Creșterea animalelor a fost ocupația de bază a familiei Sur, iar fiul Adrian Sur a hotărât să mențină această tradiție. Este proprietarul unei ferme de animale care numără 1.000 ovine în comuna Ceanu Mare, județul Cluj.

Ciobănaș cu o turmă de 1.000 de oi

Tânărul crescător Adrian Sur are doar 23 de ani, iar la vârsta fragedă de 8 ani a început să îndrăgească oile, ne mărturisește acesta.

„Totul a început în urmă cu 24 de ani, când părinții mei au început un business în zootehnie doar cu 40 de oi. În prezent, împreună cu fratele meu am ajuns la un efectiv de aproximativ 1.000 de oi, creștem doar oi Țurcane de varietate bucălaie deoarece acestea ne sunt dragi și se acomodează cel mai bine la zona în care pășunăm. Pe timpul iernii furajarea o facem manual, dându-le la oile cu miei două mese pe zi de fân, paie și lucernă, iar porumb mănâncă la discreție, având hrănitoarele între ele timp de 80-90 de zile“, adaugă crescătorul clujean.

În fiecare an, în ferma de la Ceanu Mare Adrian Sur produce miei pentru piața arabă, iar pe viitor are în vedere modernizarea fermei. „Prețul mielului este mult prea mic în comparație cu cheltuielile pe care le avem. Lâna este un produs nesemnificativ deoarece o dăm pe gratis. Celor care vor să investească în oierit le spun că, dacă nu le este drag de oaie și nu sunt dispuși să stea 24 ore din 24 lângă ele, să nu se apuce de meseria asta. Pe viitor vreau să-mi modernizez ferma și să-mi măresc efectivul de oi, iar, dacă Dumnezeu mă va ajuta, o să fie o fermă cu cele mai bune condiții de trai pentru oi“, încheie fiul Adrian Sur.

Țara noastră este fruntașă la export

În continuare țara noastră este printre cele mai mari producătoare de ovine. An de an, în România se cresc milioane de capete de oi, mioare și berbecuț. În 2019, dar și în 2020 am avut peste 8 milioane de oi și mioare. La această cifră se adaugă alte peste 10 milioane de berbecuți. Și la capitolul export suntem fruntași. În 2019 am exportat carne de ovine în valoare de peste 40 de milioane de euro, însă cifra a scăzut în 2021 spre puțin peste 15 milioane de euro din cauza pandemiei. Deşi exportăm cantități impresionante, am şi cumpărat carne de miel de peste 5,5 milioane de euro doar anul trecut.

Izvorul ideilor de business în zootehnie nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât nevoile, cât și vechile generații de crescători. Lumea Satului a pornit în căutare de idei prospere de afaceri, într-un proiect menit să pună în lumină spiritul antreprenorial, în care atenția se îndreaptă spre ferma de animale.

Beatrice Alexandra MODIGA

AGRARIA a fost anul acesta, parcă mai mult ca altădată, un eveniment dinamic și complex, o platformă profesională de întâlnire între furnizorii de inputuri pentru agricultură, asociații profesionale, fermieri, specialiști, manageri și autorități din domeniul agriculturii, decidenți politici.

Cea de a 26-a ediție, desfășurată pe parcursul a 4 zile pe o suprafață de peste 10 hectare, a adus laolaltă peste 250 de expozanți și coexpozanți, reprezentanți ai unor branduri din 23 de ţări. A fost un eveniment mult așteptat, după o pauză de 2 ani, cauzată de pandemie.

Cei peste 28.000 de vizitatori au fost dornici să participe la conferințe pe diverse teme, demonstrații cu tractoare și mașini agricole, drone și alte echipamente speciale, diferite lansări de produse și servicii pentru agricultură, prezentare de animale și produse specifice industriei alimentare, ambalaje, produse horticole, management şi consultanţă în agricultură etc.

În cadrul programului de demonstraţii cu maşini si utilaje agricole precum și la standurile dedicate, participanții au avut prilejul să afle ultimele noutăți în domeniul tehnologiei agricole prezentate de NHR Agropartners, Agroconcept, Mecanica Ceahlău și multe altele.

O atracție a târgului a fost și la această ediție Zootehnica show, un concept dinamic, integrat cu o suprafață extinsă dedicată expoziției de animale de rasă, prezentărilor în ring, concursuri, bonitare, conferințe și forumuri.

Vizitatorii au asistat la prezentarea celor mai performante rase de bovine, la dezbaterile antrenante desfășurate la standul Asociației Aberdeen Angus România care a lansat în discuție îngrășarea și finisarea ca ultima etapă de producție a cărnii de vită, apoi demonstraţii culinare despre cum se pot prepara diferite specialităţi din carne de vită Bălţată românească.

De un interes deosebit s-a bucurat evenimentul „Actualitate și perspective în creșterea bubalinelor în România“. Scopul organizării acestuia fiind acela de a oferi o perspectivă reală creșterii bivolilor în condiţiile în care efectivele s-au aflat într-o continuă scădere în ultimii ani.

Au fost prezenți de asemenea producători şi distribuitori de tehnologii şi instalaţii pentru creşterea şi îngrijirea animalelor de rasă, inginerie genetică, produse de uz veterinar şi furaje.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a fost prezentă cu standul educațional și prezentarea spre vânzare a unor produse proprii, apoi cadre didactice si studenti au susținut sesiuni de prezentări cu teme de actualitate cum ar fi: facilitarea transferului de cunoștințe, valorificarea produselor locale și regionale, întărirea rețelelor de comunicare cu fermierii sau noțiuni aprofundate despre agricultura viitorului, precum și demonstrații practice în domeniul protecției plantelor.

Un eveniment care a atras atenția celor prezenți a fost și lansarea de brand organizat de Lactate Someşene, producător român medaliat cu aur de DLG Germania care a oferit cu acel prilej spre degustare, produse lactate din lapte de bivoliță, oaie și vacă, marca „Țarina“.

De un deosebit interes s-a bucurat și evenimentul de networking „Practici agricole sustenabile – Schimb de experienţe dintre Austria şi România“ organizat de Austrian Agricultural Cluster și Advantage Austria Bucharest în colaborare cu Facultatea de Agricultură USAMV Cluj-Napoca și Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească tip Simmental-ACVBR Sim, precum și DLG InterMarketing.

Teofilia BANU

Nicoleta Tecar din comuna Aluniș, satul Vale, județul Cluj, are 16 ani şi a crescut printre oi. În pofida vremurilor, a schimbărilor, a ales să îndrăgească ciobănitul. Dacă multe adolescente au alte preocupări adaptate vremurilor pe care le trăim, pentru Nicoleta anii adolescenței înseamnă muncă… Multă muncă. Și asta pentru că familia adolescentei are nu mai puţin de 600 de oi.

„Adolescenții din zilele noastre râd de această meserie!“

„Moștenesc pasiunea pentru oi de la tatăl și bunicul meu, ciobani fiind din tată în fiu. Acum avem un efectiv de 600 de oi Țurcane, pe care le îngrijim în familie. Și asta pentru că în ziua de azi nu se mai găsesc ciobani, care să facă lucrul acesta cu pasiune și dragoste, deși munca lor este bine plătită. Povestea fermei noastre începe de când tata era copil mic și începea să muncească la o altă fermă de prin zonă. După câțiva ani, în care a câștigat experiență, a început să-și facă propria fermă, începând cu 10 oi. Iar acum, după 19 ani de muncă, am ajuns la un număr de aproximativ 600 de oi Țurcane. Clienții noștri își comandă produsele noastre prin telefon sau la domiciliu. Nu mergem pe piață, produsele se ridică la stână sau, la nevoie, le livrăm noi. Producem caș, urdă, jintuială, zer și, la cerere, brânză și telemea. Lâna nu mai este căutată și de aceea suntem nevoiți să o vindem la prețuri foarte scăzute… De exemplu, lâna de la 600 de oi are un preț de 150 de lei toată, este un preț foarte mic, având în vedere toată munca depusă pentru o singură oaie. De la jumătatea lunii mai, noi ducem oile pe pășune, iar când dau primele zăpezi le aducem acasă, unde le dăm porumb, otavă, lucernă etc. Niciodată nu am făcut un calcul al cheltuielilor, dar ele necesită în fiecare an multe tratamente, hrană de înaltă calitate, care sunt destul de costisitoare“, ne spune tânăra clujeancă.

În zilele pe care le trăim acum sunt tot mai puțini fermieri care încep acest drum frumos deoarece întâmpină multe piedici și greutăți, mărturisește Nicoleta. „Ca un sfat pentru cei care sunt la început de drum, eu îi îndrum să o facă cu multă dragoste și pasiune și, oricât de greu ar fi, să nu dea niciodată înapoi pentru că munca lor va fi răsplătită. Este foarte greu, având în vedere că adolescenții din zilele noastre râd de această meserie… Dar eu mă consider o fată norocoasă și specială pentru că în ziua de azi rar mai vezi fete care să stea la stână și să aibă această frază în minte: „Ce intră în sânge niciodată nu mai iese!“ Peste câțiva ani eu îmi doresc să am un efectiv mai mare de oi și cu o varietate mai mare de produse, dar și mai multă susținere din partea Ministerului Agriculturii“, încheie Nicoleta Tecar.

Beatrice Alexandra MODIGA

Chiar şi în zonele tradiţionale de creştere a oilor tot mai rar tinerii vor să devină oieri sau ciobani, iar generaţia de păstori adulţi se răreşte de la an la an. Plus că puțini sunt cei care au prins dragostea de animale de la părinți și își doresc să ducă mai departe oieritul. Un exemplu de astfel de tânăr este crescătorul Alex Cătălin Farcaș din Aluniș, județul Cluj.

Un tânăr care aduce speranța! Alex are doar 16 ani, o vârstă fragedă la care alți adolescenți sunt preocupați tot mai mult de haine și gadgeturi și de alegerea unei cariere la birou. În schimb, acesta a ales să calce pe urmele tatălui, ciobănitul.

„Momentan am un efectiv redus de oi, dar cu ajutorul lui Dumnezeu și cu speranța că pe viitor cei care dețin animale vor fi sprijiniți mai mult aș dori să ajung undeva la un efectiv de 400-500 de oi. Tata de mic copil deținea oi, iar eu la rândul meu de mic copil am prins drag de ele. Mereu tata avea în jur de 100-150 de oi, dar cu timpul am tot mărit efectivul și în prezent avem în jur la 300 de exemplare din rasa Țurcană brează. Vara le ținem sus la stână, iar iarna acasă le hrănim cu lucernă, porumb, mai exact cu fânuri. În ziua de azi este foarte greu să deții animale deoarece nu mai găsești oameni la muncă și pentru că nu ai nicio zi liberă. A devenit o raritate să mai angajezi ciobani profesionişti, pasionaţi şi pricepuţi, mai ales mulgători, dispuşi să muncească şi să supravegheze 24 de ore/zi ovinele date în grijă“, ne mărturisește tânărul.

Trebuie să fii mereu trup și suflet acolo lângă ele, mai spune tânărul baci. „Dar, dacă vrei să faci ceva cu adevărat, faci oricât de multe obstacole ar fi! Vara, după ce vindem mieii, le mulgem și realizăm diferite produse, cum ar fi: caș, jintuială și telemea pe care le ducem pe piața locală. Este foarte greu cu animalele în zilele noastre, depui multă trudă și nici nu produci exact cât ți-ai dori. Spre exemplu, de câțiva ani, după ce sunt tunse oile dăm foc lânii pentru că nu o caută nimeni, nu mai are valoare. Le dau un sfat celor care ar vrea să dețină animale: trebuie să se gândească de două ori înainte de a investi într-o astfel de afacere, iar dacă au început, să meargă înainte, până la capăt, oricât de multă trudă ar fi. În viitor mi-aș dori să-mi fac propriul meu export de miei, mai exact să vând mieii din propria mea fermă, să nu îi mai dau celor care oferă doar jumătate din prețul lor corect.“

Beatrice Alexandra MODIGA

”Călătorie în bucătăria tradițională românească”, un eveniment de tradiție la USAMV Cluj-Napoca, va fi organizat vineri, 28 mai, cu participarea a 22 de studenți din anul IV Ingineria și Protecția Mediului (Facultatea de Agricultură).

Evenimentul va fi găzduit, la fel ca în anii anteriori perioadei de pauză pandemică, de Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate, din campusul USAMV Cluj-Napoca, și va reuni preparate tradiționale din numeroase zone ale Transilvaniei, pregătite cu drag de studenții participanți, de la Disciplina Controlul și certificarea produselor tradiționale.

”Va fi o călătorie inițiatică în trecutul gastronomic al satelor de baștină ale studenților noștri pentru descoperirea gustului de altădată al bucătăriei părinților, bunicilor și strămoșilor lor, pentru salvarea de la uitare a unui patrimoniu culinar țărănesc excepțional. Vă garantăm o călătorie autentică care o să vă desfete papilele senzoriale într-un recital unic de degustare din Cluj în Mureș, din Alba în Maramureș, din Harghita în Sălaj! O să retrăiți crâmpeie de bucurie din copilăria dumneavoastră care să vă reconecteze pentru o clipă, cu o lume de multă vreme uitată!”, a explicat Conf. dr. Avram Fițiu, coordonatorul tradiționalului proiect.

Între rețetele cu care studenții vor încânta asistența se numără păsulă cu hospă de Marin, gușă fiartă cu boia și usturoi, cocoradă cu brânză de oaie, cozi de ceapă și mărar, zamă de măcriș sau alivenci de Toplița.

Toate produsele vor fi jurizate de trei experți în gastronomie tradițională, iar pentru câteva ore studenți, profesori și pasionați de istoria bucătăriei ardelenești se vor bucura să împărtășească o experiență unică.

Evenimentul se va derula între orele 10.00 – 17.00, cu respectarea măsurilor sanitare aflate în vigoare.

REȚETE TRADIȚIONALE PARTICIPANTE

• GUȘĂ FIARTĂ CU BOIA ȘI USTUROI, jud. Cluj;
• VARZĂ A LA CLUJ;
• PĂSULĂ CU HOSPĂ de Marin, Jud. Sălaj;
• COZONAC CU NUCĂ de Buciumi, jud. Sălaj;
• PLACINTĂ CU PRUNE de Ighiu, jud Alba;
• PRAJITURĂ ALBINIȚA de Someșul Rece, jud. Cluj;
• MĂLAI de Zau de Câmpie, jud. Mureș;
• LICHIU CU GRIȘ ȘI SMÂNTÂNĂ de Albești, jud. Mureș;
• MĂMALIGA DE CARTOFI CU TOCHITURĂ de Gherla, jud. Cluj;
• MUCENICI MOLDOVENEȘTI;
• COCORADĂ CU BRANZĂ DE OAIE, COZI DE CEAPĂ ȘI MĂRAR de Șieu Odorhei, jud. Bistrița Năsăud;
• COZONAC CU NUCĂ de Someșeni, jud. Cluj;
• GOMBOȚI CU CĂPȘUNI de Slătinița, Bistrița Năsăud;
• ZAMĂ DE MĂCRIȘ de Gilău, jud. Cluj;
• CARNAȚI DE CASĂ de Someșul Rece, jud. Cluj;
• SIROP DIN FRUCTE DE PĂDURE de Mărișel, jud. Cluj;
• ZACUSCĂ CU VINETE de Hetiur, jud. Mureș;
• CHIGALA CU CARTOFI ȘI MACAROANE de Borșa, jud. Maramureș;
• CIOLAN ÎN PÂINE de Borșa, jud. Maramureș;
• SALAM DE BISCUIȚI de Dej, jud. Cluj;
• ALIVENCI de Toplița, jud. Harghita;
• PRAJITURĂ CU MERE, jud. Mureș.

Modi Denes-Szilvester și fratele său Tamas, doi tineri din localitatea Băița, județul Cluj, au o micuță fermă de capre, investiție care a ajuns la cca. 10.000 de euro. Ce rase de capre au, dar și ce producție de lapte valorifică tinerii aflăm în cele de mai jos.

„Fratele meu a început toată treaba aceasta pentru că i-au plăcut animalele de când era mic copil, iar într-o zi a zis că o să cumpere o capră. Și așa, cu animalul lângă noi, m-am îndrăgostit și eu. Între timp el a terminat școala profesională agricolă la Răscruci, județul Cluj, iar eu liceul și în prezent sunt student la USAMV Cluj, pe lângă activitatea din fermă. Așadar, mă ocup de ferma de capre împreună cu fratele meu și cu părinții“, ne spune Denes-Szilvester.

Familia Modi din Băița a început cu creșterea caprelor din anul 2014, iar în prezent au un efectiv de 95 de exemplare, din mai multe rase, mai adaugă tânărul crescător. „Am pornit la drum cu o capră, toată inițiativa a fost a fratelui meu mai mic și așa încet-încet am mărit efectivul. În 2018 am achiziționat încă 35 de capre și am început să valorificăm produsele făcute de noi. În acest moment avem un efectiv de 95 de exemplare, capre din rasa Carpatină care sunt ideale pentru climatul nostru, avem Alpine Franceze și Sannen care sunt foarte bune de lapte, dar sunt mai sensibile la boli. Avem metișe din aceste capre care se comportă bine din punctul de vedere al randamentului și al rezistenței. Furajarea constă în fân de bună calitate și lucernă, de două ori pe zi, dar și porumb, câte 1 kg/cap de animal împărțit în două mese. Ca tratamente pot spune că le deparazităm de 4 ori într-un an, le vaccinăm pentru Agalaxia contagioasa, pentru antrax, vaccin antirabic și coglavax, în ultima perioadă a gestației. O astfel de investiție doar poate începe de la 8.000 până la 10.000 de euro pentru a achiziționa animalele și utilajele necesare în afară de terenul pentru furaje.“

Primăvara tinerii crescători vând iezii de tăiat în perioada Paștelui, iar valorificarea laptelui către clienți se face pe bază de abonament, precizează clujeanul. „Producem caș simplu sau cu diverse condimente, de exemplu cu mărar, chili, usturoi și caș cremă. Produsele se livrează la domiciliu, iar perioada anului în care se face distribuția este de la începutul lunii aprilie până în octombrie. Avem o medie între 320 și 420 de litri de lapte/cap de animal, în perioada în care mulgem, și în jur de 20.000 de litri de lapte, pe perioada de procesare.“

„Sfatul pe care pot să-l dau celor care vor să investească într-o asemenea fermă este să o facă doar dacă iubesc acest stil de viață și au devotament și răbdare pentru că este o investiție de lungă durată; durează ceva vreme până când ajungi să te cunoască cumpărătorii și să prindă încredere în tine.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Ionel Gavriloaie este un tânăr crescător de oi din satul Sărată, comuna Panticeu, judeţul Cluj, care a renunţat la cursurile unui liceu de prestigiu din municipiu pentru a continua ce tatăl său începuse mai demult…. ciobănitul. Acesta mărturiseşte că face ce şi-a dorit dintotdeauna şi nu regretă alegerea făcută.

„Sărată este un sat aparent banal, însă pentru mine în calitate de crescător de ovine este raiul pe pământ. Povestea mea şi a fermei mele începe în urmă cu 8 ani; terminând ciclul şcolar gimnazial în vara anului 2013, nevoit ca orice copil crescut la ţară să-mi ajut părinţii, a fost musai să merg la oi; pe atunci părinţii mei aveau în jur de 30 de oi mărcuşe, cum le ziceam noi. Între timp am avut admiterea la liceu și eram foarte bucuros că intrasem la un liceu de prestigiu din Cluj; brusc m-am trezit peste noapte că de fapt drumul meu în viaţă ar fi altul, nu cel care a fost plănuit cu mult timp înainte, ci să continui ce tatăl meu începuse… ciobănia“, ne mărturiseşte crescătorul clujean.

Iniţial a achiziţionat câteva mieluţe Oacheşe, apoi, încet-încet a început să-şi mărească efectivul de animale. „În momentul de faţă deţin 200 de oi, dintre care 150 de oi mame, care sunt de fătat şi restul noatine, din rasa Breze, însă predomină sângele de Oacheşe; acestea au o capacitate de producţie de lapte foarte bună şi sunt nişte oi cu un aspect impecabil“, adaugă Ionel.

„Pe timp de iarnă furajarea o facem noi cu lucernă, fân şi porumb, toate din producţia proprie, iar pentru acestea avem utilaje corespunzătoare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini în agricultură. Costurile nu se ridică foarte mult; practic, dacă munceşti vara şi dacă pregătești furajul nu trebuie să cumperi. Referitor la veniturile dobândite de pe urma oilor vă pot spune că, de exemplu, mieii îi vindem în fiecare an, la sfârşitul lunei aprilie, unui domn ce îi comercializează pentru export cu un preţ destul de corect. În ceea ce priveşte laptele, avem încheiat contract cu o firmă de lactate de la Braşov care îl preia de la domiciliu, dar în primăvară ne-am achiziţionat şi un răcitor. Problema principală ar fi lâna, nu ne-o valorifică nimeni, şi nici nu umblă nimeni să o cumpere. În fiecare an o aruncăm sau sau îi dăm foc. Trist, dar adevărat, e dezastru la acest capitol“, mai specifică tânărul.

Pentru a reuşi cu această fermă de familie, tânărul din comuna Panticeu s-a gândit că cel mai bine pentru el este să se asocieze cu fratele său, crescător harnic şi iubitor de animale şi acesta. „Vara sunt asociat cu un frate de-al meu, el are mai multe oi decât mine şi împreună ne descurcăm; alături de noi sunt şi soţiile noastre care muncesc cot la cot cu noi, indiferent de muncă. Nu ne putem plânge că ne vede Dumnezeu, dar nici să ne lăudăm prea mult. Atât timp cât la noi, de la mic la mare, fie bărbat sau femeie munceşte, zicem că nu ne este greu, unde trag toţi se cunoaşte şi rodul muncii. Practic, când faci ceva, să faci cu drag, chiar dacă drumul e greu şi mai aluneci, mergi înainte, acolo unde ţi-ai dorit atât de tare. Şi da, după 8 ani de muncă şi de nopţi şi zile petrecute cu oiţele, prin vreme bună, ploi şi frig, pot spune că am ajuns unde mi-am dorit“, a încheiat Ionel Gavriloaie, tânăr crescător de oi din comuna Panticeu, judeţul Cluj.

Beatrice Alexandra MODIGA

Un exemplu de fermă familială de ovine care funcționează la nivel de subzistență este cea a clujeanului Dan Răzvan Petrea, din comuna Râşca. Cu toate că în ziua de astăzi puţini tineri aleg acest sector, majoritatea renunţă în timp şi se reorientează spre altceva. Viaţa la stână este grea, doar cei care au drag de animale, de ciobănit rezistă, ne spune tânărul pe care vi-l prezentăm în continuare.

O dragoste moștenită

Dan Răzvan Petrea a împlinit frumoasa vârstă de 24 ani și a crescut într-o familie de țărani în care dragostea pentru oi a devenit o îndeletnicire moștenită din tată în fiu, ne spune tânărul crescător. „Cei din familia mea s-au ocupat o bună perioadă cu creșterea oilor, astfel că și eu am moștenit dragostea față de aceste animale, care prezintă o blândețe de nedescris. Oile mi-au fost întotdeauna foarte dragi. Probabil pentru că am crescut alături de ele. Iată că și până în prezent această dragoste nemărginită mi-a rămas întipărită în suflet și cred că, atât cât mă vor ține puterile, nu voi abandona această pasiune a mea – oieritul. Aceasta nu este o fermă, este o pasiune din copilărie. Din anul 2012 mă ocup cu creșterea oilor singur. Părinții mei au avut și ei oi, dar le-au vândut în urmă cu 10 ani, iar atunci parcă m-a mișcat ceva și am tras concluzia că trebuie să duc mai departe pasiunea familiei. Practic, am pornit de jos, de la doar patru oi, iar acum dețin un număr nesemnificativ pentru alții, dar pentru mine satisfăcător, de 50 de capete, din rasa Țurcană, varietatea bucălaie de Luncani, oaie de munte rezistentă“, mai spune clujeanul.

