reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

O afacere de nişă - fermă de prepelițe cu Japoneză, Jumbo Gold și Polar

Gabriel Caragea din satul Găgești, comuna Bolotești, județul Vrancea, a prins drag de prepelițe de mic copil, dar prima achiziție a fost în anul 2017, când a obținut și atestatul de producător. A început cu o matcă de 20 de prepelițe din rasa Japoneză Coturnix și 100 de ouă de incubat din rasa Jumbo Gold procurate de la cel mai mare crescător din țară. În prezent, are un efectiv matcă de 150 de prepelițe, din 3 rase diferite: Japonez, Jumbo Gold și Polar, fiecare rasă fiind crescută special pentru ouă, ouă-carne și carne. Acesta ne mărturisește că lunar are o producție de cca 2.800 ouă, iar la un ciclu de producție de 8 luni se ajunge la aproximativ 20.000 de ouă.

Cele mai productive rase

Povestea lui Gabriel începe la vârsta de 8 ani, pe când era în vacanță la bunici, își reamintește tânărul. „În timp ce mă jucam pe afară cu copii am găsit o prepeliță sălbatică cu aripa ruptă. Cu un suflet inocent de copil, dar și cu o iubire mare față de animale, am luat-o acasă nu numai pentru a-i salva viața, dar și pentru a-i repara aripa și pentru a-i reda libertatea de a zbura din nou. Am adus-o acasă, i-am dat apă, mâncare și i-am fixat aripa cu niște atele improvizate. Cu multă grijă și pasiune, în aproximativ o săptămână prepelița a început să-și dorească întoarcerea în natură. Cu mare tristețe am ajuns în ziua în care a trebuit să ne despărțim. Bunica mi-a promis că, dacă o voi elibera, la un moment dat în viața mea prepelița, cumva, îmi va întoarce favorul oferit. Mult mai târziu, în anul doi de facultate, studiind materia „Sisteme de creștere animalieră“, am înțeles productivitatea și potențialul imens al creșterii acestor păsări, și anume calitățile nutritive impresionante ale ouălor și cărnii de prepeliță, dar și beneficiile curative ale ouălor despre care japonezii scriau de peste 4.000 de ani“, precizează crescătorul de prepelițe.

ferma de prepelite

Gabriel a început cu o matcă de 20 de prepelițe din rasa Japoneză Coturnix și 100 de ouă de incubat din rasa Jumbo Gold procurate de la cel mai mare crescător din țară, iar de-a lungul vremii efectivul a crescut și a scăzut din cauza lipsei de timp, mai specifică crescătorul vrâncean. „În prezent, am un efectiv matcă de 150 de prepelițe, din trei rase diferite, Japoneză, Jumbo Gold și Polar, fiecare rasă fiind crescută special pentru ouă, ouă-carne și carne. Pe lângă acestea am și 200 de puișori, cu vârsta de o săptămână, destinați consumului de carne propriu și al prietenilor. Dintre caracteristici, prepelița Japoneză este o rasă de ouă cu producție semnificativă de până la 365 de ouă și cu o calitate excepțională a cărnii din punctul de vedere al proteinei. Jumbo Gold prezintă o productivitate relativ bună de ouă, aproximativ 200-250 de ouă/an, caracterizându-se printr-o dimensiune mai mare a ouălor (bun aspect comercial).

În schimb, rasa Polar prezintă o dimenisiune foarte mare a ouălor în raport cu specia și o greutate mare comparativ cu celelalte varietăți ale speciei, de până la 350-400 g/carcasă“, adaugă Gabriel Caragea.

Măsuri de biosecuritate în fermă

Gabriel precizează că în fiecare lună păsările îi oferă cca 2.800 de ouă, iar la un ciclu de producție de 8 luni se ajunge la aproximativ 20.000 de ouă. Acesta mai spune că investiția este relativ mică și a fost făcută treptat, mare parte din investiție reprezentând achiziția de cuști pentru păsările adulte, maternități, incubatoare și cuști de tineret. De altfel, amenajarea spațiului deja existent și o mare parte din investiția curentă este reprezentată de achiziționarea furajului. „Prin încercări repetate am ajuns la achiziționarea furajelor de cea mai bună calitate de la un producător local, acesta fiind preocupat atât de vinderea de furaje pentru animale, cât și specializat pe producția de făină bio certificată pentru uzul uman. Fiind medic veterinar, am fost întotdeauna interesat atât de sănătatea păsărilor din ferma proprie, cât și de sănătatea oamenilor. Punând aceste două lucruri în balanță am ajuns la concluzia că, sporind măsurile de biosecuritate în fermă, nu mai este necesar niciun tratament de tip medicamentos (antibiotic și hormoni) în întreg ciclul de producție. Problemele întâmpinate au fost de diferite tipuri și origini, începând de la investițiile necesare pentru bunăstarea și confortul păsărilor în vederea unei productivității crescute, minimizarea riscurilor de boli bacteriene, parazitare și până la lipsa unei infrastructuri coerente în lanțul de producție (lipsa abatoarelor pentru sacrificarea păsărilor în vederea vânzării legale de carne), dar și lipsa centrelor de ambalare și depozitare specializate pentru ouă“, precizează tânărul vrâncean.

