reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Gospodăria țărănească, cooperativa și crescătorii de oi

Gospodăria țărănească poate deveni membru cooperator asociat în cooperativele agricole, odată cu intrarea în vigoare a recentei Legi nr. 6 din 5 ianuarie 2022. Potrivit acesteia, dimensiunile maxime obligatorii ale gospodăriei țărănești pentru sectorul zootehnic, la ovine, este de până la 300 de capete, un efectiv de animale care desemnează mai mult o fermă de subzistență a secolului nostru. Din păcate, realitatea este alta, crescătorii merg pe cont propriu pentru că fermele lor de ovine sunt  moștenire de familie. Șanse de a vedea cu alții ochii asocierea în cooperativele agricole nu prea par să fie, mai ales atât timp cât acest domeniu se confruntă cu mari probleme.

Ramona și Dorin Cîndroi, mici producători din satul Mărtinești, județul Hunedoara, speră la un viitor mai bun cu ferma lor mixtă. „Am mărit numărul animalelor de la an la an și avem un efectiv de 300 de oi din rasa Țurcană, majoritatea Oacheșe și Breze, vaci, porci, păsări de curte, măgari. Mieii i-am dat în ultimii ani la export. Și produsele lactate ajung în piața agroalimentară din Orăștie (telemea, caș, urdă din lapte de vacă și de oaie). Cu furajarea ne descurcăm destul de bine. Cu tractorul pe care îl avem facem nutrețul (cosit, greblat, balotat). Celor care vor să înceapă o astfel de afacere le spun să nu pună pe primul loc interesul financiar deoarece câștigul este în raport cu cheltuiala. Sperăm un viitor mai bun, să putem înmulți animalele și, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ne ușurăm munca. Să ne creăm condiții mai bune și să ne dezvoltăm cât de mult putem. Deocamdată suntem mici producători“, adaugă hunedoreanca.

Mihai Hapiuc, din Slobozia Sucevei, județul Suceava, are o fermă de familie moștenită de la tată și spune că ar renunța cu greu la Țurcanele sale. „Ne ocupăm cu creșterea oilor din anul 1997, când aveam 20 de exemplare. Treptat am ajuns la 500 de oi Țurcane, o rasă care s-a adaptat bine climei din zona Moldovei. Furajarea constă în fân și cereale. Cred că o investiție pentru un efectiv de 100 de capete ar costa în jur 40.000 de lei. Produsele le vindem în piețele din județ, iar lâna o folosim ca izolator la saivane. Îi sfătuiesc pe toți cei care vor să se apuce de creștere oilor să o facă încrezători deoarece acest domeniu îți aduce numai beneficii. Pe viitor, cu ajutorul lui Dumnezeu, vrem să ajungem la 1.000 capete“, mărturisește suceveanul.


Gospodăria țărănească trebuie înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor – SNIA ca fiind deținută de persoane fizice, neînregistrate la oficiul registrului comerțului. Aceasta îndeplinește condiții minime de biosecuritate, nu se înregistrează sanitar-veterinar și comercializează pe piața națională animale vii și produsele de origine animală de la acestea prin intermediul cooperativei agricole din care face parte.


Gospodăria țărănească se autorizează și funcționează ca membru într-o cooperativă agricolă, în conformitate cu prevederile prezentei legi. Animalele vii și produsele de origine animală de la acestea se comercializează numai către centrele de sacrificare, prelucrare, procesare, conservare, sortare, marcare și ambalare ale cooperativei agricole, în baza carnetului de comercializare. Cooperativa agricolă emite atestatul de gospodărie țărănească și carnetul de comercializare.


Beatrice Alexandra MODIGA

Adrian Oros: În loc de plafonare, România va aplica o plată redistributivă

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

Cooperativa „Dacia Unită”, o inițiativă pentru promovarea produselor românești

Unde sunt mulți puterea crește și munca depusă va da roadele cele mult așteptate, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, UNIREA ar trebui să fie mai mult decât un simplu cuvânt. Solidaritatea și colaborarea împletite ar putea reprezenta soluția pe termen lung pentru multe probleme, nu doar pentru agricultură și domeniile conexe.

