reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Nov 2019

Gabriel Varga: „Prin cooperativă putem negocia un preț mai bun al laptelui“

Asocierea și cooperarea fermierilor sunt două dintre cuvintele rostite apăsat și cu nuanță imperioasă, mai ales în cadrul evenimentelor oficiale. Teoria pe marginea necesității asocierii fermierilor sau a înființării cooperativelor agricole nu este de dată recentă. Dimpotrivă. Se vorbește de multă vreme despre faptul că sistemul agricol trebuie regândit și concentrat în jurul asociațiilor și cooperativelor. Însă practica dovedește că sunt foarte puțini fermierii care aderă la o astfel de structură. Și chiar mai puțini cei care iau efectiv inițiativa înființării unei asociații sau cooperative. Gabriel Varga a făcut excepție de la această regulă și, în urmă cu un an, împreună cu alți câțiva membri, a înființat Cooperativa Agricolă a Fermierilor Lactovest Variaș. Mânați de necesitate, firește. Mai exact, de prețul mic pe care îl primesc pentru litrul de lapte.

Speranța moare ultima

‒ Despre înființarea cooperativelor și asocierea fermierilor se vorbește de multă vreme. Teoretic, se dorește împlinirea acestor două deziderate, dar practic se întâmplă sau nu la nivelul la care ar trebui. Dumneavoastră ați avut inițiativa înființării unei cooperative.

‒ Cooperativa Lactovest a fost înființată acum un an și tot atunci am depus un proiect pentru realizarea cu fonduri europene a unei fabrici de lapte cu o capacitate de 2.000 de litri pe zi. Acest proiect a fost depus pe Măsura 4.2 cu finanțare europeană de 70% și 30% resurse proprii. Din nefericire, proiectul nu a primit finanțare și am fost nevoiți să reziliem contractul cu AFIR. Cooperativa pe care am înființat-o este de gradul 1, adică toți membrii au statut legal de persoană fizică. Probabil că acesta a fost motivul pentru care proiectul a fost respins. Mă gândesc că, dacă membrii ar fi avut statut juridic și dacă am fi avut un istoric în spate, am fi obținut finanțarea. Dar proiectul a fost evaluat ca un fel de start-up și am avut de pierdut din cauza asta. Sperăm ca în următoarea perioadă să adere mai mulți membri la această cooperativă și să devenim mai puternici, plus că avem deja o vechime în spate și ăsta va fi un plus în momentul în care vom redepune proiectul. Speranța moare ultima.

‒ Cum a afectat această respingere a proiectului evoluția cooperativei?

‒ Nu ne-a afectat, dar firește că a fost dezamăgitor din cauză că pentru depunerea unui astfel de proiect trebuie să muncești foarte mult.

640.000 de euro pentru fabrica de procesare

‒ Cum arăta acest proiect al fabricii de lapte și care era suma de care aveați nevoie pentru a se concretiza?

‒ Proiectul avea nevoie de 640.000 de euro, din care partea pe care trebuia să o acoperim noi era undeva la aproximativ 150.000 de euro. Ideea pe care am mizat era aceea de a colecta laptele de la fermieri, așa că era esențial să achiziționăm o cisternă de lapte, un microbuz de frig, trei tonomate. Aceasta era viziunea noastră, să nu mai fim nevoiți să ne dăm producția de lapte pe nimic. Eu, spre exemplu, vând litrul de lapte cu un leu, dar cred că aș putea obține un preț mai bun prin procesare.

‒ De câtă vreme creșteți animale și câte efective aveți?

‒ Am început să cresc animale prin anul 1997, când am cumpărat primele șase vaci. Astăzi am un efectiv de 110 de capete din rasa Bălțata Românească. O parte din producția de lapte pe care o obțin o transform în brânzeturi și o valorific în piețe; am livrat cantități mai mici și către o firmă din Sohodor, Bacău. Însă, neavând o cantitate mare, nici nu am putut negocia un preț corect pentru laptele pe care l-am vândut. Dintre toate problemele fermierilor, cred că cea mai stringentă este cea a valorificării. Pentru noi, producătorii de mici dimensiuni, este și mai greu pentru că, neavând o cantitate mare de lapte, nici prețul care mi se oferă nu este bun. De asta am spus să ne asociem și să procesăm lapte. Pentru a-i adăuga valoare. Puteam să facem o asociație, dar nu am fi avut aceleași facilități ca în cazul cooperativei.

‒ Câți membri are cooperativa astăzi?

‒ Până acum sunt doar nouă membri care au efective de la șase capete până la 40 de capete, dar sper că vom fi mai mulți pentru că așa vom deveni mai puternici. Chiar și dacă proiectul fabricii de lapte va fi implementat mai târziu, colectarea laptelui prin cooperativă și valorificarea lui către procesatori ne vor permite să negociem un alt preț.

cooperativa 1

Poți deveni membru și dacă ai doar trei vaci

‒ Înțeleg că aderarea la o astfel de cooperativă vine cu o serie de avantaje pentru fermieri, dar că aceștia sunt încă reticenți. Cum se justifică această reticență?

‒ Probabil că sunt fermieri care nu au accesat niciodată fonduri europene, care se tem să își ia niște atribuții legale, să semneze acte, spre exemplu, sau preferă să nu facă împrumuturi bancare.

‒ Care sunt condițiile pe care un fermier trebuie să le îndeplinească pentru a se înscrie în cooperativă?

‒ Nu sunt condiții specifice, doar să aibă vaci și să aibă producție de lapte. Nu avem condiții legate de numărul de capete, poate să aibă și doar trei vaci. De altfel, v-am spus că printre cei nouă membri există și crescători cu doar șase vaci.

‒ Cooperativa Agricolă a Fermierilor Lactovest Variaș are deja un an de existență. Ați reușit să ajungeți în atenția celor care pot prelua lapte, au fost discuții în acest sens?

‒ Deocamdată nu, pentru că am avut speranța că proiectul fabricii de lapte al cooperativei va fi aprobat. Până acum nu am căutat pe nimeni și nu am negociat un preț pentru lapte. Nu renunțăm la dorința noastră de avea propria fabrică de procesare, de aceea o să redepunem proiectul exact în forma în care a fost conceput inițial.

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS