Hibridul P64LE99 a fost alegerea perfectă pentru fermierii din județele Brăila și Buzău, iar producțiile de peste 4 t/ha și le-au asigurat titlul de fermieri campioni. Ce tehnologie de cultură au adoptat, ce i-a mulțumit la acest hibrid și dacă îl vor semăna și anul viitor, vom afla chiar de la ei.

În localitatea Tătaru, județul Brăila, domnul Ion Strâmbeanu a devenit fermier campion cu producția de 4.700 kg/ha. Acesta lucrează 300 de hectare, iar anul acesta a semănat  floarea-soarelui pe 100 ha. A avu mai multe sole și implicit mai multe culturi premergătoare – soia, porumb și grâu. “Ar toamna, iar în primăvară efectuez o lucrare cu discul. Anul acesta am semănat la sfârşitul lunii martie, începutul lui aprilie şi am aplicat îngrăşăminte pe bază de sulf -  20.20.0, 200 kg/ha. Am aplicat o erbicidare în vegetație, un fungicid și am prășit o singură dată. Am recoltat la începutul lunii septembrie. Anul viitor este posibil să semăn mai multe hectare cu floarea-soarelui pentru că rapița nu s-a dezvoltat cum trebuie și atunci vom resemăna pe acele sole”, a declarat fermierul campion.

Cu producția de 4.340 kg/ha, fermier campion a deveni și Viorel Adrian Bălașu din localitatea Poșta Câlnău, județul Buzău. “Lucrez 550 ha, iar pe 120 ha am semănat floarea-sorelui. Culturi premergătoare am avut grâu și orz, iar după recoltarea acestora, am dezmiriștit și arat, după care am continuat în primăvară cu lucrările, respectiv trecere cu discul și combinatorul. În toamnă am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0, 180-200 kg/ha și în primăvară, pentru că solul are pH-ul aproape de 8, am aplicat îngrășăminte cu sulf, tot aproximativ 200 kg/ha. Am semănat la începutul lunii aprilie și nu am aplicat erbicid preemergent, ci doar postemergent. Nu am folosit fungicid anul acesta, pentru că nu ne-a permis timpul, am aplicat doar un tratament cu bor atunci când plantele aveau 8-9  frunze. Am început recoltatul pe 25 august și campania a durat aproximativ 2 săptămâni. Pot spune că floarea-soarelui s-a comportat foarte bine, chiar și pe solurile sărace. Media pe fermă a fost de 3.450 kg/ha, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe aproximativ 120 ha”, a punctat fermierul buzoian.

Așa cum era de așteptat, din seria producțiilor foarte bune, nu puteau să lipsească fermele din Insula Mare a Brăilei. Una dintre acestea, Ferma Pescăruș, este condusă de domnul Ionuț Mortu – șef de fermă, care a obținut 4.307 kg/ha.  “Avem 2.208 ha, iar 294 ha cu floarea-soarelui, cultură semănată după orz. După recoltarea orzului am intrat pe câmp cu un Joker, mai întâi la sfârșitul lunii iulie, iar în luna octombrie a avut loc o a doua lucrare cu același utilaj. Am aplicat îngrășământ starter, 250 kg/ha - 20.20.0, iar semănatul l-am început pe 23 martie, iar pe 29 campania a fost finalizată. După semănat, pe teren negru cum se spune, am aplicat cu 90 l/ha de îngrășământ lichid. Acesta a fost tot îngrășământul pe care l-am aplicat, în schimb am ținut cultura curată de buruieni, de aceea am aplicat 2 erbicide. La cea de a doua aplicare cu erbicid, am adăugat un fungicid - 1.2 l/ha. Am mai aplicat un tratament cu fungicid, 0.4 kg/ha, și îngrășământ foliar. Campania de recoltat a debutat pe 28 august și s-a terminat pe 8 septembrie”, a declarat șeful de fermă.

Pe lângă aceste detalii, domnul Ionuț Mortu a adăugat și câteva motive care susțin cultura de floarea-soarelui. “Chiar dacă unii o consideră o cultură ușoară, pentru că lasă terenul sărac în nutrienți, ea acținează ca un dren pe terenurile mlăștinoase. Studiile au concluzionat faptul că un hectar de floarea-soarelui cu înălțime de 1 m, emană oxigen cât emană 15 arbori seculari, deci ne oferă oxigen tuturor. Este foarte importantă polenizarea la floarea-soarelui, de aceea sunt necesare albinele. Noi am avut 1.000 de stupi în cele aproape 300 ha. Fără stupină în lanul de floarea-soarelui nu se poate vorbi de producții mari. Deci sunt mai multe motive pentru care într-o fermă trebuie să se cultive floarea-soarelui, pe lângă motivul economic evident. Și anul viitor intenționăm să semănam aceeași suprafață cu floarea-soarelui”, a conchis Ionuț Mortu.

Tot în județul Brăila, în localitatea Valea Cânepii de această dată, doamna Gina Drăgan a devenit fermier campion cu producția de 4.025 kg/ha. Aceasta lucrează 1.40 ha, iar floarea-soarelui a semănat anul acesta pe 200 ha. “Culturi premergătoare am avut porumb, grâu și orz. Am arat în toamnă,  iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul. La semănat, pe 20 aprilie, am aplicat și îngrășăminte complexe 20.20.0 - 200 kg/ha. Cultura a beneficiat de 2 erbicidări, la stadiul de 6-8 frunze și apoi la 8-10 frunze, dar și de un tratament cu fungicid și foliar. Nu am prășit, dar cultura s-a dezvoltat foarte bine în fiecare etapă, pot spune că am fost foarte mulțumită de producția de floarea-soarelui anul acesta. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie”, a punctat doamna Drăgan. A fost mulțumită mai ales de hibridul P64LE99, iar anul viitor intenționează să semene floarea-soarelui pe același număr de hectare.

Ginerică Ștefan a devenit fermier campion cu producția de 4.000 kg/ha. Acesta lucrează 390 ha, dintre care pe 70 ha a semănat floarea-soarelui. “Grâul a fost cultura premergătoare, dar la noi în zonă, plugul este plug, așa că am arat în toamnă, dar trebuie să spun că am aplicat, acolo unde a fost nevoie, și un îngrășământ superfosfat, 80 kg/ha. În primăvară, am intrat cu combinatorul și am semănat pe 27 martie, tot atunci când am aplicat și 150 kg/ha 20.20.0. La 2 zile după semănat, am erbicidat, prefer să fac această lucrare pentru a preveni eventualele buruieni. Ce vreau să spun este că nu aplic erbicidul când bate vântul, este important să pot faci o lucrare de calitate. La faza de 4-6 frunze am aplicat un nou erbicid pentru dicotiledonate, iar la 10-12 frunze, la prășit, am aplicat între 70 și 90 kg/ha de azot, însă doar acolo unde știm că solul necesita aplicarea de îngrășăminte. Cultura a mai beneficiat de un tratament cu fungicid și foliar lichid. Am avut o medie pe fermă de 4 t/ha. A fost un an foarte bun, chiar și în condiții grele, mai ales că a fost și stres termic la noi în zonă. Am recoltat la sfârșitul lunii august”, a declarat fermierul campion. Domnul Ștefan a declarat faptul că a ales să cultive Pioneer încă din ’96, atunci când agricultura era un hobby pentru el.

Pentru punerea în valoare a potențialului productiv din Câmpia Bărăganului, mai mulți administratori de societăți agricole, simțind că din cultivarea plantelor tradiționale eficiența economică scade de la un an la altul, încearcă să iasă din această situație prin diversificarea culturilor, prin tatonarea cerințelor pieței aflate într-o continuă căutare pentru reducerea E-urilor din produsele alimentare.

De un larg interes se bucură plantele medi­cinale, aromatice necesare în industria farmaceutică, a procesării cărnii, a fructelor și legumelor și, nu în ultimul rând, în fabricarea produselor cosmetice.

Agricultorii au trecut la studierea dezvoltării acestora în regimul pedoclimatic al Bărăganului. S-a pornit de la factorii favorabili – solul cu un important procent de humus, primăveri cu precipitații aproape normale, veri secetoase, arșița întinzându-se și în lunile septembrie și octombrie, iar iernile geroase cu temperaturi ce în ianuarie și februarie ajung și la -20°C.

Dacă ricinul s-a dovedit a fi bun ca și inul pentru producerea uleiurilor, o bună adaptare au demonstrat lavanda, coriandrul, armurariul și feniculul. Pentru asigurarea asolamentului s-a alocat o suprafață de 50 ha pentru cultivarea lucernei pentru sămânță și a mazării pe 25 hectare.

După aproape 5 ani de urmărire atentă a plantelor intrate în cultură la SC Agroprovens SA, administrator inginer Gheorghe Gutium, suprafețele au crescut în funcție de rezultatele economice și posibilitățile tehnice de respectare a tehnologiei fiecărei culturi. La ora actuală societatea cultivă 60 ha de coriandru, 25 ha de lavandă, din care 14 ha în al doilea an și 11 ha în primul an, armurariu 4 ha, fenicul 2 ha, in 3 ha pentru sămânță.

Important este de știut că inginerul Gheorghe Gutium, fiind un adevărat profesor doctor în mecanizarea agriculturii, a reușit să construiască, luând cadre și piese de la diverse mașini agricole depășite, ajunse la fiare vechi și, ajutat de spiritul inovator care îl caracterizează, a reușit să le adapteze, mai bine zis să le facă de nerecunoscut.

Perimatele mașini de cultivare a porumbului știuleți pe trei rânduri au devenit combine pentru recoltarea lavandei.

Se lucrează, se fac probe și se trimit la institutele de specialitate pentru atestarea uleiurilor de lavandă, coriandru, fenicul obținute prin distilare, iar presa la rece realizează ulei de in, armurariu și ulei de floarea-soarelui destinat industriei cosmetice.

În ceea ce privește culturile tradiționale, și pentru acestea s-a construit o stație de uscare, prelucrare, calibrare, tratare și însăcuirea porumbului de sămânță, unitatea fiind și un important producător de semințe.

Din culturile însămânțate în campania de toamnă 2016 au fost recoltate și depozitate în spațiile amenajate rapița de pe 180 ha, mazărea de pe 25 ha, fasolea de pe 25 ha, grâul de pe 220 ha, din care 120 ha sămânță elită, și lavanda de pe 14 ha.

Mai mult, toate suprafețele de pe care s-a recoltat au fost eliberate și arate.

Toate lucrările agricole sunt executate cu mașini agricole de ultimă generație exploatate și întreținute de mecanici, adevărați artiști în profesia lor.

La SC Agroprovens SA, în timpul campaniilor se lucrează de la răsăritul și până la apusul soarelui, mecanizatorii, șoferii și ceilalți muncitori având asigurate două mese, apă minerală de la frigider, iar seara, mici și o bere.

Majoritatea salariaților formează o adevărată familie care lucrează de la înființarea societății, în 1991, fiind printre primele din județul Brăila.

Text: Mihai VIȘOIU

Foto: Larissa Sofron

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 12-13

Secerișul grâului în Câmpia Bărăganului s-a încheiat. În județele Brăila, Călărași și Ialomița, unde suprafețele cultivate sunt din cele mai importante, producătorii, în loc să se bucure de recoltele obținute, își manifestă nemulțumirea față de prețurile practicate de marii achizitori de cereale.

Sunt nemulțumiți și cultivatorii de mari suprafețe de ordinul sutelor de hectare, precum şi micii fermieri asociați, care declară fățiș că în anii cu recolte slabe prețurile la tona de grâu erau mult mai atrăgătoare pentru producător.

De altfel, prețurile stabilite de marii achizitori, printr-o înțelegere tacită, sunt mult mai mici decât se așteptau fermierii.

Fără să fie constituiți într-un cartel, cei patru mari achizitori de cereale au fixat un preț astfel încât beneficiile cultivatorilor, celor care au muncit să obțină recolte bune, să le revină mai puțin decât comercianților. Ei pleacă de la premisa: recolte bune, oferte mari. Prețurile sunt la mâna lor, acolo unde sunt banii. Ei dictează, au ultimul cuvânt în orice tranzacție.

În documentările făcute în județele Brăila, Călărași și Ialomița și din discuțiile purtate cu fermieri și administratori de mari societăți agricole și producători asociați, cu suprafețe cu grâu între 50 și 100 de hectare, am reținut: agricultura a fost tratată ca un copil vitreg al economiei naționale, subvențiile destinate culturilor ajungând cu mari întârzieri, generând mari pierderi agricultorilor. În 2016 ministrul Agriculturii din acea perioadă nu a întreprins nimic pentru ca subvențiile primite de la Uniunea Europeană să ajungă la timp, nu cu întârzieri de trei până la cinci luni.

Majoritatea producătorilor agricoli au fost obligați de perioadele în care se fac lucrări specifice fiecărei culturi să se împrumute la băncile care în majoritatea lor de mult nu mai sunt românești și ca atare practică dobânzi deloc prietenoase.

Pentru recolta din acest an, ca să se înființeze culturile în perioada optimă, toată suflarea agricultorilor s-a împrumutat.

Pentru 2017 noul guvern s-a zbătut ca să dea subvențiile la timp. Eforturile specialiștilor din cadrul APIA din Ministerul Agriculturii și cele din județe au înseninat cât de cât cerul agricultorilor.