Tânărul clujean ne spune că face tot ce e nevoie şi chiar se descurcă: duce oile la pășunat, le mulge și prepară diverse produse din lapte. „Țurcana este cea mai populară rasă de oi din România, preferată de majoritatea crescătorilor pentru rezistența, dar și pentru producția de lapte, carne și lână. Țurcana se evidențiază ca rasă prin rusticitatea şi rezistență organică deosebită. Dacă sunt bine îngrijite, oile Țurcane pot da o producție satisfăcătoare de lapte, de aceea folosesc toate categoriile de furaje predominant celulozice: fânuri, vreji, paie, coceni de porumb, 100% bio“, adaugă crescătorul.

Atât timp cât ai pasiune, nu mai ții cont de bani, drept dovadă și investiția a fost cu fonduri proprii, specifică tânărul. „În ceea ce privește distribuția produselor livrăm de acasă, dar nu prea valorificăm, păstrăm pentru uz casnic mai mult. Ca sfat pentru cei începători, pot spune doar atât: dacă au drag de animale să înceapă, dacă nu să stea liniștiți... cu animalele nu este ușor deloc. Cât am putere, nu mă las de ele, doar să ne ajute Dumnezeu să fie bine“, încheie Dan Răzvan Petrea.

Beatrice Alexandra MODIGA

Existența căpușelor în mediile urbane reprezintă un subiect de actualitate și interes major în Europa, mai ales datorită capacității lor de a transmite boli. Până în prezent, diversitatea și ecologia căpușelor din medii urbane din România a fost foarte puțin studiată și cunoscută. De aceea, Disciplina de Parazitologie și Boli Parazitare din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca și-a propus să contribuie la o mai bună cunoaștere a factorilor care influențează diversitatea, abundența și sezonalitatea căpușelor din habitatele urbane și periurbane din Cluj-Napoca.

Sigur, am adăuga noi, studiul poate fi luat în considerare și pentru multe alte zone din România, în funcție de caracteristicile fiecărei zone.

Studiul a fost publicat recent într-un jurnal internațional de specialitate și s-a desfășurat ca parte integrantă a Proiectului „Multidisciplinary One Health excellence research platform for neglected and emerging vector-borne diseases“, finanțat de UEFISCDI, un proiect coordonat de prof. dr. Andrei Daniel Mihalca.

Cercetările s-au efectuat de către drd. Silvia Borșan, în perioada 2018-2019, în cinci locații urbane și două locații periurbane din Cluj-Napoca: campusul USAMV Cluj-Napoca, Cimitirul Mănăștur, Parcul „Iuliu Hațieganu“, Grădina Botanică „Alexandru Borza“, o grădină privată cu locație centrală, precum și în Pădurile Hoia și Făget.

Protocolul de lucru a constat în colectarea căpușelor atât de pe vegetație, prin metoda steagului („flagging”), cât și de pe diverse specii de mamifere (rozătoare, arici) și păsări din aceste locații. În total, s-a reușit colectarea unui număr de 3.383 căpușe de pe vegetație și 1.107 căpușe de pe fauna sălbatică urbană.

În urma cercetărilor, s-a tras concluzia că mediul urban reprezintă un habitat excelent pentru mai multe specii de căpușe, din care cea mai abundentă este Ixodes ricinus, principalul vector al Borreliozei Lyme sau al encefalitei de căpușă. Cele mai abundente stadii colectate din vegetație au fost cel de larvă (vârf de activitate toamna) și de nimfă (vârf de activitate primăvara și vara). „Nimfele de I. ricinus reprezintă principalul stadiu de dezvoltare implicat în transmiterea bolii Lyme, fiind și cel mai comun stadiu găsit pe oameni. În plus, dimensiunea lor redusă le face greu de observat, iar în consecință crește timpul de atașare pe gazdă și automat șansele de transmitere a eventualilor patogeni. De asemenenea, studiul nostru a relevat faptul că abudența căpușelor este mai mare în zonele urbane, chiar și în zonele centrale ale orașului, decât în zonele perirubane“, a explicat drd. Silvia Borșan.

În concluzie, zonele urbane nu sunt lipsite de riscuri și reprezintă chiar medii propice pentru dezvoltarea populațiilor de căpușe.

„Recomandarea noastră este ca în timpul plimbărilor în aer liber, inclusiv în parcuri, să purtați îmbrăcăminte de culoare deschisă (pantoloni lungi, bluze cu mânecă lungă). De asemenea, după astfel de ieșiri este indicat să efectuați o examinare corporală amănunțită, acordând atenție deosebită zonelor cu piele fină (cervical, axilar, inghinal), plicilor, inclusiv zona capului și scalpului la copii. Și animalul de companie pe care îl dețineți trebuie să fie în permanență protejat de căpușe prin utilizarea unor produse comerciale de calitate, administrate doar la recomandarea medicului veterinar curant. Nu toate căpușele sunt purtătoare de patogeni. Dacă descoperiți o căpușă atașată de corpul dumneavoastră este important să o îndepărtați în mod corect, folosind o pensă cu vârful fin sau instrumente speciale de tipul unei minipârghii. Nu utilizați sub nicio formă metode empirice, cum ar fi aplicarea de produse iritante pentru căpușă (alcool, ulei, benzină, fosfor), deoarece acestea pot induce regurgitarea și transmiterea mai facilă a agenților patogeni. Ulterior, căpușa poate fi adusă pentru identificare morfologică în cadrul Departamentului de Parazitologie și Boli Parazitare din universitatea noastră, iar partea de profilaxie medicamentoasă discutată cu medicul de familie“, a transmis și prof. dr. Andrei Daniel Mihalca, cel care a coordonat proiectul.

„Principalul meu obiectiv este construcţia unui beci care să îmi permită depozitarea următoarelor tipuri de brânzeturi maturate pe care vreau să le produc în viitorul apropiat. Acest beci va fi construit în pământ sub forma unei grote. Al doilea obiectiv principal ar fi dubla specializare în acest domeniu.“

Povestea Narcheese este un vis devenit realitate în iulie 2019 pentru tânărul Narcis Pintea din satul Corneşti, comuna Gârbău, judeţul Cluj. Atunci a început să pună în practică cunoştinţele dobândite la şcoala agricolă din Elveţia şi a obţinut prima brânză provenită din laptele de la ferma „Fraţii Pintea“.

Specializarea lui Narcis în momentul de faţă este brânza maturată Raclette. Acest tip de brânză provine din zona Valais (Elveţia) şi se produce în special în timpul verii, când vacile ies la păscut, ne lămureşte tânărul. „Laptele se procesează crud, timpul de prelucrare este de 24 h, după care urmează procesul de maturare (minimum 4 luni) în condiţiile favorabile dezvoltării bacterilor de care aceasta are nevoie; aceste bacterii favorizează gustul intens pe care această brânză îl are. Atelierul Narcheese produce 3 feluri de brânză maturată: caş tradiţional simplu maturat minimum o lună, Raclette şi brânză Tom, iar în viitor urmează Brie, Gruyere şi Gorgonzola. Distribuţia produselor o realizăm în trei magazine din Cluj: Sat pentru Oraş, Gourmeticus Shop şi Nod Verde.“

Ferma „Fraţii Pintea“ are aproximativ 30 de bivoliţe şi 20 de vaci de Bălţată Românească, 100 de capre Alpină Franceză şi Carpatină, plus 500 de oi, iar în jurul fermei se află terenuri cositor (terenuri care produc fân), arabile şi păşune pe care aceştia le lucrează bio. „Vara producem aici fân, lucernă şi siloz, iar animalele pasc liber pe păşune, pe când iarna sunt hrănite cu lucernă şi siloz. Nu folosim concentrate care să forţeze animalele să producă mai mult lapte decât produc ele în mod natural“, mai adaugă Narcis Pintea.

Beatrice Alexandra MODIGA

În urmă cu patru ani, Ioana Danciu s-a întors în satul natal Aghireşu, județul Cluj, unde a plantat trei hectare cu patru soiuri poloneze de coacăze negre doar din fonduri proprii. De atunci transformă coacăzele în siropuri, dulcețuri, vin sau oțet. Pe lângă coacăze, adaugă în siropuri și dulcețuri fructe de pădure din flora spontană, culese de oamenii din satele din zonă. Apoi, le fierbe domol, pe foc de lemne, într-un atelier artizanal în care munca manuală este la mare preț. Pe viitor, aceasta îşi doreşte o unitate de procesare bine echipată şi să comercializeze produse procesate şi certificate în străinătate.

Reporter: Care este povestea acestei culturi şi de ce aţi ales coacăzele negre?

Ioana Danciu: În anul 2015 nu știam nimic despre coacăze. Dar mă întorsesem în ţară şi știam foarte clar că vreau să fac ceva în satul meu. Am sondat dealurile din Aghireșu și am primit dovada de laborator că pământul lor este roditor. Am ales să-l lucrez pentru că am încrederea că hărnicia poate scoate din țărâna curată, românească, recolte cu gust, după care Occidentul doar tânjește. Și mai cred că merităm și noi să ne hrănim curat și ales, aşa cum au făcut-o bunicii noştri. M-am oprit la cultura de coacăz pentru că fructele adaugă gustului inconfundabil și o sumedenie de proprietăți curative care le apropie mult de leac. În plus, este cel mai puțin pretențios arbust fructifer, deci poate fi lăsat în pace, fără să intervenim prea mult în viaţa lui. Așa că în urmă cu patru ani am fost chiar eu în Polonia, țară care face de mult timp cercetare temeinică în cultura coacăzului negru, și am adus patru soiuri de coacăz. Le-am ales astfel încât să se coacă unele după altele – ca să avem răgaz să culegem toate cele trei hectare de cultură, și ca să fie atât soiuri cu boabe mici și concentrat aromate pentru prelucrare, cât și din cele cu boabe mari, pentru consum.

Rep.: Ce puteţi să ne spuneţi despre tehnologia de cultivare pe care o folosiţi?

I.D.: Toată munca se face manual, doar cositul între rânduri se face cu tractorul, iar între tufe mergem cu sapa. Recoltarea are loc tot manual.

Rep.: Ce soiuri folosiţi şi ce producţie aţi avut?

I.D.: Avem soiurile poloneze Ruben, Gofert, Tiben şi Tisel. Dar, nu am o cifră exactă în ceea ce priveşte producţia deoarece a fost diferită de la an la an, ca urmare a vârstei culturii și a condițiilor climatice concrete.

Rep.: Ce tratamente fitosanitare folosiţi, dacă folosiţi, şi unde aţi întâmpinat cele mai multe probleme?

I.D.: Avem o schemă de tratament bio pe care o aplicăm preventiv deoarece suntem în primul an de certificare ecologică. Coacăzul negru are un singur dăunător care face stricăciuni destul de serioase, sfredelitorul tulpinii. Tufa se reface, în fiecare an apar drajoni noi, dar producţia scade considerabil în zonele afectate.

Rep.: Cum se face distribuţia producţiei şi cât a costat un kilogram de coacăze anul acesta?

I.D.: Distribuţia o facem direct din plantaţie sau la domiciliu, la persoane fizice şi hipermarketuri, iar preţul mediu anul acesta a fost 10 lei/kg.

Rep.: Ce perspective de viitor aveţi privind această cultură?

I.D.: Ne dorim o unitate de procesare bine echipată ca să obţinem certificarea bio şi să comercializăm produse procesate şi certificate în străinătate.

Rep.: Ce recomandaţi celor care vor să îşi facă o plantaţie de acest fel?

I.D.: Să aibă o bună strategie de marketing. Cultura nu este pretenţioasă, dar produsul neprocesat este slab vandabil. Experienţa noastră ne-a demonstrat că nevoia de coacăz negru a pieţei de la momentul înfiinţării culturii nu a mai fost de actualitate când am intrat efectiv pe producţie şi a trebuit să căutăm alte moduri de valorificare a fructelor. În condiţiile în care nu sunt asociaţii de producători locali pentru a înlesni comercializarea sau a ne ajuta cu instalaţii frigorifice, iar fructele importate sunt la jumătate de preţ faţă de cele autohtone, nu avem un produs competitiv din punctul de vedere al preţului. Tehnologia rudimentară şi lipsa forţei de muncă afectează productivitatea și se ajunge la un preţ de cost prea ridicat.

Beatrice Alexandra MODIGA

Peste 50 de studenți la Facultatea de Medicină Veterinară (FMV) din cadrul USAMV Cluj-Napoca vor participa sâmbătă, 6 iulie 2019, la o acțiune caritabilă destinată animalelor fără stăpân (căței și pisici), aflate în îngrijirea asociațiilor pentru protecția animalelor.

Spitalul Clinic al FMV nu se află la prima acțiune destinată comunității, iar reprezentanții acestuia explică și beneficiile inițiativei din 6 iulie:

„Dorim să sprijinim comunitatea, dar vizăm și beneficiile acestei inițiative - control al înmulțirii animalelor fără stăpân, ajutorul pentru familiile cu venituri mici, reducerea numărului de animale care sunt abandonate (pui sau datorită unui comportament nedorit/agresiv), limitarea cazurilor de abuz împotriva animalelor, reducerea incidenței unor afecțiuni medicale frecvente la animalele nesterilizate (tumori mamare sau de prostată, piometru, boli cu transmitere sexuală), prevenirea vagabondajului și a luptelor între masculi, reducerea animalelor din adăposturi/ecarisaj și, implicit, reducerea costurilor suportate de către comunitate, scăderea cazurilor de eutanasie pentru animalele fără stăpân care nu sunt adoptate sau suferă de afecțiuni costisitoare, precum și reducerea cazurilor de persoane atacate de câini agresivi fără stăpâni“, a precizat prodecanul Facultății de Medicină Veterinară, Conf. dr. Cosmin Peștean.

Astfel, sâmbătă, începând cu ora 8.00, la Spitalul Clinic al FMV, echipe de câte trei studenți de la cele trei linii de predare (română, engleză, franceză) vor începe acțiunile de sterilizare, sub supravegherea și supervizarea cadrelor didactice și a medicilor. Studenții sunt în anul al VI-lea de studiu, iar după o săptămână își vor finaliza studiile la universitatea noastră.

Au fost stabilite programări pentru aproximativ 40 de căței și pisici în vederea sterilizării, dar vor fi primite și animale în afara protocolului agreat cu asociațiile pentru protecția animalelor.

Accesul auto în campus se face doar pe la poarta principală, din Calea Mănăștur nr. 3-5, iar fără autoturisme se poate intra și pe la poarta nr. 2, de pe str. Govora.

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca scoate la concurs pentru anul universitar 2019-2020 la studiile de licenţă 830 de locuri bugetate şi 790 cu taxă, în 28 de programe de studiu acreditate în cadrul celor cinci facultăți: Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, Facultatea de Medicină Veterinară și Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor.

Din cele 830 de locuri bugetate, 705 sunt repartizate statistic, 106 sunt alocate pe domenii prioritare de dezvoltare a României, 15 revin absolvenților de licee situate în mediul rural, două sunt destinate formării cadrelor didactice și tot două pentru candidații de etnie romă. De asemenea, în oferta educațională a USAMV Cluj-Napoca pentru românii de pretutindeni există 42 de locuri în total, studii de licență (26, din care 17 cu bursă), master (14, 8 cu bursă), doctorat (2, unul cu bursă).

Înscrierile pentru studiile universitare de licenţă vor avea loc între 15-26 iulie, pentru sesiunea de vară, respectiv între 9-20 septembrie pentru sesiunea de toamnă.

Selecția candidaților USAMV Cluj-Napoca la studiile universitare de licență (pe domenii și programe de studii) se face prin concurs de admitere după media obținută la examenul de bacalaureat, cu excepția Facultății de Medicină Veterinară (FMV), care are probe specifice de concurs.

Astfel, la FMV, linia în limba română: media de bacalaureat (pondere de 60% din media finală), probă teoretică (Biologie, clasata a XI-a, test grilă, pondere 20%) și probă teoretică (Chimie, clasata a X-a, test grilă, pondere 20%). La liniile de studiu în limba engleză și în limba franceză media de bacalaureat (sau echivalent) are o pondere de 90%, iar la aceasta se adaugă experiența în voluntariat în domeniul creșterii și protecției animalelor (cu atestate și/sau recomandări, pondere de 10%).

Oferta educaţională pentru cele 26 de programe de masterat cuprinde 430 de locuri la buget şi 275 de locuri cu taxă. Perioada de înscriere pentru studiile universitare de masterat (sesiunea de vară) este între 25 iunie - 25 iulie. Pentru sesiunea de toamnă se pot face înscrieri între 9-20 septembrie.

Pentru studiile universitare de doctorat sunt alocate 78 de locuri, din care 42 cu bursă, iar perioada de înscriere este între 9-20 septembrie.

În total, USAMV Cluj-Napoca scoate la concurs pentru anul universitar 2019-2020, 1338 locuri bugetate și 1.101 locuri cu taxă.

Universitatea dispune de locuri de cazare în căminele proprii, iar în perioada desfăşurării concursului de admitere candidații înscriși beneficiază de gratuitate.

Ostropel de rață, palaneț cu varză sau cârnați de Apuseni, între produsele autentice românești, prezentate de studenți la Festivalul Produselor Tradiționale, de la USAMV Cluj-Napoca

Cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Produselor Tradiționale, în organizarea Departamentului de Ingineria și Protecția Mediului, din cadrul Facultății de Agricultură a universității, se va desfășura în 6 mai 2019, între orele 14.00 – 20.00, la Amfiteatrul Roșu și în holul de la Bibbliotecă.

Peste 30 de produse agroalimentare autentic românești vor fi prezentate de studenții din anul IV, iar apoi vor fi jurizate de organizatorul evenimentului, Conf. dr. Avram Fițiu (USAMV Cluj-Napoca) și Mircea Groza, maestru Gastronomie Tradițională (CJ Sălaj).

Evenimentul își propune să scoată din anonimat zeci de produse agroalimentare autentic românești din Transilvania și Bucovina, prin constructia identitară a unui ”pașaport agroalimentar” pe una din schemele de calitate, potrivit R 1151/2012 (Produse tradiționale: DOP/Produs cu Denumire Geografică; IGP/Produs cu Indicație de Protecție Geografică; TSG/Produs cu Trasabilitate Garantată).

Între produsele care vor fi prezentate de studenții în anul IV la Ingineria și Protecția Mediului se numără ouăle încondeiate (ca în Țara Oașului), alivincă (Pipirig), ostropel de rață (Helegiu), palaneț cu varză (Răscruci), cârnați de Apuseni (Lupșa), tocană de oaie servită în pâine de secară (Ghimeș-Făget), brânză telemea Bîrsana, precum și multe alte bunătăți tradiționale.

Programul festivalului include prezentarea cerlor 33 de caiete de sarcini de produse agroalimentare tradiționale, prezentare de port tradițional din comuna aferentă produsului, degustarea produselor tradiționale, dar și muzică populară din diferite microregiuni.

De asemenea, alături de studenți și profesori vor fi prezenți meșteri populari, reprezentanți GAL și ai unor asociații țărănești.

 Ne apropiem cu pași grăbiți pentru participarea la primul târg agricol important din acest an, Agraria 2019. Așa cum îi sta bine unei companii aflată în plină dezvoltare si care reușeste să surprindă plăcut de la an la an, Titan Machinery România nu va face nici în acest an rabat de la buna traiectorie pe care o parcurge. Ca atare, echipa noastră vă invită cu căldură să treceți pragul standului său, de la târgul Agraria, ce va avea loc de joi până duminică, 11-14 aprilie 2019, în Parcul Industrial Tetarom III, localitatea Jucu, județul Cluj. Grație inovațiilor, noutăților și ofertelor atractive, participarea noastră la această ediție a târgului Agraria va fi una specială.

Oganizarea acestui eveniment va fi desăvârșită de încrederea pe care am dobandit-o, pentru că venim după un an de încununat de succes, iar acest lucru ne obligă să depășim așteptările pe care fermierii le au vizavi de noi. La această ediție Agraria ne-am mărit din nou suprafața standului, numărul și diversitatea utilajelor expuse. Astfel, vom veni aproape de dumneavoastră cu un arsenal variat ce cuprinde tehnologie de ultimă generație proiectată pentru fermele din această zonă agricolă și nu numai. Aceaste tehnologii asamblate de mărci de renume mondial precum Case IH, Väderstad, Sulky, Gregoire Besson etc, variază de la o fermă la alta.

Producătorul american Case IH va fi reprezentat de numeroase modele de tractoare, începând cu modele din gama de putere mică, Farmall A 55, până la modele din gama de putere mare, Magnum 380 CVX. De asemenea, vor fi expuse tractoare precum Farmall 75 A, Farmall 115 A, Farmall 115 C, Luxxum 120, Maxxum 115, Maxxum 150, Puma 165 și Puma 220. Anumite modele vor prezenta inovații tehnice lansate de curând de producătorul american pe piața din Europa și care vor fi dezbătute în standul nostru.

Producătorul de utilaje premium Väderstad va fi reprezentat în materie de cultivatoare de Carrier CR 300 și NZ Aggressive 600. În materie de semănători, va fi expusă semănătoarea de precizie pentru plante prășitoare Tempo F de 8 rânduri și noul model de semănătoare pentru cereale păioase Rapid RDA 600 S. De asemenea, vor fi expuse utilaje ce dispun de tehnologie nouă pe piața agricolă de la Sulky, Gregoire Besson, Stoll, MacDon etc, dar și pe piața de costrucții de la Case Construction Equipment. Regina standului va fi combina Case IH Axial-Flow 5140, gata pregătită de lucru.

Cu privire la informații tehnice explicite, inovații și consiliere, echipa noastră este pregătită să vă întâmpine și să vă acorde tot sprijinul de care este nevoie pentru fiecare în parte. Totodată, Titan Machinery va acorda o gamă variată de discounturi, posibilități de finanțare atractive și oferte avantajoase valabile pe perioada târgului. Inginerii din departamentul «Agricultura de Precizie» al Titan Machinery vă vor explica avantajul pe care îl oferă rețeaua de semnal de precizie RTK+ și sistemul unic în România de administrare a flotei de utilaje agricole, dezvoltate de Titan Machinery.

Nu ne rămâne decât să sperăm că vom avea vreme bună și vă așteptăm cu drag la standul nostru!

Bogdan Constantin
PR & Communication Specialist

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a organizat în perioada 27-29 septembrie, cea de-a XVII-a ediție a Simpozionului Internațional “Perspective pentru agricultura mileniului III”, cu participarea a sute de specialiști din România și străinătate.

Două titluri de Doctor Honoris Causa

În prima zi, în deschiderea reuniunii internaționale, de la ora 9.00, conducerea USAMV Cluj-Napoca a anunțat decernarea titlului de Doctor Honoris Causa Prof. Dr. ing. Dumitru Onose, de la Universitatea Tehnică de Construcții București (Facultatea de Geodezie) și Dr. Joshua Milgram, profesor la Facultatea de Medicină Veterinară Koret, din cadrul Universității Evreiești din Ierusalim. Pe parcursul celor trei zile, evenimentul s-a concentrat pe schimbul de experiențe științifice, idei și concepte inovatoare, perspective în agricultură, horticultură, știință a plantelor și animalelor, știința și tehnologia alimentației, biotehnologia, medicina veterinară, cu scopul de a încuraja inter/transdisciplinaritatea.

USAMV Cluj-Napoca încurajează rezultatele științifice și tehnice

Speakerii invitați, din țară și străinătate, au construi un program de stimulare cu ajutorul  prezentărilor și al posterelor selectate, și au descris rezultatele științifice și tehnice avansate, în contextul Programului european de cercetare "Orizont 2020" și al dezvoltării naționale de cercetare - Programul de inovare, referitor la științele vieții. De asemenea, în cadrul simpozionului au fost organizate mese rotunde și expoziții în domeniul Științelor vieții: ”În acest an am avut circa 400 de invitați din 12 țări. Suntem foarte fericiți să organizăm a 17-a ediție a simpozionului, cu participări din întreaga lume. Să nu uităm și de conotația specială a acestei ediții și, mă refer aici la aniversarea Centenarului României. Cu atât mai mult suntem bucuroși să avem alături de noi colegi din Republica Moldova”, a precizat coordonatorul simpozionului, Dan C. Vodnar, prorector Cercetare în cadrul USAMV Cluj-Napoca

Secțiunile participante în cadrul lucrărilor au fost: agricultură, protecția mediului, horticultură și silvicultură, economie și dezvoltare rurală, măsurători terestre și cadastru, științe umaniste, zootehnie, biotehnologii, medicină veterinară, știința și tehnologia alimentului.

Circa 400 de specialiști au fost implicați în cele trei zile de simpozion, la care au participat și reprezentanții celor cinci facultăți din cadrul USAMV Cluj-Napoca. Din străinătate au sosit la eveniment specialiști din Ungaria, Republica Moldova, Grecia, Italia, Irlanda, Polonia, Germania, Turcia, Algeria, Chile, Spania, Muntenegru.

Simpozionul s-a desfășurat în campusul USAMV Cluj-Napoca, în Aula ”Mihai Șerban”, Institutul pentru Științele Vieții, Institutul pentru Cercetări Horticole Avansate și Centrul pentru Biodiversitate.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

A făcut afaceri bune în construcții, a strâns bani și a reușit să investească într-un domeniu cu mai mult suflet. Stresul, mediul competitiv din domeniul construcțiilor l-au împins pe Cristian Căpușan spre natură. Deși tânăr, acesta a decis să se retragă împreună cu familia într-o zonă izolată, la marginea satului Urca din comuna Viișoara, județul Cluj, pentru a se dedica agroturismului. A ridicat aici o cabană, 11 căsuțe de vacanță, o terasă generoasă cu piscină și, mai nou, a populat 20 ha cu 60 de cerbi lopătari și cerbi carpatini. Tot ce a făcut și urmează să mai facă va transforma acest loc într-un domeniu de vis.

Zona izolată de civilizație, fără semnal pentru telefoanele mobile, înconjurată doar de natură, reprezintă motivul pentru care nume importante din sport, dar și din lumea artistică s-au ascuns aici de ochii lumii, doar pentru a se bucura de liniște. Pasionat de vânătoare și reprezentant al Asociației Stejarii, Cristian Căpușan a creat aici mai mult decât o pensiune. A investit într-o zonă extinsă pe mii de hectare pentru a crea un areal atrăgător nu doar pentru oameni, ci mai ales pentru animalele din fauna locală. În acest moment nu vorbim despre un loc în care vii pentru lux, pentru facilități, ci de un loc în care chiar te simți îmbrățișat de natură.

Cât vezi cu ochii doar vegetație, dealuri molcome cu pășuni, terenuri cultivate cu cereale, special pentru a asigura hrana animalelor și chiar o pădure de salcâm creată tot de familia Căpușan, care va adăposti aici, în viitor, o fazanerie. Dacă vreți cifre, gândiți-vă la o locație întinsă pe 60 de hectare și la un domeniu de vânătoare pe alte 9.000 ha. Pentru acest fond cinegetic proprietarul a organizat o adevărată fermă cu cerbi.

Spre seară i-am văzut coborând de pe dealuri în zona amenajată pentru hrană. Am avut ocazia să-i privesc îndelung, de aproape, minute în șir, dând fericiți din codițe, și nu aș mai fi plecat. Într-o liniște deplină m-am bucurat de un moment magic în care se auzeau doar sunetele scoase de iezii și căprioarele care mai strănutau din când în când, în graba lor de a mânca făina de cereale pregătită de îngrijitor.

„Avem 45 de femele, 5 masculi și în jur de 30 de iezi. O parte dintre ei vor fi lăsați în fondul de vânătoare, iar în timp alții vor fi sacrificați pentru restaurantul pensiunii unde se pregătesc tot felul de bucate din vânat. Până la sfârșitul anului vom avea gata și fazaneria“, îmi spunea Cristian Căpușan.

Pentru cei dornici să exploreze locuri noi și să se conecteze direct cu natura de pe aceste meleaguri am aflat că, pe lângă cabana cu 3 camere și cele 11 căsuțe de vacanță, se va ridica în acest an o pensiune cu 33 de camere, piscină și SPA, toate pentru a întregi confortul turiștilor și al vânătorilor veniți aici. Păstrând discreția oaspeților, nu vom spune cine a trecut pragul acestui local, dar am aflat că vedete ale fotbalului internațional, actori cunoscuți, oameni de afaceri din Italia, Spania, Austria, Franța, simpli turiști sau chiar elita vânătorilor din România s-au simțit foarte bine petrecând câteva zile pe domeniul Stejari. Salonul imens, plin de trofee, a găzduit în cei 4 ani de când există această locație tot felul de evenimente, de la nunți, botezuri și petreceri private până la renumitul bal anual al vânătorilor, iar meniul (supă de fazan sau mistreț, preparate din carne de căprior) ar suna apetisant chiar și pentru cel mai mofturos bucătar. Succesul este asigurat doar de promovarea făcută de oamenii de afaceri pasionați de vânătoare și mulțumiți de ceea ce au găsit aici.

Și dacă tot ceea ce am enumerat până acum nu era suficient, mai adaug faptul că neobositul om de afaceri și-a propus ca în toamna aceasta să aducă la Urca primii zimbri. „Vrem să facem aici ceva ce nu există în zonă. Am plătit deja zimbrii, când va fi gata țarcul îi aducem. Animalele vor veni din Polonia pentru că acolo am găsit exemplare tinere și o variantă mai ieftină. Avem deja 20 ha de lucernă și 30 ha cu porumb pregătite pentru ei.“

Așadar, un alt motiv de atracție care se adaugă la motivele de distracție: piscina, tiroliana de 300 m, vânătoarea, plimbările prin împrejurimi și vizitele la Salina Turda sau Cheile Turzii.

Patricia Alexandra Pop

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară este onorată să găzduiască un nou eveniment de amploare pe harta europeană.

Astfel, în intervalul 17-19 septembrie 2018, USAMV Cluj Napoca va fi gazda celei de-a XVI-a Conferințe a Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală (ERDN), intitulată ”CAP 2020+: experiences and ideas for future rural areas and development”.

ERDN a fost înființată în anul 2002, pentru a integra eforturile și competențele diverselor instituții europene responsabile cu dezvoltarea spațiului rural, în principal a centrelor de cercetare din țările Europei centrale, estice și sud-estice. Coordonarea activităților rețelei este realizată de către ”Institute of Agricultural and Food Economics – National Research Institute (IAFE-NRI)”, din Varșovia (Polonia).

Una din caracteristicile principale ale dezvoltării rurale este complexitatea acesteia. Rezultatele cercetărilor privind situația mediului rural vor fi prezentate în cadrul secțiunilor conferinței, de către un număr de peste 50 de participanți din țări precum: România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Olanda, Germania, Italia, Franța, Marea Britanie, Austria, Ucraina și Lituania.

Cercetătorii prezenți la conferință vor discuta despre realizările și experiențele rezultate în urma implementării politicilor agricole atât în țările europene cât și non europene, precum și despre problemele economice și dilemele sociale cu care se confruntă agricultura familială din zonele rurale în secolul XXI.