La ferma de la Găgești distribuția constă în achiziționarea ouălor direct din fermă, dar și în livrarea lor în condiții optime de temperatură și timp în împrejurimi. „Pe piață am intrat cu ajutorul mediului online; aici am găsit clienți cărora să le livrez, dar am și oferit informații medicale personalizate pentru dietele care îl interesau și a prezentat avantajele curative ale ouălor în raport cu nevoile medicale ale clienților“, încheie Gabriel Caragea.

Beatrice Alexandra MODIGA

În scopul ajutorării persoanelor cu dizabilități, asociația Betania a preluat ferma de capre de la Găgești

Asociația Betania își duce mai departe proiectele și continuă să se extindă. Astfel, de ceva vreme, Betania a preluat ferma de capre Bettine, care este un proiect social ce oferă diverse activități pentru persoanele cu dizabilități care, în acest fel, au primit o șansă la o viață normală. „Brânza cu suflet“ de la Găgești, din județul Vaslui, are o istorie de peste 10 ani, povestea începând în anul 2007, când fundația româno-olandeză „Noi și Voi“, cu sediul în Bârlad, a cumpărat grajdurile fostului CAP din această localitate, cu intenția de a construi o fermă de capre. Modelul de organizare a fermei, precum şi cel de preparare a brânzei este olandez, mai exact al fermei Bettine din Olanda.

Ferma Bettine – o rază de speranță

De activitățile de zi cu zi de la ferma Bettine, care se află la 150 km de Bacău, se ocupă o mână de oameni care, doar datorită pasiunii lor pentru acest domeniu, reușesc să facă față cu brio provocărilor. Emil Petcu este pedagog de recuperare, el fiind cel care realizează calendarul de activități pentru beneficiarii fermei și le oferă suport psihologic necesar; totodată, el se ocupă și de bunăstarea efectivului de capre. Sandu Coman este „omul bun la toate“, iar pentru tot ce ține de reparațiile electrice, precum și de dezvoltarea și renovarea spațiului locativ pentru efectivul de capre și soluțiile tehnice la diverse probleme care apar el este omul potrivit. În schimb, de prepararea „brânzei cu suflet“ se ocupă Ionica Pavel.

Teodora Damoc este responsabila fermei și cea care, zi de zi, se află aici cu cei care au fost mai puțin norocoși în viață, ducând mai departe acest proiect. „Istoria Asociației Betania implică aproape 25 de ani de proiecte în domeniul social, al educației și al economiei sociale, iar ferma de la Găgești pur și simplu s-a pliat pe ceea ce facem și, prin urmare, a devenit o parte a ceea ce înseamnă Betania. Pe viitor, ne gândim să folosim experiența obținută și să replicăm acest proiect și în județul Bacău, mai exact în comuna Sărata“, a precizat Teodora Damoc.

Ferma a fost creată ca un spațiu dedicat persoanelor cu dizabilități. Astfel, interacționarea cu animalele, implicarea în activitățile de zi cu zi sunt metode terapeutice; practic, este vorba atât de terapie asistată de animale, cât și de terapie ocupațională, ne specifică Teodora. „Această misiune este păstrată și acum, prin colaborarea cu rezidenții Locuinței Protejate din Găgești, unitate a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Vaslui. De asemenea, dorim să arătăm comunităţii că tinerii cu dizabilităţi pot să facă parte dintr-un proiect mai amplu şi pot contribui la crearea unui produs de calitate, aşa cum este brânza de capră, produsă la ferma Bettine. Aceşti tineri trebuie să fie recuperaţi şi integraţi în comunitate, iar prin proiectul nostru asta încercăm să facem. În acest moment sunt 11 tineri cu diferite dizabilități care beneficiază de activitățile de la fermă. Au astfel posibilitatea de a socializa, de a interacționa cu animalele și de a primi produse pentru activitățile la care iau parte, respectiv curățenie, hrănirea animalelor, plus multe altele“, mai adaugă aceasta. La fermă se găsesc aproximativ 48 de capre, rasa Saanen. Aceste animale sunt considerate drept cele mai productive pentru că dau cea mai mare cantitate de lapte, ne specifică responsabilul fermei. „La acestea se adaugă și cei trei țapi, toți cu certificat de origine, și noua generație, care sunt un efectiv de aproximativ 35 de ieduțe. Când am preluat ferma, adică acum câteva luni, efectivul de animale era de 50 capre“, mai spune Teodora.