De când grâul era „iarbă verde‟, marii achizitori de cereale și plante tehnice, prin „purtătorii lor de vorbe‟ din toată media, au luat busuiocul într-o mână și cădelnița în alta și „dă-i, nene, vrăjeli‟ din cele mai păguboase: că grâul este grozav, că se anunță producții de excepție și tot așa și în iunie.

La recoltat au luat câteva societăți agricole cu producții la nivelul Europei Occidentale, care într-adevăr au realizat 7.500-8.000 kg/ha, și dă-i cu goarna că România a redevenit grânarul Europei și gata! Cu articolele publicitare achizitorii au băgat prețul grâului la apă și pe țăran în faliment.

Cei care practică asemenea jocuri o fac pe niznaiul, că adică nu știu că la un hectar cultivat cu grâu, pentru a produce peste 7.000 kg/ha, cheltuielile sunt duble: începând cu pregătirea terenului, administrarea îngrășămintelor, sămânța elită, să ai 800-900 de boabe la metrul pătrat, iar în primăvară să-i asiguri fertilizările, combaterea dăunătorilor și până îl vezi în spațiile de depozitare, dacă le ai, stai cu ochii pe cer să nu vină grindina, vreo furtună să-l culce la pământ sau alte calamități.

Așa că, domnilor achizitori, mai lăsați și pe alții să trăiască. Nu din „surse‟ de presă, ci din discuții concrete, vă aduc la cunoștință că, prin politica prețurilor pe care ați bătut-o în cuie, nu faceți altceva decât să micșorați suprafața cultivată cu grâu din anul viitor.

În acest an, dar și în anii trecuți, majoritatea producătorilor importanți de grâu și-au făcut propriile silozuri, magazii cu sisteme de aerare și își vor vinde recolta în primăvara următoare, când prețul va fi cu 30-40% mai mare.

Pe spinarea agricultorilor realizează mari beneficii nu numai achizitorii, ci și procesatorii (brutarii, patiserii, producătorii de paste făinoase), ale căror produse se apropie ca preţ de cel al pâinii.

Și cum noi, românii, mâncăm multă pâine, am să mai dau un exemplu: dintr-un kg de grâu, după măcinare, rezultă 620 g de făină și 380 de tărâțe. Din 620 g de făină se produc patru franzeluțe de 250 g care se vând cu un leu bucata.

Dar și mai direct: ca să cumpere un covrig de 120 g pentru un nepot, țăranul trebuie să vândă două kg de grâu.

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 24-26

În 2 dintre cele mai importante județe agricole, Brăila și Ialomița, hibrizii de rapiță Pioneer au obținut producții de peste 4.000 kg/ha, iar numărul agriculorilor care au obținut astfel de producții și au devenit fermieri campioni a fost unul ridicat. În cele ce urmează vă prezentăm o parte dintre ei.

Județul Brăila

Unul dintre fermierii campioni din județul Brăila este Florin Dănuț Iconaru, care administrează 2.000 ha, dintre care pe 340 ha a însămânțat rapiță. Hibridul Pioneer PT225 este cel care i-a asigurat o producție de 5.400 kg/ha.

“După recoltatul grâului și orzului am început pregătirea terenului, iar odată cu semănatul, realizat cu semănătoarea Horsh, am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte 18.46.0. În ceea ce privește tratamentele, în toamnă am aplicat un insecticid și un produs care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere. În primăvară am început prin a aplica 200 kg/ka de sulfat, apoi în martie 200 kg/ha de azot și în aprilie 250 kg/ha. La acestea s-au adăugat alte 3 tratamente cu insecticide și fungicide. L-a începutul lunii iulie am recoltat, iar campania a durat 3 zile”, a precizat fermierul campion.

Acesta a mai adăugat faptul că nu a întâmpinat probleme deosebite în acest an, doar la un moment dat a avut o oarecare concurență cu buruienile, însă aplicând produse de calitate, a reușit ca la finalul campaniei să fie mulțumit de recolta obținută. În această toamnă intenționează să însămânțeze peste 300 ha de rapiță, dar față de anul trecut va mări suprafața cu hibrizi Pioneer PT225 și PT234.

Producția de 4.900 kg/ha obținută cu hibrizii PT225 și PT234 i-a făcut fermieri campioni pe domnii Ene Liviu și Alexandru Popa.

În cadrul societății Popalex din localitatea Cireșu, Alexandru Popa lucrează în total 1.980 ha, iar pe 300 ha a avut rapiță. “Pe solele unde am semănat rapița, ca plante premergătoare am avut grâu și orz, cam 80% grâu și 20% orz. Imediat după recoltat am arat, am discuit și înainte de a băga al doilea disc, am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat pe data de 15 august. În toamnă am aplicat un fungicid și un stabilan, iar în iarnă cultura a intrat impecabil. Apoi în primăvară am aplicat 2 tratamente, un foliar și un fungicid. În următoarea campanie voi mări suprafața cu rapiță la 500 ha, iar de la Pioneer voi alege hibrizii PT225, PT234, dar și PT264”, a declarat Alexandru Popa.

În cadrul societății agricole Agro Hagiu, fermierii Ionuț Hagiu și Cristinel Brânză lucrează 1.100 ha, dintre care 200 cu rapiță. Au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT225 - 4.720 kg/ha și 4.580 kg/ha cu PT234.

“De obicei la culturile de rapiță, planta premergătoare este mereu grâul. Pe 27 august am început pregătirea terenului, iar pe 5 septembrie am semănat. In toamnă am aplicat 11.52.0, 200 kg/ha, am erbicidat pentru samulastra și graminee, și am mai aplicat 350 kg/ha sulfat de amoniu. Am continuat în primăvară cu 150 kg/ha azotat de amniu, iar de erbicidat nu a mai fost cazul, dar am mai aplicat 3 tratamente. Am recoltat în perioada 29 iunie -10 iulie, pentru că au fost niște ploi în acea perioadă. Pentru anul acesta nu am decis solele, dar nu voi renunța la hibrizii Pioneer”, a punctat Cristinel Brânză.

Florin Zănoagă și Udrea Marius din cadrul societății First Farms Agroeast, din localitatea Surdila-Greci, au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT234 – 4.589 kg/ha, iar cu hibridul PT225 – 4.255 kg/ha. În total lucrează 4.000 ha, iar 600 au fost însămânțate cu rapiță în campania agricolă 2016-2017. “În iulie am recoltat grâul, am început pregătirea tereului și la finalul lunii august am început să semănăm, am terminat în primele zile ale lui septembrie. La semănat am aplicat îngrășăminte - 200 kg/ha, erbicid preemergent, unul pentru graminee, 2 fungicide și un regulator de creștere. În primăvara am continuat cu fertilizarea, 250 kg/ha sulfat și 150 kg/ha azotat, am mai aplicat un erbicid, 2 fugicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 5 iulie și a durat o săptămână”, a declarat Florin Zănoagă.

În această toamnă, cei doi fermieri campioni vor semăna tot 600 ha de rapiță, iar de la compania Pioneer vor alege aceeași hibrizi deoarece au fost mulțumiți de modul în care s-au dezvoltat culturile pentru intrarea în iarnă și mai ales de produsele obținute.

Un alt fermier campion din județul Brăila este domnul Thierry Bourgoing, care lucrează în cadrul societății Rominsem SRL 2.500 ha, dintre care 375 ha de rapiță. Hibridul PT225 cu care a obținut 4.330 kg/ha este hibridul Pioneer pe care va miza și în următoarea campanie. “Am fost mulțumit de rapiță în acest an. Am început pregătirea terenului imediat după ce am recoltat grâul și orzul. Am dat startul campanie de semănat pe 25 august și am încheiat pe 5 septembrie. Am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte 11.52.0 și 250 kg/ha sulfat de amoniu. Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă, pe unele am aplicat fungicid, pe altele nu. În primăvară am dat 250 kg/ha azotat, fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început pe 25 iunie și a durat o săptămână. Pentru această toamnă intenționez să păstrez numărul de hectare cu rapiță și să semăn aceeași hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

Agricultor cu o vastă experiență în spate, domnul Iosif Ticra, din localitatea Silistraru, lucrează 1.300 ha, dintre care 250 au fost însămânțate cu rapiță. A devenit fermier campion datorită hibridului PR44W29 cu care a obținut producția de 4.080 kg/ha. În fiecare an, după ce recoltează culturile păioase începe pregătirea terenului și seamănă la dată fixă, o zi importantă cândva, 23 august.