În urmă cu doi ani, un grup de oameni patrioți animați de dorința de a scoate din anonimat și de a ajuta producătorul român de produse alimentare, materie finită sau materie primă pentru alimentele autohtone, au înființat Cooperativa „Dacia Unită”.  Până în acest moment, Cooperativa „Dacia Unită” are un număr de 360 de membri: atât mici producători români, cât și specialiști în diferite domenii de activitate care vin să completeze nevoile ce pot apărea și să gireze cu expertiza lor în ramurile adiacente procesului de producție – ingineri, economiști, experți în fonduri europene, transportatori, analiști financiari, juriști, militari.

„S-au alăturat acestui proiect oameni din toată lumea, care cred în România și în puterea micului producător, a produsului de calitate și sănătos”, ne-a declarat Vasile Pauliean, președintele Cooperativei „Dacia Unită”.

Organizația sprijină coooperatorii în accesarea fondurilor europene pentru modernizarea, reutilarea, tehnologizarea arealului agricol și oferă consultanță primară în direcționarea și încadrarea nevoilor acestora în tipul de fonduri europene dorit. Președintele cooperativei „Dacia Unită” spune că organizația are specialiști și colaborează cu firme de top din domeniu reușind să obțină facilități pentru membrii cooperatori în accesarea fondurilor europene. De altfel, mai spune Vasile Pauliean, în acest moment, se lucrează la un ghid explicativ despre beneficiile accesării de fonduri europene, ghid care să faciliteze și să încurajeze absorbția acestora.

„Avem proiecte la nivel național cu Asociația Comunelor, unde am discutat despre nevoile producătorilor la nivel național, cu nevoile specifice zonale, proiectăm liberul schimb de produse și acoperirea de cât mai multe zone cu produse din diferite zone”, a mai spus președintele organizației.

Unul dintre principalele obiective este și acela de a promova produsul românesc și în străinătate, facilitând accesul la marfa românească mai ales că mulți dintre români lucrează și trăiesc în afara granițelor.

Președintele cooperativei recunoaște că își dorește ca produsul românesc să devină un ambasador și să fie recunoscut ca fiind un produs de calitate și de încredere pentru consum. „Am început colaborarea cu alte cooperative pentru a putea deveni o voce, pentru o radiografie clară, corectă și unitară în ceea ce înseamnă relația cu instituțiile statului”, a menționat Pauliean.

Cine poate face parte din „Dacia Unită”

Potrivit președintelui Vasile Pauliean, oricine poate deveni membru în organizație – atât producător autohton, cât și persoane ce doresc să sprijine această inițiativă.

„Inițial, a fost gândită ca o cooperativă de desfacere, un loc unde producătorii și cooperatorii să poată valorifica recolta sau rodul muncii lor, în condiții cât se poate de normale, cu asistență managerială, de marketing, fără  costuri adiacente, un loc unde consumatorul poate să găsească produse proaspete, sănătoase, cu gustul autentic românesc. Țin să menționez că în Cooperativa „Dacia Unită”, există standarde clare și precise, riguros transmise către producători, privind calitatea produselor, originea lor și tot ce ține de „un produs sănătos”, ne-a explicat președintele organizației.

Brașov, orașul ales pentru înființarea primului magazin

Primul magazin înființat de Cooperativa „Dacia Unită” a luat ființă la Brașov, unde deja parte din spațiu este destinat producătorilor, cooperatorilor și procesatorilor autohtoni. În paralel, contextul actual și evoluția pieței on-line, s-a lucrat și pus la punct o platformă on-line unde producătorul sau echipa de marketing din Dacia Unită încarcă produsele, promovează și vinde produsele expuse. Accesul la platformă ajută atât vânzarea directă de către producător, cât și prin intermediul cooperativei. Dar lucrurile nu rămân aici, deoarece inițiativa se dezvoltă.

„În momentul de față, tot în Brașov, deschidem „Magazinul 2” care completează și mărește capacitatea de desfacere pentru produsul românesc. Până la finalul anului, dorim să demarăm procesul pentru deschiderea unui al treilea magazin, mai mult ca sigur în București, iar pe termen lung să reușim să avem unități de desfacere în cât mai multe orașe pentru a facilita accesul producătorilor dar și al consumatorilor”, a mai explicat președintele Vasile Pauliean.

Pe viitor, în cooperativă, sunt așteptați cât mai mulți producători, specialiști în diferite domenii – agricol și nu numai – pentru a face lucruri prin care producătorul și consumatorul din România sau din afara țării să formeze o echipă și să se bazeze unul pe celălalt. Poate luând exemplul celui mai biun dascăl – natura – vom învăța cu toții cât de importantă este o relație de simbioză între producător și consumator.