Se dorește ca punctele de vedere exprimate în cadrul conferinței să fie luate în considerare cu ocazia forumurilor Uniunii Europene ce vor dezbate viitoarea Politică Agricolă Comună.

Reuniunea va fi găzduită de Amfiteatrul ”Regele Ferdinand” din cadrul Institutului pentru Științele Vieții.

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, aflată sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“ (ASAS) – București, a organizat, în luna iunie, Ziua Grâului, a Pâinii și a Fertilizării Culturilor, eveniment devenit tradiție pentru stațiunea turdeană. La eveniment au fost prezenți repre­zentanți de marcă din agricultura românească, precum: Valeriu Tabără, fost ministru și actualul președinte al ASAS, Ioan Aurel Cherecheș, prefectul judeţului Cluj, prof. dr. Cornel Cătoi, rectorul USAMV, Paul Uifălean, directorul Direcției Agricole, cercetători şi cadre didactice universitare, alte importante personalităţi ale vieţii politice şi administrative clujene, numeroşi fermieri din zona de influenţă a staţiunii.

Evenimentul a debutat cu deja bine-cunoscutele discursuri de pe platoul din zona sediului stațiunii, după care toți invitații au vizitat loturile demo şi culturile comerciale, prilej cu care au fost detaliate elemente privind soiurile cultivate şi tehnologiile practicate.

Dr. ing. Tritean Nicolae, directorul Stațiunii de Cercetare, a prezentat soiurile de grâu pe care stațiunea le-a creat de-a lungul timpului, iar doamna Rozalia Cadar a prezentat în câmpul de cercetare o serie de linii de perspectivă pe lângă soiurile consacrate. Două dintre seriile de linii de perspectivă: a fost o varietate de grâu umblător și alt soi de grâu care este în primul an de evoluție.

Ioan Aurel Cherecheș, prefectul judeţului, după vizitarea câmpurilor de ameliorare ale stațiunii a ținut un discurs despre importanța activității de cercetare, stațiunea de aici având o activitate intensă în acest sens.

La Turda, cercetare pentru calitate

În cadrul acestui eveniment, Valeriu Tabără, președinte ASAS, a scos în evidență importanţa activităţii stațiunii pentru agricultura României în general şi pentru zona Transilvaniei în principal, precizând totodată că aici, cel puţin în domeniul grâului, cercetarea se bazează în mod deosebit pe calitate.

Prof. dr. Cornel Cătoi, prin discursul său, a ţinut să felicite corpul de cercetători ai staţiunii care au oferit șansa multor studenți de a face practică, de a învăța despre cultura grâului, între USAMV și Stațiunea de Cercetare existând un parteneriat activ și prolific.

Stațiunea de Cercetare de la Turda este, potrivit declaraţiilor celor mai avizate personalităţi prezente la eveniment, una dintre cele mai bune stațiuni din România pe cultura grâului, la studierea speciei lucrând 40 de cercetători care au activitate științifică constantă, publicând de-a lungul timpului peste 540 de lucrări științifice și obținând peste 21 de brevete și diplome la concursurile de cercetare.

Următorul eveniment pe care Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Turda îl pregătește este Ziua Soiei.

Ella Maria MARIN

Fermierii români din Transilvania vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture care va avea loc la Cluj-Napoca în 14 iunie 2018, la Grand Hotel Napoca, sala Viena, începând cu ora 9,30, organizată de PRIAevents.

Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS și Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acceptat invitația noastră de aparticipa la conferința PRIA Agriculture Cluj-Napoca în 14 iunie.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania este un eveniment important pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

În cadrul acesteia vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.  Au investit cunoștințe și energie pentru agricultura românească – motor extrem de important al economiei României. De asemenea, vom recunoaște meritele cercetătorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor, prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. Va fi extrem de important să discutăm despre ce ne va rezerva aceasta după 2020 și despre cum ne poziționăm noi în noua PAC.

Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem de important, însă există încă loc de creștere, potențialul României în sectorul agricol fiind foarte mare. În cadrul conferinței vor fi discutate subiecte de o deosebită importanță pentru fermieri și pentru agricultura României.

În cadrul evenimentului va fi prezent lanțul MEGA IMAGE cu proiectul Gusturi Romanesti, care continuă, pentru al șaselea a an consecutiv, programul "Gusturi Românești de la gospodari" prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.

Programul "Gusturi Românești de la gospodari" s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules. Alături de producătorii locali integraţi în proiect din anii precedenţi, anul acesta s-au alăturat programului noi producători, numărul total ajungând la 98 de fermieri. Cei 98 de producători aduc zilnic pe rafturile din toate magazinele Mega Image şase sortimente de legume, verificate pas cu pas, de la seminţe până la raft: roşii, ardei gras, salată verde, castraveţi cornişon, ardei kapia şi vinete.

„ In urma cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o noua abordare a relației cu producatorii locali de legume, având in vedere ca ne doream sa putem oferi constant clienților noștri, legume locale, gustoase și nu in ultimul rând sănătoase. Aceasta noua abordare a presupus o implicarea activa a MI pe tot procesul de producție, de la programare cultura, pana la livrare.

Mai intai a trebuit sa identificam legumicultori care sa aiba experienta in productie de minim 3 ani, sa fie in apropierea Bucurestiului si care sa aiba suprafete protejate, de minimum 2 000 mp. Dupa ce facem analizele de sol si apa si avem confirmarea ca acestea sunt conforme, puteam sa desfasuram mai departe colaborarea.

Apoi ne-am ocupat de selectarea inputurilor care sa fie compatibile cu o cultura tradiționala responsabila, care sa ne asigure legume gustoase dar și sigure pt consum.

Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare astfel încât sa putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producatorii noștri. In plus, valoarea acestora este finanțată in primavara de către Mega Image, urmând ca aceasta  sa se compenseze prin livrări, către finalul sezonului.

Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producator din acest program stabilim inca din iarna planul livrarilor,  pornind de la suprafata lucrata de fiecare, iar Mega Image se angajeaza prin contract la cantitati si preturi pentru intreg sezonul.

In plus, oferim permanent partenerilor nostri consultanta de specialitate iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, in laboratoare specializate.

Ne bucurăm ca de la un an la altul strângem in jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii iar acum numarul lor a crescut la 121 si acestia detin in total peste 100 ha de solarii sau sere" ne-a declarat Diana DOBRE – Category Group Manager Legume Fructe, Mega Image în cadrul PRIA Agriculture&PRIA Gala Femeilor in Agricultură  care a avut loc la Bucuresti în 22 martie 2018.

În cadrul conferinței vom vedea care sunt problemele cu care ne confruntăm în agricultură, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Participați la cea mai importanta conferință destinată agriculturii din Cluj-Napoca, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alaturi de reprezentanți ai autorităților și presă.

Lectorii invitați sunt: EMIL BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca; Istvan Valentin VAKAR –  Vicepreședinte, Consiliul Județean Cluj; Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS/Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Roxana VIDICAN – Decan, Facultatea de Agricultură, USAMV Cluj; Sorin CIPLEA – Vicepreședinte, Cooperativa Agricola Lunca Somesului Mic; Emil TURDEAN – Fondator,  SC AGRO Turdean Impex SRL; Laurențiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Nicolae TRITEAN – Director, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Turda; Adrian ZAHARIA- Director Executiv,  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj  (APIA Cluj);Stefan DIMITRIU - Președinte, Camera de Comerț și Industrie Cluj.

Conferinţele PRIA aduc în atenție cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu și reunesc un numar mare de participanți, dar și mass - media. Cu o experienţă de peste 12 ani echipa PRIAevents este recunscută pentru organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector al economiei. 

PRIA Agriculture va reuni 200 participanți – fermieri, asociații, clustere, cooperative și reprezentanți ai autorităților centrale si locale, companii care activează in agricultură și în domenii conexe.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe https://priaevents.ro/pria-agriculture-cluj-napoca-2018/            

Contact:  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., 0744584661

Va multumesc!

Andrei Serban

Marketing Consultant

PRIA

C | 0766 66 90 83