“Ar în iulie, imediat după ce recoltez grâul și orzul, nu aștept! În ultimii 3 ani am semănat la dată fixă, 23 august, tocmai să nu uit data. În funcție de solă am aplicat 200 sau 250 kg/ha monoamoniu fosfat. Trebuie să adaug că în timpul verii întreținem ogoroul, fie cu erbicid total, fie întrăm cu combinatorul, în funcție de gradul de îmburuienare, pentru că în general răsare samulastra de orz. Am aplicat un fungicid ce are și rol de regulator de creștere, și asta pentru a spori rezistența la iernat a rapiței, și am mai dat un insecticid în condițiile în care a aparut viespea rapiței. Am irigat toata supafața în toamnă pentru a putea intra cu răsărire uniformă în iarnă. Am cheltuit mulți bani deoarece apa era destul de scumpă, dar am reușit să facem o cultură perfectă pentru intrarea în iarnă. În primăvară am aplicat insecticide, nu a mai fost nevoie de fungicide, pentru că rapița a fost sănătoasă. Campania de recoltat s-a desfășurat în perioada 15-20 iunie”, a declarat fermierul campion Iosif Ticra.

Pentru această va însămânța 200, poate 250 ha cu rapiță, în funcție de cum se va prezenta terenul. Participă în cadrul campaniei Pioneer Cultivă rapiță fără pierderi și pe lângă hibridul PR44W29 pe care îl cunoaște deja foarte bine și de care este mulțumit, va semăna și alți hibrizi noi din portofoliul Pioneer.

Județul Ialomita

Și în județul Ialomita, mai multe societăți agricole au obținut producții de peste 4 tone/ha la rapiță. Un astfel de exemplu este II Dorina Bobeș care a avut producția de 4.590 kg/ha la hibridul PT225 și 4.100 kg/ha cu hibridul PT234.

Și agricultorul Mihai Marius a devenit fermier campion cu ajutorul hibrizilor PT225, cu care a obținut producția de 4.800 kg/ha, și PT234, care i-a asigurat 4.584 kg/ha. “

“Noi lucrăm 1.700 ha, iar pe 440 ha am avut rapiță. Am început pregătirea terenului imediat după ce am terminat de recoltat grâul, adică în jur de 20 iulie, iar semănatul l-am început pe 17 august. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0, după aceea, până la intrarea în iarnă, am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai aplicat 2 fungicide, 2 insecticide și un foliar. Am avut producții foarte bune la PT234 și PT225, deoarece în iarnă culturile au intrat bine, nu am avut niciun fel de problemă cu cultura, puțin a fsot atinsă de gerul din aprilie, dar nu a fost grav afectată”, a punctat fermierul campion.

Mai mult decât atât, acesta a mai adăugat faptul că și în acest an a semănat hibridul PR46W14, deoarece îl cultivă de mulți ani, mereu a avut producții de peste 4.000 kg/ha, chiar și 4.500 kg/ha și în fiecare an îl seamănă pe cel puțin 70 ha. În această toamnă, solele cu rapiță vor ajunge la 500 ha, dintre care cei 3 hibrizi Pioneer, PT225, PT234 și PR46W14 nu vor lipsi.

Agricultorul Iulian Filipoiu lucrează aproximativ 2.600 ha, iar hibrizii PR44D06 și PR44W29 sunt cei care i-au asigurat producții de 4.600 kg/ha, respectiv 4.500 kg/ha și astfel a devenit fermier campion la rapiță. “Ca plante premergătoare am avut grâu și orz. Am pregătit terenul după ce am recoltat, în iulie, și am semănat în perioada 25-28 august. Odată cu semănatul am aplicat 180 kg/ha de îngrășăminte și apoi, în toamnă, un insecticid și un erbicid pentru graminee. În primăvară, am aplicat uree, 200 kg/ha și foliar, 150 kg/ha și pe o solă a trebuit să mai aplic un erbicid. Am recoltat la umiditatea de 7%, în perioada 2-10 iunie. În această toamnă intenționez să semăn 600 ha de rapiță, iar de la Pioneer aceeași hibrizi - PR33D06 și PR44W29”, a punctat fermierul campion Iulian Filipoiu.

Brăila dispune de o suprafață totală agricolă de 381.278 ha: teren arabil – 336.672 ha, pășuni – 34.417 ha, fânețe – 380 ha, livezi – 1.457 ha, viță-de-vie – 8.352 ha. La acestea se adaugă 95.298 ha din alte categorii de folosință: păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră – 23.223 ha, ape și bălți – 37.735 ha, alte suprafețe – 34.340 ha. Principalele produse vegetale ale agriculturii județului sunt grâul și secara, orzul și orzoaica, floarea-soarelui și rapița, porumbul, cartofii, fructele, strugurii. Brăila este recunoscută însă și pentru zootehnie (creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor, păsări pentru carne și ouă).

Suprafața irigată a județului era, în 1990, de 379.579 ha. De fapt, sistemele de la Brăila Nord, Brăila Sud și Balta Mare a Brăilei acopereau o suprafață mult mai mare, incluzând amenajări și din județul Ialomița. În 2009 se vorbea despre irigații pe 456.950 ha (din care alimentate gravitațional – 3.077 ha). Anul trecut însă suprafața pentru care s-au încheiat contracte multianuale și sezoniere a fost de 120.656 ha, ceea ce reprezintă 31,7% din capacitatea de irigare de altădată a județului. Până în 2013, în țară au fost înființare 475 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, pe o suprafață de 1.085.053 ha. 104 dintre ele (21,89%) se găsesc în Brăila. În perioada 2007-2013, 134 de OUAI au accesat Măsura 125 a, valoarea fondurilor accesate fiind de cca 118 milioane de euro. 34 dintre organizații (25,37%) sunt din Brăila, proiectele implementate acoperind peste 120.000 ha.

Reabilitare etapa I pentru 346.326 ha

Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații, finanțat cu bani de la bugetul statului, prevede în Brăila intervenții pentru 8 amenajări în etapa I, care asigură irigarea a 346.326 ha, inclusiv în județul Ialomița, și 5 amenajări în etapa a II-a, pentru 82.529 ha. În etapa I sunt programate pentru reabilitare următoarele amenajări (procedurile pentru investiții sunt deja începute):

– incinta Grădiștea – Făurei – Jirlău, 14.606 ha (OUAI Onest a accesat Măsura 125), se reabilitează stația de pompare de bază, 5 stații de repompare, 40 km de canale de aducțiune, 6 stăvilare și 13 podețe;

– amenajare de irigații Călmățui II, 1.624 ha (OUAI SPP 2 Tichilești a accesat Măsura 125 a), se reabilitează stația de pompare de bază, 4,6 km canale de aducțiune și de distribuție, 3 stăvilare, 3 podețe;

– amenajarea Călmățui V, 1.105 ha (un proiect european OUAI Schei), reabilitare stație de pompare de bază, 2,3 km de canale de aducțiune, 5 construcții hidro­tehnice;

– amenajarea Terasa Ialomița – Călmățui, 137.291 ha ( 9 proiecte aplicate – OUAI Viișoara, Însurăței, Luciu, Gura Ialomiței, Aliseo, Murgeanca, Ograda, Scânteia, Amira), se reabilitează 9 stații de pompare și repompare, 40 km de canale de aducțiune, 315 km de canale de distribuție, 369 de construcții hidrotehnice;

– terasa Viziru, 32.658 ha (7 proiecte implementate de OUAI Dropia Însurăței, Stația 07, Rigasi Însurăței, Eldomir, Benfica II, Maretu, Apa Nova), reabilitare 4 km canale de aducțiune, 45 km de canale de distribuție, 111 construcții hidrotehnice;

– Nămoloasa – Măxineni, 29.938 ha (4 proiecte europene Ouai SPP23 + 24 Racoviță, SPP 25+26 Scorțaru Nou, SPP30 Racoviță, SPP 29 Racoviță), reabilitare 4 stații de pompare de bază și repompare, 30 km canale de aducțiune, 43 km conducte de distribuție, 74 de construcții hidrotehnice;

– Insula Mare a Brăilei, 64.663 ha (un proiect – OUAI IMB), reabilitare 6 stații de pompare de bază, 138 km canale de aducțiune, 269 de construcții hidrotehnice;

– amenajare terasa Brăilei, 67.441 ha (11 proiecte aplicate – OUAI Gorgova, Unirea Traian, SU 2 + 3 Urleasca, Movila Miresii Lac Sărat, SR Râmnicelu, 4 Comăneasca, Refacere, Isiflor SPP18-19 Tichilești, Punto Prod Romanu, Tevesil), reabilitare 10 stații de repompare, 65 km canale de aducțiune, 325 km canale de distribuție, 658 de construcții hidrotehnice.