Linie de muls, moară, atelier de prelucrare

Totul se întâmplă cu veniturile proprii ale fermei, precum și cu implicarea financiară a Asociației Betania, plus fonduri provenite din alte activități, respectiv donații și sponsorizări. Mai ales că absolut toate utilajele din cadrul fermei sunt moderne, iar întreaga linie de mulgere este automatizată și spațiul este mai mult decât suficient pentru efectivul de animale actual. În același timp, moara permite reducerea costurilor prin producerea de mixture furajere în regie proprie, ceea ce contribuie în mod clar la echilibrarea cheltuielilor. Practic, aici mintea și sufletul sunt un tot, iar rezultatele se văd în ochii clientului mulțumit.

„La ferma noastră se produce «brânză cu suflet», după cum recomandă produsul clienții noștri, care cunosc misiunea proiectului nostru. Gama noastră de produse conține brânză proaspătă și maturată, precum și o serie de delicatese precum brânză cu nucă, brânză în parafină, brânză condimentată cu usturoi sau cu mărar“, mai adaugă cea care zilnic se preocupă de mersul bun al activităților.

Biotehnici de reproducție

La Găgești se dorește o creștere treptată și, în același timp naturală, a numărului de animale și, implicit, o creștere a producției de lactate. „Este posibil ca pe viitor să diversificăm și produsele, dar încă nu putem preciza cu exactitate care vor fi noile oferte ale Fermei Bettine. Un alt obiectiv este acela de a reuşi să intrăm cu produsele noastre şi în băcăniile din această regiune a ţării, unde se comercializează produse artizanale şi naturale. În ceea ce privește efectivul de capre, ne-am propus să le înregistrăm ca fiind de rasă și să ne înscriem în Asociația Națională a Crescătorilor de Caprine din România – CAPRIROM. Acest fapt va duce în timp la diversificarea surselor de finanțare fiindcă vom putea vinde țapi cu certificate de rasă, care sunt căutați de către crescătorii de capre. Totodată, vom putea beneficia de serviciile oferite de această asociație în ceea ce privește măsurile tehnice privind ameliorarea genetică, folosind biotehnici de reproducţie, în mod deosebit inseminarea artificială. De asemenea, ne dorim foarte mult să creştem calitatea serviciilor oferite către cei 11 beneficiari, prin angajarea a încă unui psihopedagog care să vină în întâmpinarea nevoilor lor.“

Un brand local la Găgești

Teodora Damoc și o mână de oameni care se ocupă de acest proiect au descoperit că în această zonă sunt fermieri care au reuşit să dezvolte produse lactate de o calitate net superioară. În acest sens, aceștia s-au gândit că pot accesa fonduri prin care să poată construi un brand local pentru produsele din comuna Găgeşti şi să se asocieze într-o cooperativă agricolă. Totodată, se dorește consolidarea relaţiei pe care aceștia o au cu Liceul Tehnologic „Ghenuţa Coman“ din Murgeni, județul Vaslui. „În momentul de faţă avem elevi care îşi fac stagiul de practică la ferma noastră şi care în vară vor lua parte la o vizită de studiu în Olanda, la ferma Bettine. Ne propunem ca pe viitor specialiştii de la această fermă să organizeze workshopuri pentru elevii liceului tehnologic, prin care aceştia să afle metodele practicate în zootehnie de către fermierii olandezi.“

Per ansamblu, ferma Bettine este un proiect complex care atinge mai multe laturi ale societăţii și care, cu siguranță, este o rază de speranță a acestor oameni. „Pe de o parte, avem latura socială prin care ne dorim ca beneficiarii noştri să fie integraţi în comunitate şi să spargem aceste bariere pe care societatea le-a ridicat în ceea ce îi priveşte şi, pe de altă parte, avem partea economică prin care trebuie să dezvoltăm un produs calitativ, care să respecte standardele de igienă şi calitate impuse de autorităţi şi, nu în ultimul rând, de cerinţele clientului nostru. Proiectul reprezintă o reală provocare pentru asociația noastră, dar rezultatele înregistrate deja ne dau curaj și speranță că, în viitor, vom reuși să atingem obiectivele propuse“, a încheiat Teodora Damoc, responsabila fermei.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS