălii de muls animalelor li se aplică prima dipare, premulsul, o a doua dipare, urmate de un răgaz de 90 și 120 de secunde, timp în care animalele sunt lăsate să își pregătească hormonal cedarea laptelui. Întreaga procedură durează între 12 și 15 minute. Ugerele sunt șterse cu șervețele de unică folosință înainte de mulsul propriu-zis, ca în final laptele să ajungă pe conducte de inox în tancul de răcire unde este răcit imediat, ceea ce face ca încărcătura microbiană să fie mică, adică doar 10.000-20.000 de germeni și până la 200.000 de celule somatice.

Sistemul de management al sălii de muls supraveghează fiecare animal, computerul oferind date prețioase despre starea de sănătate, producție, gestație etc.

Eficiența se obține prin performanță, iar aceasta are la bază genetica, care a ajuns foarte departe. În prezent se face control pe genom. Adică în selecția genomică se controlează anumite alele care determină cantitatea de lapte, nivelul de proteină sau de grăsime din lapte și alți parametri. Prin aceste procese genomice se aleg taurii valoroși, aceștia fiind genitorii animalelor cu potențial productiv mare care ajung în fermele performante. Această modalitate de lucru este relativ nouă chiar și în străinătate, iar România se pare că urmărește și ea acest trend. Timid, pentru că sunt costuri uriașe, dar o face. Avem doar 300 de exemplare Holstein genotipizate, înscrise în programul de evaluare genomică, dar numărul este în creștere. La Agroserv Măriuța se investesc anual circa 70.000 euro în genetică, adică în material seminal provenit de la tauri de elită. „Se spunea că pentru a face lapte trebuie să asiguri trei lucruri: casa, masa, rasa. Eu aș inversa ordinea și aș spune masa (o nutriție performantă, fără de care nu poți obține de la un animal o producție de 60-70 litri/zi), rasa (nu poți câștiga formula 1 fără o mașină performantă) și casa (adică un mana­gement optim al fermei).

În fermele pe care le-am văzut niciuna dintre aceste componente nu este neglijată. Adăposturile asigură volume mari de aer, rețetele de furajare sunt echilibrate în funcție de vârstă și momentul în care se află animalul pe parcursul vieții, există pluguri racloare care mențin aleile curate, paturi de odihnă cu paie sau saltele din cauciuc, ventilatoare care mențin 24°C vara, perii pentru masaj, pedi­chiură pentru evitarea problemelor podale și chiar muzică. Totul pentru ca vaca să se simtă... plictisită, după cum spun americanii. Pentru că doar atunci dă și lapte mult.

• În grupa de top, unde se află 132 de exemplare, sunt animale care dau producții și de 68 litri. Din 4 în 4 luni animalele care fată sunt bonitate de experți din Ungaria. Aceștia introduc vacile în programul de potrivire a perechilor cu tauri de la toate firmele. Recordista fermei a menținut o producție de 60 litri timp de 20 de săptămâni. Iar Sorina, care până în prezent a dat 87.883 litri de lapte, ar putea fi prima vacă din România care atinge 100.000 litri pe viață productivă.

• La Agroserv Măriuța se folosește programul de potrivire a perechilor, bazat pe evaluarea caracterelor de exterior. De asemenea, se utilizează tauri de top, evaluați genomic conform evaluărilor nord-americane. În anul 2015 – 2016 au fost folosiți tauri precum De-Su BKM MCCUTCHEN 1174-ET, Cogent SUPERSHOT, View-Home MONTEREY-ET, Minnigan-Hills DAY-ET sau EDG AltaHUGH-ET.

• Totul merge ca pe roate, așa că managerul fermei își propune ca anul viitor să deschidă chiar lângă fermă o fabrică de prelucrarea a laptelui. Aceasta va procesa 72 tone de lapte. Sub marca LAPTE DE LA VACĂ se va îmbutelia lapte proaspăt la sticlă din sticlă și se vor produce de asemenea o cremă de brânză pentru patiserie, lapte condensat și iaurt cu maia, produse care se vor vinde atât în țară, cât și în străinătate.

(Va urma)

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 30-32

Abonează-te la acest feed RSS