Reabilitare etapa a II-a, 82.529 ha

În etapa a doua sunt prevăzute intervenții la infrastructura primară din cinci amenajări care totalizează 82.529 ha:

– incita Călmățui, 23.426 ha (4 OUAI înfiin­țate), reabilitare stații de repompare, 33,6 km canale de aducțiune, 12,8 km canale de distribuție, 30 de construcții hidrotehnice;

– amenajarea Lunca Buzăului, 6.453 ha (2 OUAI înființate), reabilitare 42 km canale de aducțiune, 8,6 km canale de distribuție, 40 de construcții hidrotehnice;

– amenajarea Latinu – Vădeni, 13.099 ha (2 OUAI înființate), reabilitare 5 stații de pompare de bază, 5 stații de repompare, 55,6 km canale de aducțiune, 3,8 km canale de distribuție, 233 de construcții hidrotehnice;

– amenajarea Ianca – Surdila – Greci, 26.762 ha (4 OUAI înființate), reabilitare 3 stații de pompare de bază, 5 stații de repompare, 2,7 km canale de aducțiune, 69 km canale de distribuție, 40 de construcții hidrotehnice;

– incinta Călmățui – Gropeni – Chișcani, 12.879 ha (4 OUAI înființate), reabilitare 2 stații de pompare de bază, o stație de repompare, 31,3 km canale de aducțiune, 31,3 km canale de distribuție, 46 de construcții hidrotehnice.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 10-12

Brăila va intra din nou în "cursa" lucrărilor de "îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate". Chiar dacă este un deziderat mai vechi al autorităţilor locale, la Brăila încă nu s-a finalizat niciun proiect în acest sens.

Studiile de fezabilitate efectuate de specialiştii Agenţiei de Mediu au arătat că în judeţul Brăila sunt 5 zone vizate pentru realizarea acestor investiţii, însumând suprafaţa de 216 ha, după cum ne informează vicepreşedintele CJ Brăila, Florin Mija, responsabil coordonator de proiecte în cadrul acestui program. Mai exact, localităţile care au intrat deja în programul derulat de Ministerul Mediului şi finanţat de către Administraţia Fondului pentru Mediu sunt Bărăganul, Mâxineni, Unirea, Surdila Găiseancă şi Zăvoaia. "Pe fonduri de mediu, jumătate dintre aceste localităţi au fost deja plantate cu puieţi şi odată ce vom accesa finanţarea vom acoperi şi celelalte zone stabilite", a precizat Florin Mija.

Însă pe lângă aceste localităţi, Consiliul Judeţean Brăila şi-a arătat disponibilitatea de a finanţa din vistieria judeţului extinderea de împăduriri şi în alte unităţi administrativ teritoriale unde sunt necesare astfel de investiţii. Iniţiativa CJ a stârnit deja reacţii pozitive în rândul şefilor de deconcentrate, mai precis a directorului Direcţiei Agricole Brăila. Concret, directorul executiv Traian Cişmaş a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că se bucură nespus de implementarea acestui proiect, care prezintă o serie de avantaje atât în rândul proprietarilor de terenuri, cât şi la nivel local.

"Acest proiect se va derula după un program bine stabilit şi bine definit din punct de vedere cadastral, pe baza unui studiu efectuat de oficiul nostru de la nivelul judeţului Brăila pentru a se găsi cea mai potrivită amplasare. Eu zic că este bine tot prin producătorii mari să aducem la cunoştinţă acest lucru, ei deţinând suprafeţe mari şi cunoscând foarte bine proprietarii care doresc să-şi pună la dispoziţie terenul.

Trebuie precizat că ei nu-şi vor pierde dreptul de proprietate şi primesc anual, până la maturitatea lemnoasă a pădurii respective, de 10 ori valoarea medie a unui metru cub de lemne De exemplu, dacă vorbim astăzi de o valoare de 200 lei/metru cub, proprietarul câştigă 2.000 de lei la hectar/an. Important este că el nu va face nimic în acest sens pentru că de toată administrarea se ocupă Direcţia Silvică", a afirmat şeful DADR, Traian Cişmaş. în momentul de faţă, spune Cişmaş, este vorba despre 8.600 ha vizate pe întreg judeţul Brăila.

Reamintim că acest program privind "îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate" s-a aprobat în cadrul Consiliului Judeţean pe 11 septembrie 2009. Prea mari schimbări de atunci nu s-au remarcat însă.

Un proiect similar a fost reamintit în "Bătălia pe proiecte" de şeful liberalilor, Cătălin Boboc, în timpul campaniei la alegerile locale din vară. Pe atunci Boboc se lăuda că "un asemenea proiect ar trebui să fie gata în maxim 12 luni". în prezent, Cătălin Boboc este senator şi nu se mai poate ocupa de implementarea acestui proiect. De aceea, în şedinţa CJ de miercuri, consilierii judeţeni l-au desemnat pe vicepreşedintele Florin Mija responsabil de acest proiect.

Sursa: Obiectiv Vocea Brailei